Recurs. Renunţare

Tematică: Contestatie decizie sanctionare

La data de 15 ianuarie 2007 recurenta a depus la dosar o cerere prin care a solicitat să se ia act de faptul că renunţă la judecarea recursului. Avându-se în vedere voinţa recurentei şi dispoziţiilor art. 246 C. proc. civ., instanţa va lua act de renunţarea acesteia la judecarea recursului.
(Curtea de Apel Craiova, Secţia a II-a Civilă şi pentru Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, Decizia nr. 119 din 21 Ianuarie 2008, www.jurisprudenta.org)

Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Mehedinţi la nr. 6828/101/04 iulie 2007, contestatorul T.M. a chemat în judecată intimata Exploatarea Minieră M, solicitând anularea dispoziţiei nr. 49/2007, emisă de intimată, reintegrarea sa la vechiul loc de muncă şi obligarea intimatei la plata diferenţelor salariale rezultate ca urmare a trecerii într-un alt loc de muncă şi la plata cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii a arătat că, este angajat la Exploatarea Minieră M de peste 7 ani, perioadă în care nu a fost sancţionat şi a obţinut calificative bune şi foarte bune la locul de muncă.
Intimata a formulat întâmpinare şi a depus la dosar, în copie, documentaţia care a stat la baza emiterii dispoziţiei nr. 65/2007.
Tribunalul Mehedinţi prin sentinţa nr. 956/CM/20 septembrie 2007 a admis contestaţia în parte, formulată de contestatorul T.M., împotriva dispoziţiei nr. 49/2007 emisă de intimata Exploatarea Minieră M. A anulat dispoziţia nr. 49/2007, emisă de intimată, în ceea ce-l priveşte pe contestator şi a dispus încadrarea acestuia la vechiul loc de muncă – N.E., judeţul M.


Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs intimata Exploatarea Minieră M criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Un prim motiv de critică se referă la faptul că instanţa de fond nu a avut în vedere faptul că locul de muncă al contestatorului nu mai există deoarece ca urmare a epuizării rezervelor de cărbune la N.E. s-a impus restrângerea activităţii acesteia şi automat reducerea locurilor de muncă a personalului.
Un alt motiv de critică se referă la faptul că instanţa de fond nu a avut în vedere prevederile art. 17 alin. (4) Codul Muncii în care se prevede că”orice modificare a unuia dintre elementele prevăzute la alin. (2) în timpul executării contractului individual de muncă impune încheierea unui act adiţional la contract, într-un termen de 15 zile de la data încunoştinţării în scris a salariatului, cu excepţia situaţiilor în care o asemenea modificare rezultă ca posibilă din lege sau din CCM aplicabil.


La data de 15 ianuarie 2007 recurenta a depus la dosar o cerere prin care a solicitat să se ia act de faptul că renunţă la judecarea recursului.
Avându-se în vedere voinţa recurentei şi dispoziţiilor art. 246 C. proc. civ., instanţa va lua act de renunţarea acesteia la judecarea recursului.
În baza art. 246 alin. (3) C. proc. civ., întrucât renunţarea la judecată s-a făcut după comunicarea motivelor de recurs, recurenta va fi obligată la cheltuieli de judecată către intimat.

banner
banner

Abonare newsletter

Promoții

banner