Decizia nr.1.154 din 15 septembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.298 alin.(2) ultima liniuţă din Legea nr.53/2003 - Codul muncii

Tematică: Decizia Curtii Constitutionale

Publicată în Monitorul Oficial nr.661 din 05.10.2009

www.ccr.ro

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.298 alin.(2) ultima liniuţă din Legea nr.53/2003 - Codul muncii, ridicată de Societatea Comercială "Petrom" - S.A. în dosarele nr.98/108/2009, nr.97/108/2009 şi, respectiv, nr.28/108/2009 ale Tribunalului Arad - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, excepţie care face obiectul dosarelor nr.2.595D/2009, nr.2.596D/2009 şi nr.2.597D/2009 ale Curţii Constituţionale.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr.2.595D/2009, nr.2.596D/2009 şi nr.2.597D/2009, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condiţiile conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul dispoziţiilor art.53 alin.(5) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr.2.596D/2009 şi nr.2.597D/2009 la Dosarul nr.2.595D/2009, care a fost primul înregistrat.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

Prin Încheierile din 26 martie 2009, pronunţate în dosarele nr.98/108/2009, nr.97/108/2009 şi nr.28/108/2009, Tribunalul Arad - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.293 alin.(2) ultima liniuţă din Legea nr.53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Petrom" - S.A.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, similară în dosarele conexate, se susţine că, în cauză, pentru stabilirea competenţei teritoriale a instanţei intră în concurs Codul muncii, care constituie dreptul comun în materie, cu Legea nr.168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, legea specială. Deoarece ambele reglementări au forţă juridică egală, fiind legi organice, trebuie stabilit dacă Legea nr.168/1999 mai este în vigoare sau nu, având în vedere faptul că art.298 alin.(2) ultima liniuţă din Codul muncii stabileşte că se abrogă orice alte dispoziţii contrare. Această din urmă normă, ce face obiectul excepţiei, a constituit temei pentru interpretarea textului ca reprezentând o abrogare "implicită", or, în lumina actualelor reglementări privind normele de tehnică legislativă, prin care s-a impus abrogarea expresă directă, aceasta vădeşte o vădită neinformare legislativă şi necunoaşterea legii. Ca urmare, abrogarea generică - indirectă - ca modalitate de abrogare a unor dispoziţii legale nu mai poate fi utilizată, deoarece încalcă principiul efectivităţii juridice. Dispoziţiile Codului muncii nu pot modifica implicit prevederile legale cuprinse în Legea nr.168/1999, întrucât aceasta ar contraveni prevederilor constituţionale.

Tribunalul Arad - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale consideră că textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituţionale invocate, instanţa având suficiente elemente pentru determinarea voinţei legiuitorului la momentul adoptării Legii nr.53/2003.

În conformitate cu dispoziţiile art.30 alin.(1) din Legea nr.47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat este constituţional. Arată, totodată, că motivele invocate privesc, în esenţă, modul de interpretare şi de aplicare a legii, ceea ce excedează competenţei Curţii Constituţionale stabilite prin lege.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr.47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art.146 lit.d) din Constituţie, ale art.1 alin.(2), ale art.2, 3, 10 şi 29 din Legea nr.47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art.298 alin.(2) ultima liniuţă din Codul muncii, dispoziţii care au următorul conţinut: "(2) Pe data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă: [...] orice alte dispoziţii contrare."

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art.1 alin.(4) şi (5) privind separaţia puterilor în stat şi supremaţia Constituţiei şi a legilor, celor ale art.73 alin.(3) lit.p) privind reglementarea, prin lege organică, a raporturilor de muncă, sindicatelor, patronatelor şi protecţiei sociale şi ale art.79 alin.(1) privind rolul Consiliului Legislativ.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate în raport cu aceleaşi prevederi ale Legii fundamentale invocate în prezenta cauză şi faţă de critici identice.

În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr.1.005 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.575 din 18 august 2009, precum şi deciziile nr.1.016 şi nr.1.017 din 7 iulie 2009, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.567 din 14 august 2009, prin care Curtea a respins ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.298 alin.(2) ultima liniuţă din Codul muncii, reţinând, în esenţă, că susţinerile autorului acesteia vizează aspecte de interpretare şi aplicare a legii, respectiv de tehnică legislativă, care nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, ci a instanţelor judecătoreşti, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau a legiuitorului, după caz.

Pentru aceleaşi considerente, şi în prezenta cauză se impune menţinerea aceleiaşi soluţii.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art.146 lit.d) şi al art.147 alin.(4) din Constituţie, precum şi al art.1-3, al art.11 alin.(1) lit.A.d) şi al art.29 alin.(1) şi (6) din Legea nr.47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.298 alin.(2) ultima liniuţă din Legea nr.53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Petrom" - S.A. în dosarele nr.98/108/2009, nr.97/108/2009 şi, respectiv, nr.28/108/2009 ale Tribunalului Arad - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 septembrie 2009.

banner
banner

Abonare newsletter

Promoții

banner