Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.42 alin.(1) din Legea nr.168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, excepţie ridicată de Sindicatul „Solidaritatea” al Siderurgiştilor din Galaţi în Dosarul nr.3.302/121/2007 al Curţii de Apel Galaţi – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
La apelul nominal se prezintă partea Societatea Comercială „Mittal Steel Galaţi”- S.A. din Galaţi, reprezentată de avocat Maria Dobre. Lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul părţii prezente menţionează că partea Societatea Comercială „Mittal Steel Galaţi”- S.A. din Galaţi şi-a schimbat denumirea în Societatea Comercială „ArcelorMittal Galaţi”- S.A. şi solicită respingerea excepţiei ca inadmisibilă, considerând că în speţă se ridică probleme de interpretare şi aplicare a legii, iar nu aspecte de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, considerând că autorul excepţiei tinde de fapt la o modificare a normei juridice criticate, ceea ce nu este de competenţa instanţei de contencios constituţional.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 11 iunie 2007, pronunţată în Dosarul nr.3.302/121/2007, Curtea de Apel Galaţi – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.42 alin.(1) din Legea nr.168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă. Excepţia a fost ridicată de Sindicatul „Solidaritatea” al Siderurgiştilor din Galaţi cu prilejul soluţionării unui conflict de muncă.
În motivarea excepţiei autorul acesteia susţine, în esenţă, că textul de lege criticat este neconstituţional, întrucât, din cauza formulării sale imprecise, poate da loc unor interpretări eronate, precum cea că la declanşarea grevei se impune să participe jumătate din numărul membrilor tuturor sindicatelor care au declanşat conflictul de interese. Or, această interpretare aduce atingere art.43 din Constituţie, pentru că îngrădeşte şi condiţionează dreptul la grevă.
Curtea de Apel Galaţi – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a art.42 alin.(1) din Legea nr.168/1999 nu poate fi primită în forma în care a fost invocată de autorul acesteia, întrucât aceasta ţine de aplicarea legii, neîncălcându-se cu nimic prevederile art.43 şi art.40 din Constituţie.
În conformitate cu dispoziţiile art.30 alin.(1) din Legea nr.47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatul Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că, potrivit art.43 alin.(2) din Constituţie, condiţiile şi limitele exercitării dreptului la grevă sunt stabilite prin lege, alături de garanţiile necesare asigurării serviciilor esenţiale pentru societate. De asemenea, arată că interpretarea care poate fi dată textului de lege în discuţie, precum şi aspectele ce ţin de aplicarea dispoziţiilor legale analizate sunt atribute exclusive ale instanţei judecătoreşti şi care nu intră în competenţa Curţii Constituţionale.
Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituţional, nefiind contrar dispoziţiilor din Legea fundamentală invocate de autorul excepţiei. În plus, observă că ceea ce a determinat invocarea excepţiei de neconstituţionalitate este modul de interpretare şi de aplicare a legii la o situaţie specifică, acesta fiind atributul exclusiv al instanţelor judecătoreşti.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art.146 lit.d) din Constituţie, ale art.1 alin.(2), ale art.2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art.42 alin.(1) din Legea nr.168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.582 din 29 noiembrie 1999, dispoziţii potrivit cărora „Hotărârea de a declara greva se ia de către organizaţiile sindicale reprezentative participante la conflictul de interese, cu acordul a cel puţin jumătate din numărul membrilor sindicatelor respective.”
Autorul excepţiei consideră că acest text de lege este contrar dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art.40 privind dreptul de asociere şi art.43 privind dreptul la grevă.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că textul de lege criticat reglementează una dintre condiţiile necesare exercitării dreptului la grevă, respectiv aceea a numărului de adeziuni ce trebuie întrunite pentru ca organele de conducere ale sindicatelor să declare greva. Această cerinţă se referă la numărul membrilor de sindicat. Cât priveşte sindicatele, textul de lege nu arată decât că acestea trebuie să fie participante la conflictul de interese. Aşadar, potrivit art.42 alin.(1) din Legea nr.168/1999, declararea grevei va fi considerată ca fiind legală dacă va fi susţinută de cel puţin jumătate din membrii fiecărui sindicat participant la conflictul de interese şi care doreşte să iniţieze greva.
Competenţa stabilirii dacă sindicatul care a declarat greva întruneşte condiţiile prevăzute de lege pentru aceasta, respectiv a parcurs etapa concilierii şi eventual a medierii, a încunoştinţat angajatorul cu cel puţin 48 de ore înainte cu privire la grevă, întruneşte numărul de adeziuni ale membrilor de sindicat şi urmăreşte apărarea intereselor cu caracter profesional, economic şi social revine instanţei de judecată, ca un aspect ce ţine de aplicarea legii, iar nu de constituţionalitatea normelor de lege puse în discuţie.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art.146 lit.d) şi art.147 alin.(4) din Constituţie, al art.1-3, al art.11 alin.(1) lit.A.d) şi al art.29 din Legea nr.47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
Decide :
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.42 alin.(1) din Legea nr.168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, excepţie ridicată de Sindicatul „Solidaritatea” al Siderurgiştilor din Galaţi în Dosarul nr.3.302/121/2007 al Curţii de Apel Galaţi – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 decembrie 2007.
