Litigii de muncă. Drepturi băneşti. Recurs. Admiterea excepţiilor lipsei calităţii procesuale pasive a intimatelor şi a prescripţiei dreptului la acţiune

Tematică: Drepturi banesti

Criticile formulate de recurentul-contestator U.M. şi vizând aspectele de fond ale cauzei nu pot fi primite atâta vreme cât prima instanţă a soluţionat procesul fără a intra în cercetarea fondului. Controlul instanţei de fond s-a mărginit la examinarea condiţiilor de exercitare a acţiunii civile, pe baza excepţiilor privind calitatea procesuală pasivă şi prescripţiei dreptului la acţiune.
(Curtea de Apel Galaţi, Secţia privind Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, Decizia civilă nr. 91/R din 11 februarie 2008, www.jurisprudenta.org)

Prin sentinţa civilă nr. 1533/19.10.2007 pronunţată de Tribunalul Galaţi în dosarul nr. (...), au fost admise excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a intimatelor A.J.O.F.M. G şi I.N. şi a prescripţiei dreptului la acţiune. A fost respinsă acţiunea formulată de contestatorul U.M. în contradictoriu cu intimata A.J.O.F.M. G şi I.N., pentru lipsa calităţii procesuale pasive. A fost respinsă acţiunea formulată în contradictoriu cu intimatul Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. B.B.” G ca fiind prescrisă. Pentru a pronunţa hotărârea judecătorească prima instanţă a reţinut următoarele:
Prin cererea formulată şi înregistrată sub nr. 5079/121/29.06.2007 pe rolul Tribunalului Galaţi, contestatorul U.M. a solicitat în contradictoriu cu intimaţii Spitalul Clinic de Urgenţă Sf. B.B.G., A.J.O.F.M. G şi I.N., obligarea angajatorului la încheierea în formă scrisă a contractului individual de muncă din 13.07.2000, constatarea nulităţii clauzelor contractului individual de muncă nr. 7301 din 14.07.2000, nulitatea Deciziei de desfacere a contractului individual de muncă nr. 571/03.08.2000 şi plata drepturilor salariale în condiţiile prevăzute de disp. art. 78 din Codul muncii.
Motivându-şi în fapt cererea, contestatorul a arătat că a fost angajat al intimatei, pe perioadă nedeterminată în funcţia de reparator-metrolog, conform D. nr. (...), cu respectarea dispoziţiilor legale privind angajarea în unităţile bugetare.
Contestatorul a invocat existenţa dolului pe care urmează a-l proba cu mai multe înscrisuri precum contractul individual de muncă din 14.07.2000, dispoziţia nr. 3518/13.07.2000, carnetul de muncă seria (...) nr. (...), decizia nr. 571 din 3.08.2000.
În susţinerea acţiunii, s-a folosit de proba cu înscrisuri. În drept, a invocat disp. art. 283 alin. (1) lit. d) Codul muncii, disp. art. 269 din Codul muncii, art. 68 lit. b) şi d) şi art. 73 lit. b) din Legea nr. 168/1999.
Intimatul Spitalul Clinic de Urgenţă Sf. B.B. G nu a depus întâmpinare şi nu a formulat probe.
Intimata I.N., nu a formulat întâmpinare şi nu a propus probe în apărare. Intimata AJOFM G a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată.
Pe cale de excepţie, a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a AJOFM, deoarece aceasta nu a avut calitatea de parte în raportul juridic de muncă ce a existat între contestatorul U.M. şi Spitalul Judeţean Sf. B.B. G.
A susţinut că instituţia a emis doar dispoziţia de repartizare a contestatorului, la solicitarea acestuia, pentru postul existent la Spitalul Judeţean Sf. B.B.G, având rolul de mediator între angajator şi angajat.
Pe fondul cauzei, intimata AJOFM a susţinut că în baza adresei nr. 7247/13.07.2002 a Spitalului Judeţean Sf. B.B.G. a emis contestatorului dispoziţia de repartizare nr. 3518/13.07.2000.
E. dispoziţiei a fost eliberat la cererea contestatorului în mai 2001, cu menţiunea de duplicat, iar la rubrica „meseria”, este înscrisă ocupaţia de metrolog, datorită faptului că în clasificarea ocupaţiilor din România, nu există meseria de muncitor metrolog.
În ce priveşte afirmaţia contestatorului că AJOFM a eliberat o altă repartiţie de îndrumare ce poartă acelaşi număr, invocând adresa nr. 5275/17.05.2001 a Spitalului Judeţean G, în care se menţionează că a fost încadrat ca „muncitor M.” în baza repartiţiei AJOFM, a susţinut că în mod corect ar trebui să solicite spitalului să prezinte o astfel de dispoziţie de repartizare, dacă există.
La termenul din 19.10.2007, tribunalul din oficiu, a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatelor I. N. şi AJOFM şi excepţia prescripţiei dreptului la acţiune.
Asupra excepţiilor lipsei calităţii procesuale pasive a intimatelor AJOFM G şi I.N., instanţa a reţinut următoarele:
Contestatorul U.M. a fost salariat al intimatului Spitalul Judeţean G Sf. B.B. G în perioada 14.07.2000-3.08.2000 în funcţia de muncitor II M., potrivit copiei carnetului de muncă.
Prin decizia nr. 571/03.08.2000 emisă de intimatul Spitalul Jud. G, s-a dispus încetarea contractului individual de muncă al contestatorului U.M., încheiat pe perioadă determinată, având în vedere referatul nr. 8070/3.08.2000 şi revenirea titularei postului, B.N. din concediul de îngrijire a copilului până la doi ani.
În cauză, faţă de obiectul cererii dedus judecăţii, respectiv obligarea angajatorului la încheierea în formă scrisă a contractului individual de muncă nr. 13.07.2000, constatarea nulităţii absolute a clauzelor contractului nr. 7301/14.07.2000, nulitatea deciziei de încetare a contractului individual de muncă nr. 571/3.08.2000 şi obligarea angajatorului la plata drepturilor salariale, instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a AJOFM şi a intimatei I.N. pentru lipsa calităţii procesuale pasive, având în vedere că nu există identitate între pârât şi persoana obligată în raportul dedus judecăţii.
Asupra excepţiei prescripţiei dreptului la acţiune, instanţa a reţinut următoarele:
Conform art. 283 din Codul muncii, cererile în vederea soluţionării unui conflict de muncă pot fi formulate:
a) În termen de 30 de zile calendaristice de la data în care a fost comunicată decizia unilaterală a angajatorului referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului individual de muncă;
b) În termen de 30 de zile calendaristice de la data în care s-a comunicat decizia de sancţionare disciplinară;
c) În termen de 3 ani de la data naşterii dreptului la acţiune, în situaţia în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum şi în cazul răspunderii patrimoniale a salariaţilor faţă de angajator;
d) Pe toată durata existenţei contractului, în cazul în care se solicită constatarea nulităţii unui contract individual sau colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia;
e) În termen de 6 luni de la data naşterii dreptului la acţiune, în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia.
În toate situaţiile, altele decât cele prevăzute la alin. (1), termenul este de 3 ani de la data naşterii dreptului.
Având în vedere că reclamantul contestă acte şi fapte petrecute în anul 2000, iar acţiunea a fost introdusă la data de 29.06.2007, instanţa a constatat că nu au fost respectate termenele prevăzute de lege şi a respins acţiunea ca fiind prescrisă.
Împotriva sentinţei civile a declarat recurs contestatorul U.M. solicitând următoarele:
- obligarea angajatorului să încheie în formă scrisă contractul individual de muncă din 13.07.2000 şi să-l treacă în carnetul de muncă, ca dată de începere a raportului de muncă;
- constatarea nulităţii clauzelor contractului individual de muncă nr. 7301/14.07.2000 şi înlocuirea lor de drept cu B.N., funcţia raparator-metrolog conform D. şi acordarea de despăgubiri.
A invocat pe cale de excepţie, nulitatea absolută a contractului individual de muncă pentru perioada 3.08.2000-5.11.2001 încheiat între Spitalul Judeţean G şi B.N., pentru lipsa autorizaţiei personale. A invocat nulitatea absolută a deciziei nr. 571/03.08.2000 cauzată de indicarea greşită (cu viclenie) a motivelor de fapt pentru care B.N. a fost angajată pe postul de verificator-metrolog şi nu de reparator-metrolog. A mai invocat, nulitatea absolută a concedierii dispusă cu nerespectarea procedurii prevăzută de lege solicitând reintegrarea în funcţia deţinută şi plata despăgubirilor.
Referitor la intimata A.J.O.F.M. G, dispoziţia de repartizare în cadrul unităţilor bugetare este obligatorie în măsura în care salariatul a reuşit la examen şi face parte integrantă din raportul juridic de muncă.
A considerat că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre nelegală şi netemeinică urmare admiterii excepţiei, acţiunea fiind actuală, contractul fiind în fiinţă iar penalul ţine în loc civilul.
A depus la dosarul cauzei înscrisuri: copia deciziei penale nr. 544/04.12.2006 a Tribunalului Galaţi, fişă pentru verificarea condiţiilor de încadrare. A invocat dispoziţiile art. 299-316 C. proc. civ.
Examinând recursul astfel declarat potrivit motivelor invocate şi a dispoziţiilor legale incidente, curtea îl apreciază ca nefondat pentru următoarele considerente:
Criticile formulate de recurentul-contestator U.M. şi vizând aspectele de fond ale cauzei nu pot fi primite atâta vreme cât prima instanţă a soluţionat procesul fără a intra în cercetarea fondului. Controlul instanţei de fond s-a mărginit la examinarea condiţiilor de exercitare a acţiunii civile, pe baza excepţiilor privind calitatea procesuală pasivă şi prescripţiei dreptului la acţiune.
Respectând cadrul procesual astfel delimitat, curtea reţine următoarele:
Prin cererea introductivă de chemare în judecată din data de 29.06.2007, contestatorul U.M. a solicitat în contradictoriu cu intimatul Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. B.B.” G, în calitate de angajator, obligarea acestuia la încheierea în formă scrisă a contractului individual de muncă din 13.07.2000, constatarea nulităţii clauzelor contractului individual de muncă nr. 7301/14.07.2000, constatarea desfacerii contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului fără respectarea procedurii prevăzută de lege prin decizia nr. 571/03.08.2000 şi obligarea angajatorului la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate cu rata inflaţiei şi cu celelalte drepturi la zi.
La data de 24.09.2007 contestatorul a solicitat introducerea în cauză a intimatelor A.J.O.F.M. G şi I.N., pentru a se constata implicarea acestora în schimbarea încadrării privind contractul individual de muncă, recuperarea prejudiciului material şi invocat cu privire la aspectele semnalate şi pentru încălcarea dreptului la protecţie în caz de concediere.
Prin întâmpinare, intimata A.J.O.F.M. G a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive motivat de faptul că nu a avut calitatea de parte în raportul juridic derulat între părţi, fiind doar emitentul dispoziţiei de repartizare a contestatorului.
Ţinând seama de obiectul acţiunii şi raporturile juridice existente între părţi, în mod corect prima instanţă a respins acţiunea formulată în contradictoriu cu intimaţii A.J.O.F.M. G şi I.N. pentru lipsa calităţii procesuale pasive a acestora. Calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului care este titularul dreptului în raportul juridic dedus judecăţii dar şi între persoana pârâtului şi cel obligat în acelaşi raport juridic. Câtă vreme contestatorul şi-a întemeiat cererile vizând modalitatea de desfăşurare a raporturilor juridice de muncă în cadrul intimatului Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. B.B.” G, calitatea procesuală pasivă aparţine acestuia şi este antrenată de calitatea ce îi revine de angajator.
Şi sub aspectul prescripţiei, dispoziţiile art. 283 Codul muncii instituie termenele speciale de soluţionare a conflictelor de muncă. V. asemenea termene de sesizare a instanţei, considerate termene de prescripţie, li se aplică regimul de drept comun prevăzut de Decretul nr. 167/1958. Astfel, potrivit art. 1 din Decretul nr. 167/1958, privitor la prescripţia extinctivă, dreptul la acţiune având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripţie dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege. Odată cu stingerea dreptului la acţiune privind un drept principal se stinge şi dreptul la acţiunea privind drepturile accesorii. Orice clauză care se abate de la reglementarea legală a prescripţiei este nulă.
În mod derogatoriu de la prevederile art. 2 din Decretul nr. 167/1958, dispoziţiile art. 283 alin. (1) lit. d) Codul muncii, prevăd durata existenţei contractului, în cazul în care se solicită constatarea nulităţii unui contract individual sau colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia. Or, în speţă, potrivit contractului individual de muncă nr. 7301/14.07.2000, raporturile juridice de muncă dintre părţi au avut caracter determinat, în condiţiile art. 70 alin. (2) din vechiul cod al muncii, pe perioada 14.07.2000 şi până la revenirea pe post a titularului, respectiv 3.08.2000. În acelaşi sens sunt şi menţiunile cuprinse în carnetul de muncă seria (...) nr. (...) la poziţiile 41-42.
În consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va fi respins ca nefondat recursul declarat de contestatorul U.M. împotriva sentinţei civile nr. 1533/19.10.2007 pronunţată de Tribunalul Galaţi în dosarul nr. (...).
 

banner
banner

Abonare newsletter

Promoții

banner