30 Ianuarie 2013

Termenul de 6 luni pentru introducerea acțiunii la CEDO

Potrivit art. 35[1] din CEDO introducerea unei plângeri este posibilă doar într-un termen de 6 luni de la data ultimei decizii interne. De regulă, termenul curge de la data pronunţării deciziei definitive, dacă reclamantul a fost prezent, sau de la data comunicării, dacă acesta a absentat.

Condiţia respectării termenului de 6 luni este examinată cu destul de multă supleţe de către instanţa europeană. Astfel, dacă reclamantul prezintă mai multe capete de plângere, termenul de adresare la Curte curge pentru fiecare în mod separat. Dacă între capetele de cerere există o anumită legătură – spre exemplu, o plângere vizând arestarea şi una vizând procedura penală pe fond soluţionate în dreptul intern la date diferite, se ia în considerare doar ultima decizie definitivă, deoarece termenul pentru adresare la curte se calculează în luni calendaristice. [2]

Curgerea termenului de şase luni încetează la data introducerii cererii la Curte, iar pentru introducerea unei cereri, în sensul întreruperii termenului este necesar ca cererea să identifice reclamantul (datele de identitate ale reclamantului), precum şi să conţină temeiurile faptice ale fiecărui reclamant şi încălcări ale Convenţiei.

Condiţia privind adresarea la Curte înăuntrul termenului de 6 luni nu se aplică în cazul situaţiilor continue – adică acele situaţii atunci când se realizează o violarea continuă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale prevăzute de Convenţie (ex. neexecutarea unei hotărîri judecătoreşti devenită irevocabilă).

După ce instanța de judecată cea mai înaltă a pronunțat o decizie, reclamantul dispune de un interval de maximum șase luni pentru a sesiza CEDO. Acest interval începe să curgă de la data la care a luat cunoștință, personal contestatorul sau avocatul său, de decizia finală în ordinea normală a instanțelor, și nu începând de la respingerea ulterioară a unei eventuale cereri în revizuire  sau contestații în anulare a procesului, a unei cereri de grațiere sau amnisțiere sau a oricărei alte cereri adresate unei autorități cu titlu de grațiere.

Termenul de șase luni este întrerupt de prima scrisoare pe care o adresați Curții, în care se expun cu claritate, chiar daca în mod sumar, obiectul plângerii și se trimite formularul de cerere completat[3], astfel că o simplă cerere de informații nu este suficientă pentru a întrerupe termenul de șase luni prevăzut de Convenția Europeană a drepturilor omului.

Având în vedere cele mai sus prezentate, considerăm că termenului de 6 luni este un termen imperativ, iar consecința juridică a nerespectării acestui termen este respingerea cererii de sesizare ca inadmisibilă, adică Curtea, nu va mai examina pe fond cererea adresată de către petent tocmai datorită nerespectării unei condiții de admisibililitate a formulării unei astfel de cereri.

Cu toate acestea există situații de excepție când sunt considerate admisibile astfel de cereri cu nerespectarea acestui termen de 6 luni, doar când se demonstrează motivele care au dus la depăsirea acestui termen impus de CEDO: de exemplu petentul din motive imputabile organelor de stat nu poate obtine in termen de 6 luni copii dupa hotararile judecatoresti, ipoteza persoanelor condamnate penal aflate in executarea unei pedepse privative de libertate, persoane care, in lipsa unui avocat angajat, nu au libertatea de miscare necesara pentru a se ocupa de efectuarea legalizarii hotararilor judecatoresti respective etc.

 

[1] A se vedea art. 35 pct 1. Din CEDO: Curtea nu poate fi sesizată decât după epuizarea căilor de recurs interne, aşa cum este stabilit conform principiilor de drept internaţional general recunoscute, şi într-un termen de şase luni, începând cu data deciziei interne definitive.

Contor: 10452 afișări

Av. Anca Burghelea, 30 ianuarie 2013 09:55

Calificativ

Comentarii

Comentarii
 
Mihai spunea,
9 iulie 2013, 20:22

Legislatia CEDO se bate cap in cap: In Conventie scrie ca termenul de 6 luni se calculeaza de la data pronuntarii, iar in Nota in atentia persoanelor care vor sa se adreseze la CEDO scrie ca termenul de 6 luni curge de la data comunicarii. Pai cand sa se adreseze omul : de la data pronunatarii sau de la data comunicarii.?

In cazul Maria Potop contraRomaniei , CEDO a admis cererea reclamantei, chiar daca aceasta s-a adresat la CEDO, in termen de 3 sau 5 luni de la comunicare.

Mai mult in decizia data de CEDO scrie ca doamna Potop nu se putea adresa la CEDO decat de la data comunicarii, intrucat chiar daca ar fi cunoscut numai dispozitul deciziei, nu cunoastea motivele.

Pai atunci conform acestei decizii CEDO, toti oamenii ar trebui sase adreseze de la la data comunicarii, ca de la data pronunatarii nimeni nu poate stii ce scrie in decizie!

DECI CEDO PT UNII E MUMAPT ALTII E CIUMA!

BATAIE DE JOC LA CEDO ! LEGISLATIE CONTRADICTORIE ! DVS CE PARERE AVETI?

Baubauman spunea,
8 mai 2015, 14:13

Am părerea că fiind în deplină înțelegere instanțele interne editează nesancționate motivările șubrede după epuizarea termenuliu impus de C.E.D.O. și astfel iluzia săvârșirii dreptății pe plan comunitar devine DE-SĂVÂRȘITĂ

IONITA ILIE spunea,
28 ianuarie 2017, 11:04

TREBUIE PRECIZAT CLAR: TERMENUL DE 6 LUNI CURGE DE LA PRONUNTARE SAU DE LA COMUNICAREA DECIZIEI DEFINITIVE INTERNE?

banner
banner

Abonare newsletter

Promoții

banner