Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art.298 alin.(2) ultima liniuţă din Legea nr.53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Societatea Comercială Petrom - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr.4.401/107/2008 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr.2.221 D/2009 - nr.2.239D/2009 şi nr.2.358D/2009 - nr.2.362D/2009, nr.2.367D/2009-2.369D/2009, 2.240D/2009 - nr.2.260D/2009, nr.2.370D/2009, nr.2.371 D/2009 şi nr.2.375D/2009 - nr.2.388D/2009, 2.272D/2009 - nr.2.274D/2009 şi nr.2.411 D/2009, ce au ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.298 alin.(2) ultima liniuţă din Legea nr.53/2003 - Codul muncii, excepţie invocată de Societatea Comercială Petrom - S.A. din Bucureşti în dosarele nr.5.085/107/2008, nr.5.580/107/2008, nr.5.029/107/2008, nr.5.098/107/2008, nr.5.094/107/2008, nr.5.065/107/2008, nr.5.004/107/2008, nr.4.999/107/2008, nr.5.015/107/2008, nr.6.289/107/2008, nr.5.035/107/2008, nr.5.021/107/2008, nr.4.997/107/2008, nr.5.058/107/2008, nr.5.064/107/2008, nr.6.020/107/2008, nr.4.982/107/2008, nr.6.023/107/2008, nr.5.110/107/2008, nr.5.053/107/2008, nr.4.983/107/2008, nr.5.049/107/2008, nr.5.016/107/2008, nr.5.090/107/2008, nr.5.070/107/2008, nr.5.038/107/2008 şi nr.5.040/107/2008 ale Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, nr.5.209/107/2008, nr.7.851/107/2008, nr.7.848/107/2008, nr.5.248/107/2008, nr.5.253/107/2008, nr.5.305/107/2008, nr.5.288/107/2008, nr.7.749/107/2008, nr.5.269/107/2008, nr.7.755/107/2008, nr.7.854/107/2008, nr.7.738/107/2008, nr.5.213/107/2008, nr.5.283/107/2008, nr.7.858/107/2008, nr.6.288/107/2008, nr.5.207/107/2008, nr.5.185/107/2008, nr.5.303/107/2008, nr.5.294/107/2008, nr.5.259/107/2008, nr.5.291/107/2008, nr.7.321/107/2008, nr.5.281/107/2008, nr.5.490/107/2008, nr.7.866/107/2008, nr.5.592/107/2008, nr.7.864/107/2008, nr.5.282/107/2008, nr.7.809/107/2008, nr.7.807/107/2008, nr.7.325/107/2008, nr.7.802/107/2008, nr.5.215/107/2008, nr.5.184/107/2008, nr.5.302/107/2008 şi nr.5.059/107/2008 ale Tribunalului Alba - Secţia civilă, nr.2.786/113/2008, nr.298/113/2009 şi nr.299/113/2009 ale Tribunalului Brăila - Secţia civilă şi nr.8.295/97/2008 al Tribunalului Hunedoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale.
La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect al excepţiilor de neconstituţionalitate invocate în toate aceste dosare, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condiţiile conexării dosarelor.
Reţinând identitatea de obiect, în temeiul art.14 şi al art.53 alin.(5) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art.164 din Codul de procedură civilă, Curtea dispune conexarea dosarelor nr.2.221 D/2009 - nr.2.239D/2009 şi nr.2.358D/2009 - nr.2.362D/2009, nr.2.367D/2009-2.369D/2009, 2.240D/2009 - nr.2.260D/2009, nr.2.370D/2009, nr.2.371 D/2009 şi nr.2.375D/2009 - nr.2.388D/2009, 2.272D/2009 - nr.2.274D/2009 şi nr.2.411 D/2009 la Dosarul nr.2.220D/2009, ce a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilă, având în vedere jurisprudenţa recentă în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin Încheierile din 9 aprilie 2009, 4 mai 2009 (30 aprilie 2009), 1 aprilie 2009, 25 martie (27 martie 2009), 16 aprilie 2009, 8 aprilie 2009 şi 7 aprilie 2009, pronunţate în dosarele nr.4.401/107/2008, nr.5.085/107/2008, nr.5.580/107/2008, nr.5.029/107/2008, nr.5.098/107/2008, nr.5.094/107/2008, nr.5.065/107/2008, nr.5.004/107/2008, nr.4.999/107/2008, nr.5.015/107/2008, nr.6.289/107/2008, nr.5.035/107/2008, nr.5.021/107/2008, nr.4.997/107/2008, nr.5.058/107/2008, nr.5.064/107/2008, nr.6.020/107/2008, nr.4.982/107/2008, nr.6.023/107/2008, nr.5.110/107/2008, nr.5.053/107/2008, nr.4.983/107/2008, nr.5.049/107/2008, nr.5.016/107/2008, nr.5.090/107/2008, nr.5.070/107/2008, nr.5.038/107/2008 şi nr.5.040/107/2008, nr.5.209/107/2008, nr.7.851/107/2008, nr.7.848/107/2008, nr.5.248/107/2008, nr.5.253/107/2008, nr.5.305/107/2008, nr.5.288/107/2008, nr.7.749/107/2008, nr.5.269/107/2008, nr.7.755/107/2008, nr.7.854/107/2008, nr.7.738/107/2008, nr.5.213/107/2008, nr.5.283/107/2008, nr.7.858/107/2008, nr.6.288/107/2008, nr.5.207/107/2008, nr.5.185/107/2008, nr.5.303/107/2008, nr.5.294/107/2008, nr.5.259/107/2008, nr.5.291/107/2008, nr.7.321/107/2008, nr.5.281/107/2008, nr.5.490/107/2008, nr.7.866/107/2008, nr.5.592/107/2008, nr.7.864/107/2008, nr.5.282/107/2008, nr.7.809/107/2008, nr.7.807/107/2008, nr.7.325/107/2008, nr.7.802/107/2008, nr.5.215/107/2008, nr.5.184/107/2008, nr.5.302/107/2008 şi nr.5.059/107/2008, nr.2.786/113/2008, nr.298/113/2009, nr.299/113/2009 şi nr.8.295/97/2008, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalul Alba - Secţia civilă, Tribunalul Brăila - Secţia civilă şi Tribunalul Hunedoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor 298 alin.(2) ultima liniuţă din Legea nr.53/2003 - Codul muncii, excepţie invocată de Societatea Comercială Petrom - S.A. din Bucureşti în cauze având ca obiect soluţionarea unor acţiuni în pretenţii privind drepturi salariale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textul de lege criticat a fost interpretat de către instanţele de judecată ca realizând o abrogare implicită a prevederilor art.72 din Legea nr.168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă. Or, după intrarea în vigoare a Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, nu mai există temei legal pentru a opera abrogarea implicită, dispoziţiile art.62 şi 63 din Legea nr.24/2000 reglementând în mod imperativ abrogarea expresă directă, cu enumerarea datelor de identificare a tuturor actelor normative vizate. Prin urmare, prevederile art.298 alin.(2) ultima liniuţă din Codul muncii trebuie interpretate prin prisma regulilor de tehnică legislativă reglementate de art.1 alin.(2) şi art.15 din Legea nr.24/2000. În opinia autorului excepţiei, orice altă interpretare este contrară jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului potrivit căreia legiuitorul are obligaţia elaborării unor dispoziţii legale eficiente din punct de vedere al aplicabilităţii acestora, în sensul că ele trebuie să fie coerente, să evite paralelismul legislativ şi să aibă vocaţia de a respecta drepturile şi libertăţile fundamentale. Se susţine că, prin pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti diferite asupra aceleiaşi probleme de drept, este încălcat art.6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Mai mult, în temeiul art.1 alin.(5) din Constituţie, Parlamentul este obligat să respecte Constituţia şi celelalte legi, respectiv el poate să modifice prevederile legale în vigoare prin abrogare expresă, iar nu implicită, fiindcă, procedând în acest mod, ar contraveni principiului coerenţei legislative.
Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Tribunalul Brăila - Secţia civilă arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, precizând că în cauză se invocă o problemă de aplicare a legii în timp.
Tribunalul Alba - Secţia civilă arată că motivarea excepţiei de neconstituţionalitate vizează modalitatea în care instanţele judecătoreşti au făcut aplicarea textului de lege criticat, aspect care nu este de competenţa Curţii Constituţionale.
Tribunalul Hunedoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
În conformitate cu dispoziţiile art.30 alin.(1) din Legea nr.47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituţionale, invocând în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr.96/2008. De asemenea, arată că motivele de neconstituţionalitate privesc modul de interpretare şi aplicare a legii, ceea ce excedează competenţei Curţii Constituţionale stabilite prin lege.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art.146 lit.d) din Constituţie, precum şi ale art.1 alin.(2), ale art.2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.
Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art.298 alin.(2) ultima liniuţă din Legea nr.53/2003 - Codul muncii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.72 din 5 februarie 2003, potrivit cărora: "(2) Pe data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă:
- orice alte dispoziţii contrare."
Dispoziţiile constituţionale invocate în motivarea excepţiei sunt cuprinse în art.1 alin.(4) şi (5) referitoare la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi obligativitatea respectării Constituţiei şi a legilor, art.73 alin.(3) lit.p) privind reglementarea prin lege organică a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială şi în art.79 alin.(1) referitor la Consiliul Legislativ.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că întreaga motivare a acesteia se referă la modul de interpretare şi aplicare în timp a două legi organice, şi anume Codul muncii şi Legea nr.168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă. Se arată, în acest sens, că există o practică neunitară la nivelul instanţelor de judecată, în privinţa constatării abrogării implicite a prevederilor art.72 din Legea nr.168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, având drept consecinţă pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti diferite asupra aceleiaşi probleme de drept. De asemenea, se susţine nerespectarea normelor de tehnică legislativă cu prilejul adoptării Codului muncii.
Curtea constată că toate aspectele invocate ţin de modul de aplicare a legii şi de stabilirea unei interpretări unitare a actelor normative, acestea nefiind de competenţa instanţei de contencios constituţional, aşa cum aceasta este reglementată de Legea fundamentală şi de Legea nr.47/1992, ci a instanţelor de judecată, respectiv a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aşa cum prevăd dispoziţiile art.126 alin.(1) şi (3) din Constituţie care statuează că: "(1) Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege", [...], "(3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale."
De asemenea, Curtea reţine că atribuţiile sale privind analiza conformităţii unor texte de lege cu Constituţia nu se pot extinde şi asupra aspectelor ce ţin de respectarea normelor de tehnică legislativă, atât timp cât aceste norme nu au relevanţă în plan constituţional.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art.146 lit.d) şi al art.147 alin.(4) din Constituţie, precum şi al art.1-3, al art.11 alin.(1) lit.A.d) şi al art.29 din Legea nr.47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.298 alin.(2) ultima liniuţă din Legea nr.53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Societatea Comercială Petrom - S.A. din Bucureşti în dosarele nr.4.401/107/2008, nr.5.085/107/2008, nr.5.580/107/2008, nr.5.029/107/2008, nr.5.098/107/2008, nr.5.094/107/2008, nr.5.065/107/2008, nr.5.004/107/2008, nr.4.999/107/2008, nr.5.015/107/2008, nr.6.289/107/2008, nr.5.035/107/2008, nr.5.021/107/2008, nr.4.997/107/2008, nr.5.058/107/2008, nr.5.064/107/2008, nr.6.020/107/2008, nr.4.982/107/2008, nr.6.023/107/2008, nr.5.110/107/2008, nr.5.053/107/2008, nr.4.983/107/2008, nr.5.049/107/2008, nr.5.016/107/2008, nr.5.090/107/2008, nr.5.070/107/2008, nr.5.038/107/2008 şi nr.5.040/107/2008 ale Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, nr.5.209/107/2008, nr.7.851/107/2008, nr.7.848/107/2008, nr.5.248/107/2008, nr.5.253/107/2008, nr.5.305/107/2008, nr.5.288/107/2008, nr.7.749/107/2008, nr.5.269/107/2008, nr.7.755/107/2008, nr.7.854/107/2008, nr.7.738/107/2008, nr.5.213/107/2008, nr.5.283/107/2008, nr.7.858/107/2008, nr.6.288/107/2008, nr.5.207/107/2008, nr.5.185/107/2008, nr.5.303/107/2008, nr.5.294/107/2008, nr.5.259/107/2008, nr.5.291/107/2008, nr.7.321/107/2008, nr.5.281/107/2008, nr.5.490/107/2008, nr.7.866/107/2008, nr.5.592/107/2008, nr.7.864/107/2008, nr.5.282/107/2008, nr.7.809/107/2008, nr.7.807/107/2008, nr.7.325/107/2008, nr.7.802/107/2008, nr.5.215/107/2008, nr.5.184/107/2008, nr.5.302/107/2008 şi nr.5.059/107/2008 ale Tribunalului Alba - Secţia civilă, nr.2.786/113/2008, nr.298/113/2009 şi nr.299/113/2009 ale tribunalului Brăila - Secţia civilă şi nr.8.295/97/2008 al Tribunalului Hunedoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 iulie 2009.
