27 Ianuarie 2021

2 februarie 2021: Testul independenței judecătorilor ÎCCJ

Fotografie autor

Pe holurile instanțelor de judecată, avocații discută diverse, de la viața cotidiană la dezbaterea spețelor și la povești de viață profesională.

Într-o zi un avocat cu vechi ”ștate” în profesie ne povestea: ”Copii, independența justiției este o himeră.  Pe vremea comuniștilor, justiția asigura păstrarea sistemului, după căderea comunismului, doar cine nu cunoștea judecătorii nu  câștiga dosarul, apoi, doar cine nu avea cunoștințe la partid nu câștiga dosarul, iar acum doar cine nu cunoaște pe cineva (și arată semnul de pe umăr) nu câștigă dosarul. Justiția a aparținut PCR, clanurilor, partidului, iar acum sistemului de securitate”.

Mi s-a părut interesantă această succintă poveste a unui avocat trecut prin toate sistemele, nici nu l-am crezut, nici nu i-am respins viziunea, până la urmă este experiența unui om de o viață.

Că printre noi, avocații, circulă ideea că judecătorii de penal (în special) sunt atent selectați de către servicii pentru a asigura stabilitatea sistemului este iarăși o realitate.

Pe 2 februarie voi avea posibilitatea de a mă convinge dacă judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție sunt independenți (în cel mai larg sens al cuvântului, inclusiv independenți de prieteniile/legăturile/amicițiile/simpatiile firești și naturale dintre ei).

Pe data de 2 februarie 2021 se judecă (în cale extraordinară de atac) dacă pronunțarea hotărârii judecătorești de condamnare a colegului Robert Roșu, de către un judecător care nu a depus jurământul de credință, așa cum este el prevăzut de art. 34 din Legea nr. 303/2004, este legală sau nu:

Art. 34

(1) Înainte de a începe să-și exercite funcția, judecătorii și procurorii depun următorul jurământ: "Jur să respect Constituția și legile țării, să apăr drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuțiile cu onoare, conștiință și fără părtinire. Așa să-mi ajute Dumnezeu!" Referirea la divinitate din formula jurământului se schimbă potrivit credinței religioase a judecătorilor și procurorilor și este facultativă.

(2) Refuzul depunerii jurământului atrage, de drept, nulitatea numirii în funcție.

(3) Jurământul se depune în ședință solemnă, în fața judecătorilor instanței sau, după caz, a procurorilor parchetului la care a fost numit judecătorul sau procurorul, după citirea actului de numire.

(4) Depunerea jurământului se consemnează într-un proces-verbal, care se semnează de conducătorul instanței sau, după caz, al parchetului și de 2 dintre judecătorii sau procurorii prezenți, precum și de cel care a depus jurământul.

(5) Depunerea jurământului nu este necesară în cazul transferului sau al promovării judecătorului ori procurorului în altă funcție.

În mod indubitabil, pe acest text de lege instanța va trebui să admită contestația în anulare, pe motiv că d-na judecător Florentina Dragomir NU a depus jurământul de credință și loialitate.

De asemenea, trebuie să se constate că d-na judecător nu se află nici în ipoteza prevăzută de art. (5), deoarece domnia sa NU a fost transferată și nici promovată în altă funcție, ci pur și simplu și-a încetat numirea (prin decret prezidențial) și a fost numită în altă funcție:

 

DECRET nr. 1164 din 8 iulie 2009 pentru eliberarea din funcție a unui procuror și numirea sa în funcția de judecător

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), ale art. 100 alin. (1) și ale art. 134 alin. (1) din Constituția României, republicată, ale art. 61 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 873/2009,

Președintele României decretează:

Articol unic

Doamna Dragomir Florentina se eliberează din funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și se numește în funcția de judecător la Tribunalul București, începând cu data de la care postul vacant de judecător va fi redistribuit în statele de funcții și de personal ale Tribunalului București, prin ordin al ministrului justiției și libertăților cetățenești.

-****-

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 485 din data de 14 iulie 2009

Așadar, dna Dragomir Florentina judecător de la Înalta Curte de Justiție și Casație, a fost eliberată din funcția de procuror la data de 14 iulie 2009, trecerea de al funcția de procuror la cea de judecător NU s-a realizat prin transfer sau promovare (astfel încât jurământul depus ca procuror, NU este valabil exprimat pentru funcția de judecător la ÎCCJ) ci prin înterarea raporturilor de muncă din calitatea de procuror Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pe 2 februarie 2021, colegii d-nei Florentina Dragomir, dacă sunt cu adevărat independenți, vor fi obligați să aplice principiul fundamental al unei justiții independente: Fiat justitia, pereat mundus!

Orice altă soluție, în opinia mea, va fi o dovadă a faptului că justiția în România nu este o justiție independentă, astfel încât toate rumorile care circulă în instanțele de judecată (pe holuri sau chiar în cabinetele judecătorilor) se vor adeveri.

Fiat justitia, pereat mundus:

Filosoful roman Seneca, în cap. 18 pct5. 3-6 din opera Despre mânie[1], arată :

3. În vremea noastră, Gnaeus Piso a fost un om neatins de multe vicii, dar care se îndrepta într-o direcție greșită, preferând rigiditatea cu statorniciei. După ce, mânat de mâine, ordonase să fie executat un soldat întors din permisie fără camaradul său – de parcă l-ar fi ucis pe cel pe care nu avea de unde să scoată – nu i-a lăsat soldatului răgazul cerut pentru căutarea camaradului.  Comandantul a fost adus în afara taberei și își întindea deja gâtul, când deodată a apărut camaradul crezut mort.

4. Atunci, centurionul care conducea execuția îi ordonă gărzii să pună sabia în teacă și îl duce pe comandant la Piso, ca să-i redea lui Piso nevinovăția: căci soldatului norocul i-o dăduse îndărăt. Cei doi camarazi îmbrățișându-se unul pe celălalt, sunt conduși de o mulțime uriașă, în mijlocul bucuriei generale din tabără. Înfuriat, Piso se urcă la tribuna și ordonă să fie executați amândoi, și soldatul care nu ucisese și cel care nu murise.

5. (…) Piso a adăugat și un al treilea: pentru că au rămas să fie executată însuși centurionul care-l adusese înapoi pe condamnat.

6. (…) “Ordon”,  spune el, “ca tu să fii executat, pentru că ai fost condamnat;  tu, pentru că ai fost motivul condamnării camaradului tău;  tu, pentru că, deși ți s-a ordonat să ucizi, nu te-ai supus comandantului tău”

 

Această poveste are rolul de a ilustra dictonul fiat justitia, ruat caelum — să se facă dreptate, chiar de-ar fi să se prăbușească cerul — preluat de împăratul Ferdinand I de Habsburg (1556-1564),  sub forma fiat justitia et pereat mundus — să se facă dreptate, chiar de-ar fi să piară lumea[2].

Pe data de 2 februarie 2021 judecătorii ÎCCJ vor avea curajul să aplice legea, chiar impotriva pritenilor/colegilor/amicilor lor, făcând dreptate chiar de ar fi să se piardă ÎCCJ?

Eu am dubiile mele!

 

[1] Seneca, Despre mânie, ed. Seneca Lucius Anneus, 2014, București pp. 56-67.

Contor: 313 afișări

Costel Gîlcă, 27 ianuarie 2021 13:53

Calificativ

Comentarii

Comentarii
 
banner
banner

Abonare newsletter

Promoții

banner