Admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse – Inspecţia N. Incidenţa motivului de modificare a hotărârii prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Tematică: Alte cereri

Raportat la disp.art. 10 (1) din Legea nr. 554/2004 conform cărora litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică nu se prevede altfel, precum şi la disp. art. 3 pct. 1 C. proc. civ., ce reglementează aceeaşi competenţă materială, Curtea urmează a aprecia că soluţia primei instanţe în sensul declinării competenţei de soluţionare a prezentei cauze în favoarea Curţii de Apel Bucureşti – Secţia de Contencios Administrativ – este justă. Cum prima instanţă şi-a stabilit necompetenţa materială de a se pronunţa în speţă, măsura acesteia de a se pronunţa totuşi asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive apare ca nelegală.
(Curtea de Apel Ploieşti, Secţia pentru Cauze privind Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, Decizia nr. 318 din 12 martie 2008, www.jurisprudenta.org)

Prin cererea înregistrată sub nr. 4374/26.06.2007 pe rolul Tribunalului Buzău reclamanta F. B. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii MInisterul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse – Inspecţia N. şi Inspectoratul Teritorial d e Muncă B – pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti prin care acestea să fie obligate să prezinte procesul-verbal de control nr. 29066/29.03.2006 şi măsurile concrete luate. În motivarea acţiunii reclamanta a învederat instanţei că a sesizat MInisterul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei în data de 2.03.2006, iar inspectorii din cadrul Inspecţiei N. şi ai I.T.M. B au efectuat control la firma SC „E.E.” SRL, în urma acestui control fiind întocmit procesul-verbal de control nr. 29066/29.03.2006 şi răspunsul 785/31.03.2006.
A mai precizat că prin răspunsul nr. 785/31.03.2006 a fost informată în mod greşit despre activitatea desfăşurată la SC „E.E.” SRL, numărul de zile de concedii de odihnă efectuate, încetarea contractului individual de muncă, informaţii ce creează o situaţie contradictorie între ea şi firma SC „E.E.” SRL.
Pârâta Inspecţia N. B a depus la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea acţiunii ca neîntemeiată şi lipsită de interes.
Pârâta a arătat că, faţă de obiectul cererii de chemare în judecată, este necompetent material Tribunalul Buzău să judece, motivat de faptul că actele contestate de reclamantă au natura juridică a unui act administrativ, astfel că obiectul cererii intră în sfera de competenţă materială a Curţii de Apel Ploieşti – Secţia Contencios Administrativ – conform art. 3 pct. 1 C. proc. civ., coroborat cu art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004.
Prin aceeaşi întâmpinare pârâta a solicitat şi admiterea excepţiei lipsei de interes, în sensul că inspecţia muncii prin adresa de răspuns nr. 785/31.03.2006 a informat-o pe reclamantă cu privire la toate aspectele constatate în urma controlului efectuat la SC „E.E.” SRL şi a măsurilor dispuse de către Inspecţia N. şi a îndrumat-o pe petentă să se adreseze instanţei judecătoreşti dacă consideră că angajatorul nu şi-a îndeplinit obligaţiile de plată, comunicându-i-se totodată, în ceea ce priveşte răspunsul nr. 785/2006, că avea deschisă calea atacării acestuia conform legii contenciosului administrativ.
Prin sentinţa civilă nr. 861/17.09.2007 Tribunalul Buzău a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse – Inspecţia N., invocată de către acesta, a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Buzău şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei formulată de reclamanta F. B. în contradictoriu cu pârâţii MInisterul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse – Inspecţia N. şi Inspectoratul Teritorial de muncă B – în favoarea Curţii de Apel Bucureşti – Secţia Contencios Administrativ.
Pentru a pronunţa această soluţie a reţinut că, faţă de excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Buzău – Secţia civilă – invocată de către pârâtă, prin Legea nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei N., republicată, Inspecţia N.B este definită în art. 1 ca „organ de specialitate al administraţiei publice centrale în subordinea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale” .
În conformitate cu art. 2 din Legea nr. 108/1999 Inspecţia N. are în subordine inspectoratele teritoriale de muncă, unităţi cu personalitate juridică care se organizează în fiecare judeţ şi municipiul B.
Astfel, măsurile luate de inspectorii de muncă în exercitarea atribuţiilor conferite Inspecţiei N. sunt acte administrative ale unei autorităţi publice (art. 48 alin.1 din Constituţie) iar posibilitatea ca acestea să fie contestate pe căi judiciare sau administrative este conferită de art. 19 alin.2 din Legea nr. 108/1999 prin exercitarea unei acţiuni în contencios administrativ în temeiul Legii nr. 554/2004.
Faţă de prevederile legale mai sus-enunţate şi raportat la obiectul cererii reclamantei de prezentare a procesului verbal de control nr. 29066/29.03.2006 şi a măsurilor concrete luate de I.T.M. B, prima instanţă a reţinut că acestea sunt acte ce au natura unui act administrativ, astfel încât sfera de competenţă materială aparţine Curţii de Apel Bucureşti – Secţia de Contencios Administrativ – în conformitate cu art. 3 pct. 1 C. proc. civ. coroborat cu art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004.


Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termen legal reclamanta F.B.,

motivele de recurs formulate în scris fiind precizate oral în şedinţa publică din data de 12.03.2008 în sensul că, deşi a dispus în mod corect declinarea competenţei materiale de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti – Secţia de Contencios Administrativ – instanţa de fond a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Muncii Familiei şi Egalităţii de Şanse – Inspecţia N. fără a administra probe în acest sens.
Intimata Inspecţia N. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului declarat şi apreciind că motivele invocate de recurenta-reclamantă privesc fondul cauzei.


Curtea, examinând sentinţa recurată în raport de actele şi lucrările dosarului, de criticile formulate dar şi sub toate aspectele conform art. 3041 C. proc. civ., constată că recursul este fondat din considerentele ce se vor arăta în continuare:
Raportat la obiectul acţiunii formulate de reclamantă în sensul obligării pârâtelor Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse – Inspecţia N. şi Inspectoratul Teritorial de Muncă B – să prezinte procesul-verbal de control nr. 29066/29.03.2006 şi măsurile dispuse ca urmare a acestuia, în mod corect instanţa de fond, apreciind că acesta emană de la o autoritate publică în condiţiile în care conform art. 1 şi 2 din Legea nr. 108/1999 Inspecţia N.B e un organ de specialitate al administraţiei publice centrale în subordinea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, având în subordine inspectoratele teritoriale de muncă, toate fiind unităţi cu personalitate juridică organizate în fiecare judeţ şi în mun.B, văzând şi disp.art. 19 (2) din acelaşi act normativ potrivit cărora măsurile luate de inspectorii de muncă pot fi contestate pe căile judiciare sau administrative prevăzute de lege, a constatat că actul a cărui înfăţişare se solicită are natura juridică a unui act administrativ.
Astfel, raportat la disp.art. 10 (1) din Legea nr. 554/2004 conform cărora litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică nu se prevede altfel, precum şi la disp. art. 3 pct. 1 C. proc. civ., ce reglementează aceeaşi competenţă materială, Curtea urmează a aprecia că soluţia primei instanţe în sensul declinării competenţei de soluţionare a prezentei cauze în favoarea Curţii de Apel Bucureşti – Secţia de Contencios Administrativ este justă.
Cum prima instanţă şi-a stabilit necompetenţa materială de a se pronunţa în speţă, măsura acesteia de a se pronunţa totuşi asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive apare ca nelegală.
În consecinţă, din considerentele expuse, în baza art. 312 (3) rap. la art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Curtea va admite recursul, va modifica în parte sentinţa în sensul înlăturării dispoziţiilor privitoare la admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse – Inspecţia N. – menţinând restul dispoziţiilor sentinţei.
 

banner
banner

Abonare newsletter

Promoții

banner