Recurs. Respingere. Acţiune în realizare de drepturi. Plata contributiilor de asigurari sociale.

Tematică: Actiune in constatare

În cadrul recursului sunt examinate doar chestiuni de legalitate din cele expres şi limitativ prevăzute de art. 304 pct. 1-9 din textul de lege citat. Potrivit art. 287 din Codul Muncii, sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, care este obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfăţişare. În speţă, unitatea pârâtă nu numai că nu s-a conformat acestei reguli, dar a refuzat nejustificat să răspundă la interogatoriu. P., cu proba testimonială şi cu extrasul de pe statul de plată, reclamantul a făcut dovada aserţiunilor sale din acţiune. Este, neîndoielnic vorba de o acţiune în realizare, iar criticile recurentei, în terminis, se referă la chestiuni de executare silită şi, deci, ele, sub aspectul examinat, n-au vreo relevanţă juridică.
(Curtea de Apel Suceava, Secţia Litigii de Muncă şi Asigurări Sociale, Decizia civilă nr. 238 din 4 martie 2008, www.jurisprudenta.org)

Reclamantul E.N. a chemat în judecată (...) B.E. SRL E., punct de lucru Vama din judeţul S, prin administrator T.E., solicitând ca pe baza probelor administrate în proces, prin sentinţa ce se va pronunţa să se constate că în perioada 6 iunie 2005-20 februarie 2006, au existat raporturi de muncă între el şi unitatea pârâtă, iar ea să fie obligată să plătească (vireze) contribuţiile şi impozitele la bugetul de stat, aferente acestei perioade şi, totodată, pârâta să fie obligată la plata indemnizaţiei pentru concediul de odihnă corespunzător intervalului de timp menţionat şi la cheltuieli de judecată.

În motivare, relevă că a început efectiv activitatea la data de 6 iunie 2005, însă nu i s-au întocmit formele legale de angajare decât cu data de 20 februarie 2006, pentru funcţia de şef de secţie panouri, cu un salariu (lunar) de 1500 lei (RON).

Tribunalul Botoşani – Secţia Civilă – prin sentinţa nr. 840 din 5 septembrie 2007, a admis acţiunea acestuia, a constatat că între reclamant şi pârâta au existat raporturi de muncă în perioada 6 iunie 2005-20 februarie 2006, a obligat pârâta să plătească contribuţiile şi impozitele la bugetul de stat pentru perioada menţionată şi, de asemenea, a obligat-o să-i plătească indemnizaţia pentru concediul de odihnă aferent acestei perioade, precum şi suma de 200 lei – onorariu avocat – cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că susţinerile reclamantului au fost confirmate de depoziţiile celor doi martori (I.J. şi J.S.). P., deşi au fost acordate două termene pentru ca unitatea pârâtă să răspundă la interogatoriu, ea a nesocotit prevederile art. 218 şi urm. din Coduld e procedură civilă, precum şi art. 287 din Codul Muncii.

 

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs (...) B.E. SRL E., criticând-o pentru necercetarea fondului deoarece nu a cuantificat sumele „pretins datorate”, precum şi cele care ar trebui virate la bugetul de stat. În fine, afirmă că a fost soluţionată o acţiune în constatare, deşi este vorba de o acţiune în realizare.

 

Recursul unităţii pârâte care, în drept poate fi încadrat în art. 304 pct. 9 C. proc. civ., este nefondat.

Această cale de atac are un caracter extraordinar. În cadrul recursului sunt examinate doar chestiuni de legalitate din cele expres şi limitativ prevăzute de art. 304 pct. 1-9 din textul de lege citat. Potrivit art. 287 din Codul Muncii, sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, care este obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfăţişare.

În speţă, unitatea pârâtă nu numai că nu s-a conformat acestei reguli, dar a refuzat nejustificat să răspundă la interogatoriu. P., cu proba testimonială şi cu extrasul de pe statul de plată, reclamantul a făcut dovada aserţiunilor sale din acţiune.

Este, neîndoielnic vorba de o acţiune în realizare, iar criticile recurentei, în terminis, se referă la chestiuni de executare silită şi, deci, ele, sub aspectul examinat, n-au vreo relevanţă juridică.

Cum, din considerentele expuse, criticile recurentei nu sunt justificate.

Văzând şi prevederile art. 3041 C. proc. civ. Constatând nefondat recursul, în temeiul art. 312 din acelaşi cod, el urmează să fie respins.
 

banner
banner

Abonare newsletter

Promoții

banner