4 Aprilie 2013

Legea pentru organizarea meseriilor, creditului și asigurărilor muncitorești din 27 ianurie 1912

LEGE[1] pentru organizarea meseriilor, creditului și asigurărilor muncitorești din 27 ianurie 1912

LEGEA NENIȚESCU

 

Capitolul I

Despre organizarea meseriilor

§ 1

Dispozițiuni generale cu privire la exercitarea meseriilor

  1. Meseriile supuse dispozițiunilor legii de față sunt acelea de : Abagiu, alamagiu, argintar, armurier;

Bărbier, blănar, boiangiu, brodist, brutar;

Căldărar, cărămidar, caretaș, căciular, cartonagist, cavaf, ceaprazar, ceasornicar, ceramist, betonist, cizel^r, cioplitor în piatră, cismar, coafor, cofetar, cojocar, corsetier, croitor, cuferar, curelar, cusutoreasă, cuțitar; Decorator, dogar, dulgher;

Fierar, florist, fochist;

Giuvaergiu, gravor, geamgiu;

Incadrator, împletitor de coșuri, de scaune, etc; instalator de apă, gaz, electricitate,etc;

Lăcătuș, lampist, legător de cărți, litofraf, lumânărar;

Mănușar, mecanic, modistă, mozaist;

Olar, ornamentist ;

Plărier, pantofar, parchetar, pavator, perier, plăpumar, pictor dc firme, poietior;

Rotar, rihtuitor;

Săpunar, scărar, sculptor, sculptor în lemn, șelar, sobar, sforar, strungar, stucator, șepcar, șindrilar, stipuitor;

Tăbăcar, tapetar, tapițer, tâmplar, țesător, tinichigiu, tipograf, tricotar, turnător de metale;

UmbreIar;

Vopsitor;Zidar, zincograf, zugrav; precum și meseriile similare cu cele de mai sus.

Casa centrală a meseriilor, creditului și asigurărilor muncitorești poate mări numărul meseriilor arătate ...ai sus.

  1. Sunt supuși legii de față în tot ce privește participarea la breaslă;
  1. Ucenicii, călfițele, calfe, lucrători din fabrici cu pregătire de meșteșug și meșterii, cari se îndeletnicesc cu vreuna din meseriile arătate mai sus, fie că lucrează pe socoteala lor sau pe socoteala altuia, fie acesta meșter, întreprizător sau fabricant;

Meșteșugarii din comunele rurale cari în exercițiul meșteșugului întrebuințează calfe sau ucenici.

  1. Vor participa numai la corporație muncitorii și lucrătorii meseriași sau fără pregătire de meșteșug din fabrici,mine și cariere și din orice întreprindere industrială.
  2. Femeea care exercită o meserie, singură sau în tovărășie, sau prin împuternicit, cu voia tacită sau expresă a bărbatului, nu are nevoe de nici o autorizațiune pentru orice act privitor la meseria ei, sau pentru a sta în judecată.
  3. Nevârstinicii dela 16 ani în sus, cu bună purtare și sârguință la meșteșug, pot fi declarți de comitetul breslei ca majori, în tot ce privește meseria lor.

Această declarare se constată prin încheierea comitetului breslei și se întărește de Casa centrală a meseriilor, creditului și asigurărilor muncitorești.

In contra hotărârii comitetului breslei sc poate face apel la Casa centrală.

  1. Străinii pot exercita în România oricare din meseriile enumerate la art. 1. dacă și Românii se bucură de aceleași drepturi în Statul ai căruia supuși sunt acei străini. Străinii cari nu se bucură de nici o protecțiune sunt scutiți de această dovadă.

Casa centrala poate, însă, da autorizarea de a exercita una din aceste meserii, chiar în cazul când nu se va putea constata reciprocitatea.

Legea de față nu schimba nimic din cele statornicite în această materie prin convențiunile internaționale.

  1. Oricine se poate îndeletnici cu una sau mai multe meserii, daca îndeplinește condițiunile cerute pentru fiecare dintre ele.
  2. Orice meseriaș este liber a lucra nu numai în localitatea unde locuește, ci și în oricare altă localitate.

§2

Despre patroni și meșteri

  1. Meșterii cari lucreazâ singuri, pe socoteala lor, precum și acei cari întrebuințează în exercitarea meseriei lor ucenici, câlfițe sau calfe, se numesc patroni.

De asemenea se numesc patroni și întreprinzătorii industriali care întrebuințează în lucrarea lor și ucenici, călfițe, calfe, meșteri, lucrători și muncitori.

  1. Nimeni nu poate exercita o meserie pe socoteala sa proprie și a-și face din meserie principala sa ocupațiune, dacă nu va avea carte de meșter.

Acei cari nu se vor conforma acestei dispozițiuni se vor pedepsi de Casa centrală cu amendă de 50-100 lei în folosul breslei; iar în caz de vor cădea din nou în aceeaș vină, cu amendă îndoită.

  1. Societățile, precum și orice particular, pot întreprinde oricari din meseriile arătate în această lege, întrebuințând însă meșteri în atelier sau fabrică.
  2. Societățile cooperative de meseriași sau lucrători industriali se vor putea constitui, fie în mod permanent, fie în vederea unor anumite lucrări, numai dacă la fiecare ramură de meserie vor avea un meșter; iar pentru lucrările de construcții vor mai trebui să aibă angajat sau asociat un arhitect sau întreprinzător, autorizați după legile, regulamentele și decretele în vigoare.
  3. Cartea de meșter se va libera, în mod obligator, de comitetul breslei respective din reședința județului unde se află înscris :
  1. Aceluia care are diploma unei școale în specialitatea pentru care cere cartea de meșter;
  2. Aceluia care va dovedi că a condus cel puțin doi ani un atelier în meseria pentru care cere cartea de meșter;
  1. Meseriașul care nu se găsește în nici unul din cele două cazuri de mai sus, va trece proba de meșter înaintea unei comisiuni compusă din trei membri, dintre cari doi meșteri aleși pentru fiecare ramură a meseriei de comitetul breslei, și dintr’un delegat sau reprezentant al Casei centrale.

Alegerea meșterilor de comitetul breslei se face pentru un an și va fi confirmată de Casa centrală.

  1. Comitetul breslei este dator a libera cartea de meșter cel mai târziu în termen de 15 zile dela data cererii sau dela trecerea probei.

Dacă comitetul breslei nu va libera cartea de meșter în termenul arătat mai sus, calfa sau lucrătorul se va adresa oricând Casei centrale, care va hotărî.

Reclamațiunile cu privire la liberarea pe nedrept a cărții de meșter se vor putea adresa Casei centrale până în termen de 6 luni dela data liberării.

Membrii comisiunii de probă, cari vor recomanda, sau acei ai comitetului breslei, cari vor libera cartea de meșter, cu luare de mită, se vor pedepsi pentru acest delict, cu închisoare dela o lună la 6 luni; iar cartea de meșter va fi anulată de Casa centrală.

  1. Taxa pentru dobândirea cărții de meșter este de 20 lei și se va încasa în folosul breslei.

§ 3

Despre calfe, lucrători din fabrici și muncitori

  1. Fiecare calfă sau lucrător din fabrică, cu pregătire de meșteșug, sau meseriaș, trebue să aibă o carte de calfă sau de lucrător.

Cartea de calfă sau de lucrător, se dă în mod obligator, de comitetul breslei respective din reședința județului unde se află înscris :

  1. Aceluia care are dovadă de călfiță ;
  2. Aceluia care are un act recunoscut de Casa centrală ca fiind deopotrivă cu dovada de călfiță.

Lucrătorii vor putea însă munci, la început 15 zile numai în baza dovezii că au făcut la comitetul breslei cerere pentru obținerea cărții.

Acei cari nu se vor conforma acestor dispozițiuni, se vor pedepsi de Casa centrală cu amendă până la 50 lei în folosul breslei; iar în caz de vor cădea din nou în aceeaș vină, cu cel puțin îndoitul amendei precedente.

  1. Casa centrală va hotărî instituțiunile școlare sau industriale din țară sau din străinătate ale căror certificate vor fi socotite ca deopotrivă cu cartea de calfă sau cu adeverința de călfiță.
  2. Călfiță care nu se găsește în nici unul din cele două cazuri de mai sus, va trece proba de calfă înaintea unei comisiuni, compusă precum se arată la art. 13.

Dispozițiunile cuprinse în art. 14 se aplică și la liberarea cărților de calfe sau de lucrători.

  1. Cei întrebuințați în fabrici și ateliere ca lucrători nemeseriași sau muncitori, vor trebui să aibă o carte de identitate, eliberată de patron, care și le va procura de la corporația județului.
  2. Taxa pentru dobîndirea cărții de calfă sau de lucrător este de 10 lei și se va încasa în folosul breslei.

Taxa pentru dobândirea cărții de identitate a muncitorilor este de un leu și se va încasa în folosul corporației.

§4

Despre călfițe și ucenici

  1. Ucenicul pentru învățătura unui meșteșug, poate intra la un patron cu sau fără plată.
  2. Copiii cari n'au împlinit 11 ani nu pot ti primiți ca ucenici.

Băeții cari au mai puțin de 15 ani și fetele cari au mai puțin de 17

ani nu pot fi întrebuințați la lucrările primejdioase, vătămătoare sănătății sau nepotrivite cu puterile lor.

Lista lucrărilor primejdioase se va stabili de Casa centrală în urma părerii consiliului mixt de igienă industrială.

  1. învățătura ucenicului la patron va fi de cel puțin 3 și de cel mult 5 ani, după care i se va da dovada de isprăvirea uceniciei.

După această pregătire ucenicul ajunge călfiță sau practicant sau simbriaș pe timp de unul sau doi ani.

Dacă ucenicul și-a făcut toată învățătura la un singur patron, termenul de călfiță va fi de un an; iar dacă a schimbat doi sau mai mulți patroni, acest termen va fi de doi ani.

După acest termen, călfiță dobândește adeverință, pe temeiul căreia va putea cere cartea de calfă.

  1. Adeverința de ucenicie și aceea de călfiță trebuie să fie iscălită de patronul la care ucenicul sau călfiță și-a isprăvit învățătura și de președintele breslei.

Dacă ucenicul sau călfiță a învățat la mai mulți patroni, in adeve­rință se va arăta timpul cât a învățat la fiecare din ei.

  1. Patronul care se va împotrivi a da dovadă de timpul cât ucenicul sau călfiță a învățat meșteșug la el, va fi pedepsit de Casa centrală cu o amendă de 50 lei; iar în caz de va cădea din nou în aceeaș vină, cu una sută lei în folosul breslei.
  2. Ucenicul său călfiță căruia nu i se dă dovada de timpul de învățătură, sau căruia i se refuză iscâlirea adeverinței de ucenic sau de călfiță, își va îndrepta plângerea la președintele breslei, care trebuie să se rostească cel mai târziu în 15 zile, dând el. împreună cu un membru din comitetul breslei, dovadă sau adeverință.
  3. împotriva hotărârii președintelui breslei se va putea face, de oricare parte, apelație la Casa centrală.
  4. Comitetul breslei va ține câte un registru special de toate cărțile de meșter, de cărțile de calfă și de lucrător, de adeverințele de ucenic și de călfiță; iar consiliul de administrație al corporației va ține un registru

special de toate cărțile de identitate ale muncitorilor și lucrătorilor din fabrici fără pregătire de meșteșug.

  1. Schimbarea cărții de muncitor în carte de calfă sau de lucrător se va face numai pe temeiul probei prevăzute la art. 18.
  2. Taxa pentru dobândirea adeverinței de ucenic este de 2 lei și taxa adeverinței de călfiță de 3 lei, cari se vor încassa în folosul breslei.

§ 5

Drepturile și îndatoririle patronilor, meșterilor,calfelor, lucrătorilor, muncitorilor, călfițelor și ucenicilor

  1. Legăturile dintre patroni, meșteri, calfe, lucrători, muncitori, călfițe și ucenici se statornicesc prin legea de față și prin învoelile părților.
  2. Ucenicul și călfiță sunt sub ascultarea și ocârmuirea părintească a patronului. In lipsa acestuia, ucenicul sau călfiță datorește aceeaș ascultare meșterului sau calfei care îi ține locul.
  3. Orice învoială dintre ucenici, călfițe, lucrători, muncitori, calfe, meșteri și patroni nu va fi desăvârșită decât după trecerea unui timp de încercare.

Acest timp va fi de o lună pentru ucenici și călfițe și de 15 zile pentru ceilalți..

  1. După ce ucenicul, călfiță, calfa, muncitorul sau lucrătorul împlinește vârsta de 18 ani, drepturile și îndatoririle dintre el și patron vor fi aceleași ca între calfă și patron.

îndatoririle patronului, însă, în ce privește învățătura meșteșugului, rămân aceleași, chiar dacă ucenicul, călfiță calfa, muncitorul sau lucrătorul are o vârstă mai mare de 18 ani.

  1. învoelile în numele nevârstnicilor se vor încheia în scris de cei cari îi îngrijesc, sau de președintele breslei.
  2. Dela vârsta de 11 -15 ani nimeni nu poate fi îndatorat să lucreze în fabrici, întreprinderi industrriale, ateliere, mai mult de 8 ore pe zi; iar dela 15-18 ani peste 10 ore pe zi.

Femeile, însă, nici dela 18 ani în sus nu vor fi îngăduite să muncească peste 11 ore. Această îngăduire nu se va acorda decât în acele industrii unde există o strânsă legătură între munca femeilor și aceea a bărbaților și unde încetarea muncii unora ar atrage suspendarea muncii celorlați.

Autorizarea de prelungire de muncă se va acorda de Casa centrală.

  1. Munca va trebui întreruptă în cursul zilei cu cel puțin o oră pentru odihnă.
  2. Ucenicii mai tineri de 15 ani și ucenicele mai tinere de 17 ani nu pot fi întrebuințați noaptea la lucru, și anume: dela 1 Octomvrie până la 31 Martie, dela orele 8 seara până la 6 dimineața, iar de la 1 Aprilie până la 30 Septemvrie, dela orele 8 seara până la 5 dimineața.
  3. Patronul este dator:
  1. Să învețe pe ucenici și călfițe meșteșugul și să-i întrebuințeze numai la lucrul meseriei;
  2. Să pună pe ucenici și călfițe la început la muncile ușoare ale meșteșugului și mereu să aibă grijă ca muncile să fie potrivite cu vârsta și cu puterile lor;
  3. Să îngrijească de creșterea morală și religioasă a lor;
  4. Să silească pe ucenici și călfițe să meargă la școala de ucenici a corporației, a fabricii sau a comunei.
  5. Să privegheze curățenia lor; în caz de boală sau accident să vestească corporația și pe părinți sau pe acei cari îi îngrijesc;
  6. Să privegheze ca ucenicii și călfițele să aibă cusut pe haină semnul distinctiv al breslei lor.
  1. învoiala scrisă pentru învățătura ucenicului sau călfiței ne­vârstnic, încheiată de părinți sau de cei cari îl îngrijesc, cu un patron care nu este meseriaș, va trebui să fie semnată, pe lângă patron, și de preșe­dintele breslei.
  2. Casa centrală va putea ridica pe timp mărginit dreptul de avea ucenici și călfițe minori patronilor cari vor fi condamnați pentru abaterile dela art.36 și 38.
  3. In caz când se va găsi că patronul atelierului nu-și îndeplinește vreuna din îndatoririle prevăzute la art.35,36,37 și 38, va fi trimis înaintea judecătorului de ocol.

Patronul poate fi chemat în judecată de părinții sau tutorii ucenicului și călfiței, de președintele breslei sau de către un controlor inspector sau împuternicit al Casei centrale.

  1. Pedeapsa-va fi plata de la 50-100 lei; iar în caz de va cădea din nou în aceeaș vină, cu cel puțin amenda îndoită, în folosul breslei.
  2. Dacă între părinții sau tutorii ucenicilor și călfițelor nevârstnici și patroni nu s’a încheiat o învoială scrisă, atunci, după termenul de încercare prevăzut în prezenta lege, se va îndatora patronul a îndeplini învoiala obișnuită, arătată în statutele breslei.
  3. Actele scrise de învoială între ucenici, călfițe, lcurători, meșteri și patroni sunt scutite de orice taxă de timbru 'și înregistrare.

Aceste acte se vor înregistra la breaslă.

Actele de învoială dintre muncitorii din fabrici și patroni vor fi de asemenea scutite de taxa de timbru și înregistrare și se vor înregistra la corporație.

Actele odată înregistrate fac deplina dovadă a cuprinsului lor.

  1. Când ucenicul sau călfiță mai mic de 16 ani primește salariu, patronul după scăderea cotizației pentru asigurarea în contra boalei, va plăti restul salariului în mâna părinților sau aceluia care îl îngrijește.

Dacă se va dovedi că tutorii sau acei care îl îngrijesc nu cheltuiesc pentru ucenic sau călfiță sumele primite, atunci patronul va înștiința pe președintele breslei, cu a cărui învoire va face plata direct în mâna ucenicului sau călfiței.

Neînțelegerile ce vor naște din neîndeplinirea celor cuprinse în acest articol se vor deslega de Casa centrală prin delegatul ei.

  1. Ucenicului și călfiței în vârstă de 16 ani i se va plăti în mână dreptul său. -
  2. Patronul poate desface oricând contractul de ucenic sau călfiță:
  1. Dacă, în urma plângerii patronului, președintele breslei constată că ucenicul nu poate învăța meșteșugul;
  2. Dacă acesta insultă sau lovește pe patron sau pe orcine din familia patronului;
  3. Dacă ucenicul este atins de o boală molipsitoare.

Patronul poate desface contractul de ucenic saw călfiță, cu o înștiințare de 15 zile:

  1. Dacă ucenicul sau călfiță este bolnav mai mult de două luni.
  2. Dacă meșterul încetează exercițiul meseriei sale, dator fiind în acest caz a despăgubi pe ucenic sau călfiță de cheltuielile pricinuite prin intrarea lui la alt patron.
  1. Ucenicul,     călfiță, părinții sau cei care îl îngrijesc pot oricând desface contractul de ucenic sau călfiță :
  1. Dacă patronul abuzează de dreptul său de putere părintească;
  2. Dacă patronul sau cineva din ai casei sau atelierului săvârșește acte imorale asupra ucenicului sau călfiței;
  3. Dacă sănătatea ucenicului sau călfiței ar fi amenințată prin continuarea lucrului.

Iar cu o înștiințare premergătoare de 15 zile, ucenicul, călfiță, părinții sau acei cari îl îngrijesc pot desface contractul de-ucenic și călfiță:

  1. Dacă patronul nu-și îndeplinește îndatoririle legale și contractuale față de el;
  2. Dacă patronul cade în stare de faliment; în acest caz și judecătorul sindic poate desface contractul de ucenic sau călfiță;
  3. Dacă patronul își străumută atelierul în altă localitate;
  4. Dacă patronul este atins de o boală care ține mai mult de o lună, sau de o boală molipsitoare, și nu are înlocuitor.
  1. Comitetul breslei trebuie să țină un registru al ucenicilor și călfițelor, arătând :
  1. Numele, meseria, naționalitatea, religia și domiciliul patronului la care s’a învoit ucenicul sau călfiță;
  2. Numele și data nașterii ucenicului sau călfiței;
  3. Numele, profesia, naționalitatea, religia și domiciliul părintelui sau a îngrijitorului;
  4. Data înregistrării actului de ucenic sau călfiță;
  5. Data eliberării adeverinței de ucenic sau călfiță și actele în temeiul cărora certificatul a fost eliberat;
  6. Principalele clauze al contractului;
  7. Data încetării contractului de ucenic sau călfiță.
  1. Nici un patron nu paote primi pe călfiță sau ucenicul fugar.

Patronul de la care a fugit poate readuce cu concursul administrației

pe câlfița sau pe ucenicul fugar nevârstnic, afară de cazul când se constată că ucenicul sau călfiță a fugit din pricină de rea tratare din partea patronului, sau că patronul nu-și respectă îndatoririle.

  1. Patronul care cu știință primește pe călfiță sau ucenicul fugar este îndatorat a despăgubi pe patronul părăsit de paguba ce i s’a pricinuit prin fuga ucenicului sau călfiței și a plăti 100 lei amendă în folosul breslei; iar în caz de va cădea din nou în aceeaș vină amenda îndoită.

Despăgubirile prevăzute la art.47,48,52 vor fi hotărâte de comisia de judecată; iar amenda de Casa centrală.

§6

Legăturile dintre patroni, muncitori, calfe, lucrători și meșteri

  1. Patronul nu poate sili pe muncitori, lucrători, calfe și meșteri să muncească peste puterile lor și nu-i poate pune la o muncă cu desăvârșire străină meșteșugului lor.
  2. Patronul poate cere și păstra la sine cartea muncitorului, cartea calfei sau lucrătorului și cartea meșterului și aceștia sunt datori a i-o încredința.

Aceste acte vor fi înfățișate de patron oricând i se vor cere de cei în drept.

  1. Patronul este dator a semna în cartea muncitorului, lucrătorului, calfei și meșterului timpul cât și când a lucrat la el. Nici un patron nu va primi în lucru pe un meșter, calfă, lucrător sau muncitor, dacă nu-i înfățișează cartea, în care se certifică, sub semnătură fostului patron, timpul și locul unde a lucrat mai înainte.

Dacă însă meșterul, calfa, lucrătorul sau muncitorul a stat un timp oarecare fără lucru, se va arăta de către președintele breslei, pe temeiul mărturiei a trei membri din breaslă, timpul cât n’a lucrat.

  1. Patronul care nu se va supune dispozițiunilor art.53, 54 și 55 se va pedepsi de Casa centrală cu amendă până la 200 lei în folosul Casei de asigurare în contra boalei.
  2. Este interzis cu desăvârșire a se face în cărți obervațiuni, indi­cări de hotărâri judecătorești sau orice alte semne.

Lucrătorul, breasla, corporația, Casa centrală sunt în drept a cere preschimbarea unor asemenea cărți.

  1. însemnările și mărturiile neadevărate, dovedite de rea credință, se vor pedepsi de Casa centrală cu amendă până la 200 lei; și în caz de a cădea din nou în aceeaș vină cu cel puțin amenda îndoită.

Amenzile vor fi înfolosul Casei de asigurare în contra boalei.

Patronul care va primi pe un meșter, calfa, lucrător sau muncitor fără carte sau carte cu însemnările arătate mai sus, se va pedepsi de Casa centrală cu amendă până la 100 lei; și în caz de va cădea din nou în aceeaș vină cu cel puțin amenda îndoită, în folosul Casei de asigurare în contra boalei.

  1. învoiala dintre patron, lucrător,calfă sau meșter poate fi desfăcută printr’o înștiințare cu 8 zile înainte.

In caz cînd lucrătorul a primit asupra salariului bani înainte, el nu poate desface contractul decât numai restituind salariul primit.

Lucrătorul învoit cu bucata nu se poate folosi însă de această putință, ci trebue să isprăvească lucrul început.

  1. Dacă patronul dă drumul unui meșter, lucrător, calfă sau muncitor fără înștiințare,sau înaintea termenului de 8 zile, va trebui să-i plătească salariul cuvenit pe cele 8 zile. Salariul va fi îndoit dacă el primea și hrană.
  2. Patronul poate desface oricând contractul, dacă muncitorii, lucrătorii, calfele sau meșterii:
  1. Nu se țin de condițiile contractului;
  2. Sunt atinși de o bală molipsitoare ;
  3. Lovesc sau batjocoresc pe patron sau pe cineva din familia

patronului;

4.Sâvârșesc înșelăciune sau furtișag;

  1. Primejduesc siguranța fabricii, atelierului sau casei;
  2. Sunt chemați a-și face serviciul militar. Când însă sunt chemați, la concentrări sau pază în comunele rurale, învoiala nu se desface, dar ei nu au drept la salariu pe timpul cât lipsesc.
  1. Muncitorii, lucrătorii, calfele și meșterii pot desface oricând contractul:
  1. Dacă patronul nu lipește și nu anulează timbrele proporționale pentru asigurarea în contra boalei, invalidităței și bătrâneței;
  2. Dacă patronul calcă îndatoririle sale luate prin contract;
  3. Dacă el sau un membru al familiei sale îl lovește sau batjocorește;
  4. Dacă sănătatea sau viața lor este primejduită când ar mai lucra înainte;
  5. Dacă patronul sau cineva din casa patronului este atins de o boală molipsitoare, care ar primejdui sănătatea lor.
  1. Femeile nu pot fi înterbuințate la lucru 6 săptămâni după facere.

Pentru această lipsă, ele nu-și pierd locul din atelierul sau stabili­mentul unde lucrează.

§ 7

Despre bresle

  1. Breasla este asociațiunea a cel puțin 25 de meșteri cari se îndeletnicesc cu acelaș meșteșug.

Oricine exercită vreuna din meseriile supuse dispozițiunilor legii de față, precum și lucrătorii din fabrici cu pregătire de meșteșug, fac parte în mod obligator din breasla meseriei lor, potrivit art.2.

  1. Breslele, chiar nesimilare, se pot totuș întovărăși între ele pentru a face față cheltuielilor de administrație, fără a constitui însă o corporație.

Meseriașii din comunele rurale și urbane, nereședințe, dacă nu pot constitui breaslă în comuna lor, fac parte din breasla meșteșugului lor, constituită în reședința județului.

  1. Breasla ete persoană juridică.

Ea poate primni donațiuni și legate cu învoirea Casei centrale.

  1. Scopul breslei este :
  1. Să apere intersele și să întărească ideea cinstei meșteșugului;
  1. Să îngrijească de învățătura meșteșugului ucenicilor și calfițelor și de desfăvârșirea cunoștințelor și îndemânării calfelor;
  2. Să pună la probe cu premii pe ucenicii și călfițele breslei, după cum se va arăta prin regulament;
  3. Să îngrijească de curățenia ucenicului, călfiței și calfei;
  4. Să privegheze ca ucenicii și călfițele să poarte cusut pe haină semnul breslei lor;
  5. Să deprindă pe meșteșugari a supune comisiei de judecată deslegara neînțelegerilor dintre ei;
  6. Să ia măsuri de a se putea lucra chiar în timpul când, de obiceiu, lucrarea meseriei încetează sau este prea slabă, precum și pentru desfacerea produselor meseriei;
  7. Să ia măsuri pentru organizarea cât mai temeinică a băncilor de credit și economie pentru meșteșugari.
  1. Statutele breslei vor cuprinde :
  1. Felul și numele breslei și locul unde se înființează ;
  2. Drepturile și îndatoririle breslașilor, potrivit acestei legi;
  3. Regulele de urmat la chemări, la desbaterile adunării generale și comitetului breslei;1
  4. Regulele pentru alegerea comitetului breslei, a comisiei de judecată și a comisiei de probă;
  5. Regulele pentru ținerea cancelariei, arhivei și contabilității breslei;
  6. Fixarea anilor de învățătură a ucenicilor și calfițelor;
  7. Regulele de urmat la eliberarea adeverințelor de ucenic și de călfiță, a cărților de calfă și lucrător și a cărților de meșter;
  8. Programul probelor pentru a dobândi gradul de calfă și de meșter;
  9. Modul întrebuințării fondurilor breslei;
  10. Datele întrunirii adunării generale și îndatoririle președintelui breslei.
  1. Fiecare breaslă este condusă de un comitet din trei membri cu știință de carte, având drepturi civile și politice și dintre cari unul va fi patron, unul meșter și unul lucrător sau calfă.

Ei sunt aleși pe patru ani.

Toți membrii breslei, majori, fără deosebire de naționalitate, iau parte la alegere.

La împlinirea acestui termen, comitetul se reînoește prin tragere la sorți a doi dintre membri.

Membrii ieșiți la sorți pot fi realeși.

  1. îndatoririle comitetului breslei sunt următoarele :
  1. Lucrează în numele breslei și o reprezintă față de terți și înaintea tuturor instanțelor administrative sau judecătorești prin președintele său;
  2. Hotărăște asupra cererilor de adeverințe ale ucenicilor și călfițelor, de cărțile calfelor și lucrărtorilor și de cărțile meșterilor;
  3. Alcătuiește bugetul și întocmește darea de seamă ce se va prezenta adunării genrale a breslei;
  4. Administrează fondurile breslei și aplică bugetul;
  5. Aduce la îndeplinire legea, regulamentele, statutele și hotărârile adunării generale.
  1. In caz când comitetul breslei va constata că unii meșteri desfac marfă falsă, va comunica de îndată Casei centrale, care va cerceta și va da în judecată pe vinovați, conform art.336 din codul penal.

§8

Adunarea generală a breslei

  1. Membrii breslei se întrunesc în adunare generală și adunare specială.

Adunarea generală a breselei se compune din membrii breslași majori, fără deosebire de naționalitate și fără deosebire de patroni, meșteri, calfe și lcurători.

Adunarea specială a breslei se compune din breslași majori români cari se bucură de drepturile civile și politice, fără deosebire de patron, meșter, calfă sau lucrător.

  1. Nu pot lua parte la lucrările adunării generale berslașii cari sunt în întârziere cu plata cotizațiunilor pentru boală, invaliditate și bătrânețe peste termenul hotărât prin statute.
  2. Adunarea generală a breselei se întrunește cel puțin de două ori pe an la datele arătate în statute.

Ea însă poate fi chemată de președintele breslei ori de câte ori comitetul va crede de cuviință pentru interesele generale ale breslei.

  1. Casa centrală poate chema adunarea generală a breslei oricând va crede necesar și poate îngădui să ia parte la adunare toți membrii fără deosebire dacă sunt sau nu în regulă cu plata cotizațiunii.
  2. Adunarea generală a breselei are următoarele îndatoriri:
  1. Ia cunoștință de darea de seamă a activității breslei prezintată de comitet;
  2. Dă descărcare comitetului pentru gestiunea financiară a anului trecut;
  3. Votează cu sau fără modificări bugetul breslei întocmit de comitet;
  4. Hotărăște asupra punctelor puse în ordine de zi, mai dinainte întocmită.

Adunarea specială a breslei se întrunește :

  1. Pentru a vota statutele breslei și modificările lor, cari însă trebuesc aprobate de Casa centrală. Aprobarea Casei centrale ține loc de autentificare și dă putere obligatorie față de breslași și terți, precum și față de autoritățile judecătorești și administrative.
  2. Alege pe membrii comitetului breslei.
  1. Dacă adunarea specială a breslei nu alege comitetul, atunci Casa centrală o va convoca din nou. Dacă nici a doua oară nu se va alege un comitet, atunci reprezentatntul Casei centrale va numi în mod provizoriu, până la confirmarea Casei centrale, un comitet din trei membri, dintre cei mai destoinici și cari au plătit cotizațiile potrivit statutelor.

§9

Despre corporații

  1. Mai multe bresle întrunite la un loc formează o corporație.

O corporație trebuie să cuprindă cel puțin o mie de membri.

Când numărul membrilor unei singure bresle trece peste o mie,

atunci acea breaslă poate alcătui singură, cu învoirea Casei centrale, o corporație. Corporația servește de prim organ al asigurărilor.

  1. Corporația se administrează de un consiliu compus din membrii comitetelor tuturor breslelor ce o alcătuiesc și din reprezentanții lucră­torilor și muncitorilor cari, conform art.2, nu fac parte din breaslă. Numărul acestor reprezentanți se va fixa prin statute.

Acest consiliu funcționează’timp de patru ani. El alege un președinte și un vicepreședinte și se va întruni cel puțin odată pe săptămână.

  1. Când corporația se compune dintr-o singură breaslă, atunci consiliul se compune din 7 membri, aleși de adunarea generală.

In caz-când numărul membrilor comitetelor breslelor ce alcătuiesc corporația trece de 21, atunci consiliul va putea da delegație la 7 membri,

  • afara de reprezentanții lucratorilor, spre a lucra în numele sau. Aceștia vor da seama de activitatea lor.

Delegația se va întruni cel puțin odată pe săptămână, iar consilul în cazul acesta se va întruni cel puțin odată pe lună.

  1. Nimeni nu poate face parte din mai multe corporații, chiar dacă lucrează mai multe meserii. Nimeni nu poate fi ales sau numit membru onorific în breaslă sau în corporație, în afară de meșteșugarii retrași cu cinste din lucru.
  2. Consiliul de administrație al corporației are îndatorirea :
  1. Să administreze sumele pe cari Casa de asigurare contra boalei și pentru cheltuelile de înmormântare i le va pune la dispoziție, potrivit legii și regulamentelor ;
  2. Să înființeze birouri pentru găsirea de lucru și de lucrători;
  3. Să înființeze sau să ajute bănește a se înființa școale de ucenici pe bresle și de calfe, după programele aprobate de Casa centrală;
  4. Să îndemne pe ucenicii și calfele corporației a merge Duminicile și sărbătorile la biserică; să viziteze muzee industriale, expoziții, fabrici și să asiste la conferințe și cursuri anume întocmite;
  5. Să țină registrele după formularele Casei centrale.
  1. Corporațiile sunt persoane juridice. Ele pot cumpăra, cu autorizarea Casei centrale, numai imobilele necesare sediului lor sau pentru înființarea de școale, spitale, sanatorii, policlinice și leagăne.

Donațiunile între vii sau prin testamente, făcute în folosul Casei de asigurare în contra boalei, se vor administra de corporație, sub controlul Casei centrale; iar în caz de nedestoinicie,direct de către aceasta.

  1. Statutele corporației vor cuprinde :
  1. Numele și sediul corporației;
  2. Numele, felul și sediile breslelor din cari se compune ;
  3. Drepturile și îndatoririle administratorilor;
  4. Modul alegerii,drepturile și îndatoririle cenzorilor ;
  5. întrunirea și funcționarea adunării generale a corporației;
  6. Condițiunile în cari se pot schimba statutele ;
  7. Alcătuirea bugetului corporației de către consiliul de administrație.
  8. Regulele de urmat pentru darea ajutorului de boală și cheltuelilor de înmormântare;
  9. Regulele și măsurile pentru frecventarea școalelor corporației;
  10. Atribuțiile și răspunderea funcționarilor plătiți de corporație;
  11. Obligația de a se fixa anual, în caz de trebuință, prin bugetul corporației, cotizația specială pentru acoperirea cheltuielilor de administrație peste cele date de Stat.
  1. Statutele corporației, precum și modifcările lor, vor trebui să fie aprobate de Casa centrală.

Această aprobare le dă putere obligatorie între părți și față de terți, precum și în fața puterii judecătorești sau administrative.

  1. In oricare localitate ar lucra meșterul, calfa, lucrătorul, muncitorul, călfiță, ucenicul, corporația din acea localitate trebuie să-i dea ajutor în caz de boală, ca și cum ar fi membru al ei, de îndată ce prezintă dovada de ucenic sau călfiță, cartea de calfă, lucrător, muncitor, cartea de meșter și dovada plății cotizației.

§10

Adunarea generală a corporației

  1. La adunarea generlă a corporației iau parte, fără deosebire de naționalitate, patronii, meșterii, calfele, lucrătorii și muncitorii majori și în curent cu plata cotizațiilor.

Până la alegerea președintelui, prezidează adunarea cel mai în vârstă dintre cei prezenți. Când însă se află față un controlor, inspector sau alt reprezentant al Casei centrale, atunci acesta prezidează de drept.

  1. Adunarea     generală a corporației are următoarele îndatoriri:
  1. Votează statutele corporației și modificările lor;
  2. Ia cunoștință de darea de seamă a activității corporației, prezentată de consiliu;
  3. Aprobă sau modifică bilanțul;
  4. Aprobă sau modifică bugetul corporației;
  5. Dă   descărcare consiliului pentru gestiunea anului trecut;
  6. Hotărăște  asupra chestiunilor înscrise mai dinainte în ordinea de zi;
  7. Alege    censorii și pe înlocuitorii lor.
  8. Adunarea generală nu poate lucra decât dacă se întrunește jumătate din numărul membrilor cu drept de participare.

Hotărârile adunării generale se iau cu majoritate absolută.

Dacă la prima convocare nu se întrunește jumătate din numărul membrilor, se va întruni din nou peste 8 zile fără nici o altă chemare.

Dacă nici după aceste 8 zile nu se întrunește jumătate din numărul membrilor, atunci Casa centrală va putrea îndeplini toate îndatoririle prevăzute de art.88 din prezenta lege.

  1. Adunarea generală trebuie să se întrunească odată pe an, în prima Duminică după 1 Maiu.

Anul financiar începe la 1 Aprilie și se încheie la 31 Martie a anului următor.

Casa centrală poate convoca adunarea generală, oricând va crede necesar.

Hotărârile adunării generale vor fi trecute într-un registru anume. Ele vor fi semnate de președintele adunării, de secretarul corporației și de zece dintre membrii prezenți.

  1. Deliberările și hotărârile consiliului de administrație și ale delegației sale vor fi scrise în registre și semnate de membrii cari au luat parte la ședință.

Censorii se aleg de adunarea generală.

In fiecare an se aleg trei censori activi și trei înlocuitori.

  1. Censorii trebuie să verifice odată pe lună registrele, scriptele și să raporteze Casei centrale dacă sunt ținute conform legii și regulamentelor. Ei pot oricând face verificarea cassei și constată dacă s- au îndestulat cererile de ajutor de boală și de cheltuieli de înmormântare, conform legii și statutelor.
  2. Mai multe corporații din aceeaș comună sau din comune învecinate se pot întruni, cu aprobarea Casei centrale, pentru a forma o federală de corporații, în scop de a pune împreună fonduri spre a zidi spitale, policlinici, dispensării, sanatorii, leagăne, școale pentru ucenici sau alte asemenea așezăminte.

Statutele federalei trebuiesc aprobate de Casa centrală.

  1. Federalele, cooperațiile și breslele sunt sub privegherea și autoritatea Casei centrale.

Oricare hotărâre a adunării generale a breslei sau a corporației, a comitetului breslei sau a consiliului de administrație al corporației, precum și aceea a federalelor, poate fi lovită cu apel la Casa centrală, în curgere de o lună de la data încheierii.

Apelul se poate face de comitetul breslei, de consiliul de adminis­trație al corporației sau federalei, sau de cinci membrii ai breslei, ai corporației, sau ai federalei.

Orice hotărâre a adunării generale a breslei, corporației sau fede­ralei, prin care s’ar călca vreo dispoziție din această lege, poate fi desființată deadreptul de Casa centrală, însă motivat.

  1. Casa centrală poate face mustrări motivate consiliilor de administrație ale corporațiilor sau federalelor și comitetelor breslelor.

Dacă comitetul breslei sau consiliului de administrație al corpo­rației sau federalei și-a atras două mustrări, Casa centrală îl poate dizolva, numind un comitet sau un consiliu provizoriu.

In acest caz, Casa centrală va convoca adunarea generală pentru alegerea unui alt comitet sau consiliu de administrație.

§11

Comisiunea de judecată

  1. La fiecare corporație se va întocmi o comisiune de judecată, chemată a deslega neînțelegerile dintre meseriași și societăți de meseriași, sau dintre meseriași și patroni, provenind din aplicarea legii de față și din exercitarea meseriei, pentru orice sumă.

Ea va încerca mai întâi să împace pe părți.

Dacă nu va reuși, va judeca de urgență și va da hotărârea cu majo­ritate de voturi, arătând în cartea de judecată că a făcut încercările de împăcare.

  1. Comisiunea           de judecată se compune din trei membri: un stagiar al judecătoriei de pace, și în lipsă stagiarul tribunalului, ca președinte, un membru ales de patroni și unul ales de meseriași, lucrători și muncitori.

Patronii, pe de o parte, iar meseriașii, lucrătorii, și muncitorii, pe de altă parte, vor alege în fiecare an, cu prilejul adunărilor speciale, câte șase reprezentanți pentru comisia de judecată, din care se va trage la sorți, de judecătorul de ocol, câte unul pentru fiecare trimestru.

  1. Comisiunea de judecată își va ține ședințele la sediul jude­cătoriei de pace, după orele 8 seara.

Grefierul judecătoriei va fi și grefierul comisiei de judecată.

  1. înaintea comisiei de judecată părțile se prezintă și se apără singure.
  2. Dacă părțile n’au consimțit să se împace și dacă amândouă declară că se vor mulțumi hotărârea ce va da comisia, cartea de judecată va fi definitivă și executorie.

Termenul de apel este de cinci zile libere dela pronunțarea sentinței, când părțile au fost de față; sau de 10 zile libere dela comunicarea sentinței, în caz când una din părți a lipsit. Comunicarea se va face prin poliție sau prin poștă, de partea care a câștigat.

Cărțile de judecată și hotărârile definitive se vor învesti cu formula executorie de judecătorul de pace în circumscripția căruia cade corporația, sau de tribunalul care a judecat.

Aceste cărți de judecată și hotărâri sunt fără recurs.

Când părțile prigonitoare domiciliază, fie statornic, fie vremelnic, în localități sau cirmscripțiuni deosebite, judecata se va face la judecătoria în circumscripția căreia s’a născut obligația.

  1. Un regulament de administrație publică va regula procedura de urmat înaintea acestei comisiuni, forma citațiunilor, comunicarea cărților de judecată și executarea lor.

§ 12

înlesniri meseriașilor

  1. La toate întreprinderile sau furniturile Statului, județelor, comunelor și ale celorlalte autorități civile și militare, cari nu trec peste
  1. lei, meseriașii români vor fi preferați, chair dacă ofertele lor vor fi mai scumpe de 5 % decât ale celorlați comercianți.

Societățile române de meseriași, alcătuite potrivit legii de față, precum și meseriașii români, vor fi admiși a depune numai jumătate din garanția cerută la licitațiunile publice.

întreprinzătorii și societățile prevăzute mai sus nu vor putea ceda întreprinderile lor altor persoane; în caz contrariu, ei pierd de drept, chiar de la încheierea contractului, foloasele acordate lor prin cele două aliniate de mai sus.

Se vor aplica aceste dispozițiuni și în cazul când întreprinzătorii și societățile se vor servi de persoane interpuse.

In caietele de sarcini de lucrări publice, sau de furnituri ale Statului, județelor, comunelor și ale celorlalte autorități civile și militare se va prevedea clauza că întreprinzătorul nu va putea întrebuința meseriași nedomiciliați în țară decât în proporția fixată de autoritatea respectivă, după natura lucrărilor și regiunea unde ele se execută.

Pentru lucrările de construcție, societățile de meseriași sau lucrători industriali, fie permanente, fie constituite în vederea unei anumite lucrări, când vor avea angajat sau asociat un arhitect sau întreprinzător, se vor bucura de sporul de 5% chiar și la lucrările ce trec de 30.000 lei.

Societățile cooperative de meseriași, de credit, producție și con­sumație, de îndată ce statutele lor vor fi aprobate de Casa centrală, devin persoane juridice prin faptul publicării statutelor lor în Monitorul asigurărilor muncitorești.

  1. Când meseriașul sau societățile de meseriași vor avea de lucru în altă localitate decât aceea unde domiciliază, vor putea beneficia pe liniile C. F. R. și pe vapoarele serviciului de navigațiune fluvială de o reducere de 50% pentru clasa III la trenurile de persoane, iar pentru vagoanele complete de marfă li se va aplica tariful muncitorilor agricoli. Foile de călătorie, în baza cărora se vor bucura de aceste reduceri, li se vor libera personal sau colectiv de Casa centrală, în temeiul unei închieri a consiliului de administrație al corporației și pe răspunderea membrilor acestui consiliu, cari, în caz de atestări neadevărate, vor fi urmăriți de Casa centrală ca pentru veniturile Statului, de a plăti de 10 ori valoarea foaei de călătorie.

§ 13

Despre funcționarii corporațiilor

  1. La fiecare corporație se va numi de ministerul industriei și comerțului, însă numai după și conform recomandării Casei centrale a meseriilor, creditului și asigurărilor muncitorești:
  • contabil;
  • ajutor de contabil;
  • controlor.

Acești funcționari sunt reprezentanții Casei centrale pe lângă breaslă, corporație și federale.

  1. Pentru a putea fi numit contabil, candidatul va trebui să aibă vârsta de 25 de ani împliniți și să fie diplomat al școalei comerciale de gradul II cel puțin, sau să aibă terminate opt clase de liceu.

Ajutorul de contabil și controlorii vor trebui să poseadă diploma școalei comerciale de gradul I sau cel puțin atestatul de patru clase gimnaziale.

Controlorii pot fi numiți și dintre diplomații școalelor superioare de meserii și dintre meseriași.

  1. Candidații cari întrunesc aceste condiții vor putea fi supuși unui examen înaintea comisiei întocmită de Casa centrală.

De asemenea vor putea fi admiși la aceste examene și funcționarii actuali ai corporațiilor, cari n-au suferit vreo pedeapsă.

  1. Contabilii, ajutorii de contabili și controlorii sunt de trei clase, plătiți după cum se arată în tabela de mai jos:

 

Clasa III

Clasa II

Clasa I

Contabil

175

225

250

Ajutor-contabil

100

125

150

Controlor

100

125

150

 

 

  1. Pe lângă funcționarii plătiți de Stat, la caz de trebuință, se vor mai putea numi, după cererea consiliilor de administrație, și alți funcționarii din aceleași categorii, însă retribuiți de corporații.

Dreptul la căutarea medicală și medicamente gratuite se pierde numai la patru săptămâni după încetarea cotizării.

  1. Contabilii și ajutorii lor vor ține contabilitatea, arhiva, scriptele corporației și ale breslelor ce o alcătuesc.

.. Celelalte atribuțiuni ale lor, precum și atribuțiunile controlorilor se vor fixa prin regulament.

  1. Brevetele și carnetele pe cari le posedă meseriașii în momentul promulgării legii de față vor fi preschimbate în cărți de meșteri, de calfe și de lucrători, până în termeni de o lună dela punerea ei în aplicare.

Preschimbarea se va face fără perceperea taxelor prevăzute în art. 15 și 20.

  1. Toate rămășițele din cotizați uni,amenzi și diferite taxe, dato­rate de membrii corporațiilor pe temeiul legii pentru organizarea meseriilor din 1902, sunt și rămân stinse și orice urmărire pentru încassarea lor încetează.
  2. Legea pentru organizarea meseriilor din 1902 și legea din 1906, promulgată prin înaltul decret regal cu No.1.263 din 12 Martie 1906,sunt și rămân abrogate.

CAPITOLUL II

Asigurarea in contra boalei

§ 1

  1. Pe lângă Casa centrală a meseriilor, creditului și asigurărilor muncitorești se înființează o Casă de asigurare în contra boalei și pentru cheltuieli de înmormântare.
  2. Membrii corporațiilor, fără distincțiune de naționalitate și de sex, sunt obligați să contribuească în scop :
  1. De a se putea căuta și îngriji în cazuri de boală, cu doctor și medicamente;
  2. De a se acorda ajutoare bănești asiguraților cari, din cauză de boală, s’ar găsi în neputință de a lucra mai mult de trei zile.
  3. De a se acorda cheltueli de înmormântare.
  4. De a face față cheltuielilor de administrație, cari vor fi aprobate de Casa centrală.
  1. Dreptul la ajutorul bănesc dela Casa de asigurare în contra boalei începe numai dacă asiguratul a contribuit cel puțin 6 săptămâni; iar dreptul la cheltuieli de înmormântare, numai dacă asiguratul a contribuit cel puțin 52 de săptămâni.
  2. Căutările în cazuri de boală vor fi în sarcina Casei de asigurare cel mult timp de 16 săptămâni.

In caz de rănire prin accident. Casa de boală va căuta pe rănit două săptămâni pe cheltuiala sa și pe cheltuiala asociației patronale, cu începere de la a treia săptămână dela data accidentului.

îngrijirile, în caz de boală consistă în :

Consultațiuni date de medicii angajați de Casa centrală pe lângă corporații sau policlinicile lor;

Căutarea la domiciliu ;

Căutarea la spital;

Liberare gratuită de medicamente, obiecte de pansament și alte asemenea.

Pe lângă aceste îngrijiri, lucrătorul în neputință, din cauză de boală, de a lucra mai mult de 3 zile, va primi, însă cel mult timp de 16 săptămâni:

  1. Dacă e familist;

50 % din salariul mijlociu al clasei din care face parte, când se caută în casă la el;

25 % din salariul mijlociu al clasei din care face parte, dacă se caută la spital;

  1. Dacă e celibatar :

35 % din salariu mijlociu al caisei din care face parte, dacă se caută în casă la el;

10 % din salariul mijlociu al clasei din care face parte, dacă se caută la spital;

  1. Dacă asiguratul a întrerupt achitarea cotizațiilor, atunci el pierde dreptul la ajutorul bănesc și la cheltuieli de înmormântare.

Acest drept renaște, când asiguratul începe a cotiza din nou, însă cu observarea dispozițiunilor art. 116.

Dreptul la căutarea medicală și medicamente gratuite se pierde numai la patru săptămâni după încetarea cotizării.

  1. Nu este nevoie de consimțimântul bolnavului pentru a fi îngrijit în spital, dacă:
  1. Felul boalei necesitează o îngrijire ce nu este posibilă în

familie;

  1. Boala este molipsitoare;
  2. Bolnavul a călcat în mod repetat, ordinele doctorului care

îl îngrijește;

  1. Starea sau purtarea lui necesitează o priveghere continuă;

Ordonanța medicului corporației sau asociației patronale

sau a Casei centrale de trimetere în spital este obligatorie pentru toate spitalele Statului, județelor, comunelor și eforiilor.

  1. Lăuza, membră în corporație, care a contribuit cel puțin 26 de săptămâni, primește timp de 6 săptămâni de la facere ajutorul bănesc arătat mai sus.

Pe acelaș timp, dacă mijloacele corporației vor îngădui, se va putea acorda și soțiilor lăuze ale asiguraților, cari nu sunt membre în corporație, asistență și îngrijirea moașei și doctorului, precum și medicamentele.

Ajutorul de lăuzie poate fi sporit până la 2 luni după facere, dacă lăuza își alăptează singură copilul.

  1. Ajutorul de îmmormântare va fi de 60 lei pentru asigurații de clasa I-a, de 70 lei pentru cei din clasa Il-a, de 80 lei pentru cei din clasa III-a, de 90 lei pentru cei din clasa IV-a și de 100 lei pentru cei din clasa V-a.

Acest ajutor se dă numai dacă la încetarea din viață asiguratul avea cotizațiile plătite sau era în căutarea Casei de boală.

  1. Soțiile și copiii asiguraților, întru cât locuesc împreună, se bucură, în ce privește admiterea la consultațiuni și căutare la domiciliu cu medic, de aceleași beneficii.

Li se va putea acorda medicamente cu reduceri sau chiar gratuit.

  1. Cheltuielile și ajutoarele contra boalei vor fi distribuite de contabilul corporației sub privegherea președintelului consiliului de administrație al corporației și sub controlul Casei centrale.
  2. Plata ajutorului bănesc pentru boală se va calcula și face pe baza certificatului dat, în scris de medicul corporației.

Medicul care, fie numai pentru a favoriza, fie din alte motive va da un certificat fals, neîntemeiat sau exagerat, va fi imediat înlocuit de Casa centrală și pedepsit cu amendă de 300-500 lei în folosul Casei de boală și cu închisoare de la opt zile până la trei luni.

Amenda se va împlini conform legii de urmărire a bunurilor Statului.

  1. Casa de asigurare în contra boalei se va alimenta :
  1. Din cotizațiunile asiguraților, după clasele de salariu mijlociu arătate în art. 127;
  2. Din economiile și beneficiile ce se vor realiza și se vor vărsa la fondul Casei;
  3. Din amenzile prevăzute prin legea de față.
  1. Casa centrală, ținând seama de rezultatele anilor precedenți, poate spori sau micșora, după trebuință, în toate corporațiile sau numai la unele din ele, cotizația săptămânală pentru boală și cheltuieli de înmormântare.
  2. Cotizațiile și ajutorul bănesc pentru boală se vor socoti după salariul mijlociu a cinci clase de salarii, în cari asigurații vor fi împărțiți după cum urmează :

Clasa I. Acei al căror salariu este până la 1 leu pe zi, sau în mijlociu

  1. 50 bani pe zi;

Clasa II. Acei al căror salariu este dela 1-2 lei pe zi, sau în mijlociu 1,50 lei pe zi;

Clasa III. Acei al căror salariu este dela 2-3 lei pe zi, sau în mijlociu lei 2,50 pe zi;

Clasa IV. Acei al căror salariu este dela 3.-4 lei pe zi, sau în mijlociu lei 3,50 pe zi;

Clasa V. Acei al căror salariu este dela 4-5 lei și peste 5 lei pe zi, sau în mijlociu lei 4,50 pe zi.

Cotizațiile și ajutorul bănesc pentru boală ale patronilor meseriași fără calfe se vor socoti ca fiind din clasa IV; iar ale celor cari au calfe ca fiind din clasa V.

  1. Cotizațiile săptămânale sunt fixate deocamdată astfel:

Clasa 1.................... 0,05 bani

Clasa II.................. 0,20 bani

Clasa III................. 0,30 bani

Clasa IV................. 0,45 bani

Clasa V.................. 0,60 bani

  1. Perceperea cotizației pentru boală și cheltuieli de înmor­mântare dela maeștri, calfe lucrători și muncitori se face de către patroni.

Patronul este dator a cumpăra timbrele speciale dela corporație sau dela autoritățile și debitele fixate de Casa centrală și a opri săptămânal valoarea lor dela cei aflători în lucru la ei.

Patronul va lipi timbrele în cartea-chitanță, care va cuprinde 52 despărțituri pătrate de două ori mai mari decât suprafața timbrului.

Patronul membru al corporației va trebui să aibă și el personal o asemenea carte-chitanță, pentru a lipi timbrele cotizațiilor sale.

Patronul, după ce lipește timbrul proporțional pe cartea celor aflători în lucru la el, precum și timbrul său personal, le va anula, aplicând pe ele pecetea în cauciuc purtând numele său și al corporației. Se va arăta și data anulării.

Patronul va plăti pentru ucenicii și călfițele fără salariu cotizația clasei întâia.

Sumele încasate din cotizații sunt proprietatea Casei centrale.

  1. Fondurile în numerar rezultate din vânzările timbrelor vor fi în seama contabilului și președintelui corporației. Ei vor păstra în casă numai sumele necesare nevoilor grabnice, fixate de Casa centrală.
  2. Patronii meseriași sunt ținuți să aibe registre după formularul Casei centrale de numărul lucrătorilor și de salariile ce plătesc săptămânal.

Fabricanții sunt obligați de a ține foi de plată săptămânale de numărul lucrătorilor și muncitorilor și de salariile plătite individual. Foile de plată trebue să corespundă cu registrele cerute de codul de comerț.

In caz de contravenire la această dispoziție, patronul se va pedepsi de către Casa centrală cu o amendă de 100-300 lei, și cu amendă îndoită în caz de va cădea din nou în aceeaș vină.

Aceste amenzi vor fi în folosul Casei de asigurare în contra boalei.

  1. Sumele puse de către Casa centrală la dispoziția corporațiilor pentru ajutoarele de boală, sub nici un cuvânt nu pot fi întrebuințate la alte scopuri decât cele arătate la art.l 15. Aceste sume nu se pot nici înstrăina, nici urmări.

In caz cînd fondul de rezervă general ar întrece eheluielile ultimilor cinci ani, ajutoarele vor putea fi sporite.

  1. Când o corporație lichidează, membrii ei fac parte de drept și în mod obligator din corporația similară din aceeaș comună sau din comuna cea mai apropiată; iar fondurile ei vor trece la aceasta din urmă.

Pentru casele corporațiilor lucrătorilor din mine și cariere, lichi­darea nu se poate facc decât când vor fi lichidate toate minele, carierele și stabilimentele industriale cari participă la acea casă.

In acest din urmă caz, fondul rămas disponibil se va vărsa la fondul de rezervă general al boalei dela Casa centrală.

  1. Prin statute se vor determina modalitățile ajutoarelor bănești și medicale, căutarea la domiciliu, vestirea și aducerea medicilor, căutarea în spital, transportul bolnavilor, micile subvențiuni și ajutoare excepționale, cererile de ajutoare, constatarea provenienței boalelor, pierderea foloaselor oferite de prezenta lege, acordarea cheltuielilor în cazuri de lăuzie și în cazuri de înmormântare.
  2. Dacă boala sau rănirea este pricinuită din beție, asiguratul pierde dreptul la ajutorul bănesc și va fi căutat în spital.
  3. Sunt supuse legii de față și controlul Casei centrale:

Casele de ajutor mutual pentru asigurare în contra boalelor, de pe

lângă fabricile și întreprinderile Statului, județului, comunei.

Statutele acestor case vor fi comunicate Casei centrale și aprobate de ea.

Administrația fabricilor particulare nu poate obliga pe lucrătorii lor de a participa la casele de ajutor de pe lângă ele chiar dacă statutele acestor case ar fi aprobate de Casa centrală.

  1. Societățile libere de ajutor mutual, nerecunoscute de persoane juridice până acum, vor trebui să comunice statutele lor Casei centrale spre aprobare.

De îndată ce statutele acestor societăți vor fi aprobate și publicate în Monitorul asigurărilor muncitorești,ele vor deveni persoane juridice.

  1. Societățile prevăzute la art. 137, cari, până în termen de un an dela promulgarea legii de față, nu-și vor pune statutele în concordanță cu acestâ lege și nu le vor prezenta spre aprobare Casei centale, vor fi considerate ca desființate.
  2. Perceperea cotizațiilor săptămânale pentru casa de boală și cheltuielile de înmormântare ale C.F.R. și ale caselor de boală de pe lângă toate fabricile. Statului, se va face și sumele se vor întrebuința de aceste case conform legii de față și sub controlul Casei centrale. Fondurile de rezervă adunate până acum rămân în proprietatea lor.

Pentru asigurarea în contra invalidității și bătrâneței, precum și pentru asigurarea contra accidentelor se va urma întocmai legii de față.

Casa de ajutor din Direcția C.F.R. va putea acorda o asigurare suplimentară, pentru invaliditate și bătrânețe, însă numai pe temeiul unei cotizațiuni suplimentare a membrilor ei și a venitului fondului de rezervă actual.

Statutele caselor de boală și a asigurării suplimentare vor trebui să fie aprobate de Casa centrală.

Tot astfel se va urma și cu celelalte Case de pe lângă fabricile Statului.

CAPITOLUL III

Asigurarea in contra accidentelor

§ 7

  1. Sunt supuse asigurării contra accidentelor întreprinderile și exploatările următoare, fie că sunt ale Statului, județelor, comunelor, fie că sunt particulare :
  1. Industriile și meseriile cari întrebuințează mașini cu motoare de tot felul: cu aburi, cu gaz, cu electricitate, prin explozie sau hidraulice;
  2. întreprinderile de construcție, săpături de pământ, mine, cariere, cherestele, exploatările prin mașini agricole, exploatările de păduri, de mori, exploatările de tramvai și de căi ferate de tot felul, de navigație fluvială și maritimă, precum și întreprinderile de tranpsort în ceea ce privește pe încărcătorii și descărcătorii de mărfuri.

Tabloul acestor întreprinderi poate fi mărit de Casa centrală.

  1. Toți lucrătorii și muncitorii întrebuințați în întreprinderile și exploatările arătate mai sus au drept, în caz de rănire prin accident de muncă, la următoarele ajutoare :

Rănitul, membru într’ o corporație, încetează de a mai fi în cău­tarea casei de boală și are dreptul după două săptămâni dela accident, la căutarea medicală, medicamente și acccesorii medicale, precum : cârje, bandaje, etc., și la o rentă pentru toată durata invalidității dela Casa Asociației patronale pentru asigurare în contra accidentelor.

Dacă însă lucrătorul nu este membru al unei corporații, ajutoarele de mai sus i se dau din prima zi a accidentului de către patron, iar după două săptămâni de către Casa Asociației patronale pentru asigurarea contra accidentelor.

  1. Renta pentru invaliditate totală este de 2/3 din salariu; iar pentru invaliditate parțială se reduce în proporție de Casa centrală
  2. Dacă invalidul total are trebuință de îngrijirea permanentă a altei persoane, renta poate fi ridicată până la întregul salariu.
  3. Renta se socotește după salariu zilnic mijlociu pe care rănitul l-a avut în ultimul an, socotind anul a trei sute de zile lucrătoare.

Dacă salariul trece de 5 lei pe zi, atunci renta de invaliditate totală și cea parțială se va socoti numai până la 5 lei pe zi din salariul întreg; iar pentru prisosul peste 5 lei se va socoti renta de invaliditate numai la o treime din acest prisos.

  1. In caz de moarte prin accidente se dă :
  1. Cheltuieli de înmormântare de una sută lei;
  2. Văduvei fără copii a cincea parte din salariul mijlociu al soțului, până la moarte sau remăritiș și pentru fiecare copil până la vârsta de 16 ani încă câte 1/5 din salariu pe an.

Insă toate aceste pensiuni, unite la un loc, nu pot trece peste trei cincimi din salariul mijlociu al decedatului.

  1. Copiii naturali primesc pensia de mai sus, în urma morții prin accident a mamei lor, dacă era lucrătoare asigurată.

Dacă femeia lucrătoare moare prin accident și soțul ei era mai de mult invalid, atunci acesta ca și copiii, primește pensia prevăzută la art. 145.

Toate aceste rente nu pot fi nici cedate, nici urmărite.

  1. Renta de 1/5 din salariu se dă și ascendenților, cu preferință tatălui sau mamei înaintea bunicilor, dacă aceștia erau susținuți de decedat.
  2. Patronii întreprinderilor prevăzute la art. 140 sunt obligați a participa la Asociațiunea patronală, în scopul de a asigura împreună pe lucrătorii lor în contra riscurilor provenite din accidente de muncă, în marginile fixate prin legea de față.

Sediul acestei Asociațiuni va fi la Casa centrală.

Se consideră ca patron al unei întreprinderi acela pe socoteala căruia se face întreprinderea. La lucrările de construcție se consideră ca patron întreprinzătorul lucrării; iar la exploatările agricole proprietarul mașinii.

Statul, ca patron, nu intră în Asociația patronală. El însuși este asigurătorul lucrătorilor din întreprinderile sale în marginile fixate de legea de față.

Asociația patronală, precum și Statul, vor plăti în caz de accident rentele fixate prin această lege, fără a se cerceta dacă accidentul provine din forță majoră sau din greșeala victimei. In caz însă când asiguratul și-a pricinuit cu rea voință accidentul, atunci patronul prin Asociația patronală va putea supune cazul în cercetarea Casei centrale.

Art. 998,999,1000,1001,1002 și 1003 cod.civ. nu sunt aplicabile cazurilor de accidente prevăzute în această lege.

  1. Statutele Asociației generale patronale vor trebui să cuprindă:
  1. Tablourile de clasificarea riscurilor pentru toate întreprinderile și exploatările cari fac parte din Asociație;
  2. Cotizațiile patronilor asociați, cari se vor stabili după tablourile de clasificarea riscurilor fiecărei întreprinderi sau exploatări și după suma salariilor plătite ;
  3. Obligația Asociației patronale de a acoperi sumele de plătit potrivit acestei legi, repartizându-le asupra membrilor după clasele de risc și după suma salariilor ce fiecare plătește;
  4. întrebuințarea fondurilor numai pentru scopurile prevăzute în această lege;
  5. Arătarea măsurilor pe cari patronii sunt îndatorați a le lua pentru evitarea accidentelor;
  6. Modul perceperii cotizațiilor, conform legii de urmăriri;
  7. Alcătuirea fondului de rezervă pe baza cotizațiilor anulate după clasa de risc, astfel ca după 21 de ani fondul de rezervă se menține constant sarcina anuală a Asociației patronale;
  8. Ele vor mai cuprinde: modul de a fi reprezentată Asociația, atribuțiile consiliului de administrație, ale cenzorilor, regulele privitoare la adunările generale ordinare și extraordinare;
  9. Se vor determina ajutoarele medicale, căutarea la domiciliu, aducerea medicilor, căutarea în spital,transportul răniților, cererile de ajutoare, modalitățile acordării lor, constatarea provenienței accidentului, etc;
  10. Ele vor prevedea pentru exploatările de păduri, de cherestele, de mine, construcții, săpături de pământ, construcții de cheiuri și în general pentru orice exploatări timporare, completarea, prin contribuțiunea patronilor acestor industrii, a întregului capital constitutiv al pensiilor, chiar în anul când se întâmpiă accidentul.

Aceste întreprinderi vor fi scutite de contribuțiunea pentru alcătuirea fondului de rezervă prevăzut la No.7 de mai sus.

  1. Consiliul de administrație al Asociației patronale se compune din cel puțin 7 și cel mult 15 membri. Dintre aceștia unul va fi delegat de Casa centrală, iar președintele acestei Case va.fi de drept și președintele consiliului de administrație al Asociației patronale.

Directorul general și subdirectorul general vor asista la consiliu.

  1. Adunarea generală va alege pe cei 13 membri ai consiliului de administrație, trei censori activi și trei înlocuitori.

Censorii se aleg pe un an; iar membrii consiliului de administrație pe nouă ani, cu reînoire prin tragere la sorți, în proporție de 1/3 la fiecare trei ani. Membrii ieșiți la sorți pot fi realeși.

  1. Asociațiunea patronală este persoană juridică. Ea poate primi donațiuni și legate, cu aprobarea Casei centrale.
  2. Toată administrația centrală a Asociației patronale, va fi în sarcina Casei centrale, care va ține contabilitatea deosebită de averea ei. Ori ce alte cheltuieli privesc pe Asociația patronală.
  3. Casa centrală va revizui clasificarea riscurilor din cinci în cinci ani după experiența ce se va face, când statutele vor trebui să fie din nou aprobate de Casa centrală, cu îndeplinirea formelor arătate la art. 156.
  4. Statutele și modificările lor, vor trebui să fie aprobate de Casa centrală a meseriilor, creditului și asigurărilor muncitorești.
  5. Aprobarea statutelor de către Casa centrală, ține loc de autentificare și capătă tărie legală față de părți și de terții prin publicarea în Monitorul asigurărilor muncitorești.

Statutele, după ce vor fi aprobate de Casa centrală,vor fi publicate în Monitorul asigurărilor muncitorești.

  1. Patronul care nu va lua măsurile pentru evitarea accidentelor fixate prin statute, va fi supus de consiliul de administrație al Casei centrale la amendă până la 1000 lei și în caz de va cădea din nou în aceeaș vină, până la 5000.lei.

Aceste amenzi vor fyn folosul Asociație patronale.

  1. Patronul este obligat a înștiința fără întârziere Asociația patronală pentru ori ce accident, după formularul dat de Casa centrală. Neîndeplinirea acestei îndatoriri se va pedepsi de consiliul de administrație al Casei centrale cu amendă dela 100-3000 lei; și în caz de va cădea din nou în aceeaș vină în răstimp de 2 ani cu amendă până la 5000 lei în folosul Asociație patronale.
  2. In caz când patronul va face declarațiuni sau va da informa- țiuni greșite cu privire la salariile cq el plătește sau la clasificarea riscului, sau la data deschiderii fabricii, se pedepsește de Casa centrală cu amendă până la 500 lei în folosul Asociație patronale.

Când nu a introdus și nu a ținut la zi registre sau foi de plată a salariilor potrivit art. 131, sau n’a produs la timp dovezile de plata salariilor și dovezile în temeiul cărora se calculează primele se va pedepsi cu amendă până la 300 lei în folosul Asociație patronale.

  1. Patronul care pune, în total sau în parte, în socoteala lucrătorilor cotizația datorită de el Asociației, se pedepsește cu amendă până la 500 lei în folosul Asociație patronale.
  2. Casa centrală va constitui din oficiu Asociația patronală; iar cotizațiile fixate de această Casă se vor încassa potrivit legii de urmărire a veniturilor Statului.
  3. Autoritățile administrative polițienești, comunale și județene sunt datoare de a înștiința imediat Casa centrală de orice accident întâm­plat în circumscripția lor.

CAPITOLUL IV

Asigurarea pensiei de bătrânețe și asigurarea in contra invalidității din boală

§ 1

  1. Meșterii, calfele, lucrătorii, muncitorii, călfițele și ucenicii din mine, din cariere, din fabrici, din meserii și patronii de meserii; precum și toți acei întrebuințați în fabricele și întreprinderile Statului, județului sau comunei dela vârsta de 16 ani, sunt obligați a se asigura în contra invalidității de boală și pentru pensia de bătrânețe.
  2. Asiguratul care, după ce va cotiza 200 de săptămâni, va părăsi meseria, specialitatea sau munca sa în întreprinderele enumerate la art. 193, va putea totuși continua cu asigurarea, însă fără contribuția Statului și a patronului, depunând el și cotizațiile acestora.
  3. Casa centrală este singura în drept de a chibzui cari din lucrătorii întreprinderilor arătate la art. 163 după numărul zilelor lucrătoare pe an, pot sau nu face parte din asigurarea pentru invaliditate și bătrânețe.
  4. Acei cari primesc permanent dela Stat, județ și comună o pensie, sau orice alt ajutor anual, precum și acei asigurați prin legi speciale pentru pensiune, nu intră în prevederile acestei legi.
  5. Deasemenea, acei cari au împlinit în momentul promulgării legii de față vârsta de 65 ani, nu pot fi primiți a cotiza pentru asigurarea în contra invalidității și bătrâneții.

Dreptul la pensie

  1. Casa centrală va servi o pensie de bătrânețe și invaliditate.
  2. Toți asigurații cari vor dovedi că au împlinit vârsta de 65 ani au dreptul la pensia pentru bătrânețe.
  3. Asigurații vor primi o pensie de invaliditate, fără condiție de vârstă, dacă cad în neputință permanentă de a lucra.

Se consideră ca în neputință permanentă de a lucra acei cari câștigă prin muncă mai puțin de 1/2 din aceea ce câștigă lucrătorii sănătoși.

  1. Asiguratul care, fără a fi lovit de neputință permanentă de muncă, a fost însă bolnav neântrerupt 16 săptămâni, va începe a primi, după expirarea acestui termen, pensia de invaliditate pentru durata incapacității sale de muncă, dacă însă a cotizat cel puțin cele 200, de săptămâni.
  2. Asiguratul n’are drept la pensia de invaliditate, dacă și-a pricinuit-o cu intenție și dacă și-a princinuit-o din cauza unui delict sau crime constatate printr’o sentință judecătorească. In acest din urmă caz, dacă asiguratul își are în România familia pe care a întreținut-o prin munca sa, Casa centrală va servi pensia, în parte sau în total, acelor membri din familie cari n’au fost complici.
  3. Dacă este temere că un asigurat bolnav ar cădea în neputință permanentă de muncă, Casa centrală va putea, chiar înainte de expirarea celor 16 săptămâni, să dispună îngrijirea lui conform art. 119.

Dacă asiguratul este rănit prin accident, Casa centrală poate lua oricând aceeaș măsură, cheltuiala privind pe Asociația patronală.

In timpul îngrijirii bolnavului sau rănitului în spital, Casa centrală va plăti familiei, din fondul invalidității și a bătrâneței, ajutoarele prevăzute la art. 117.

In acest caz, Casa centrală are dreptul de a cere de la Casa de asigurare în contra boalei sau de la Casa Asociației patronale suma ce acestea ar fi avut a cheltui, conform dispozițiunilor legii de față.

  1. Casa centrală poate, după cererea invalidului, să-l dea în îngrijirea unui azil în loc de a-i da pensie, dacă invalidul se obligă a sta acolo cel puțin trei luni.
  2. Asiguratul nu poate dobândi pensiunea de invaliditate, dacă nu a contribuit cel puțin 200 de săptămâni, din cari cel puțin 16 în cursul fiecărui an.

El nu poate dobândi pensia de bătrânețe, dacă n’a contribuit în total cel puțin 1200 de săptămâni.

  1. Dreptul la pensia de invaliditate se stinge pentru asiguratul care, chiar după completarea celor 200 de săptămâni, contribuește, în cursul unui an, mai puțin de 16 săptămâni. El renaște numai când asigu­ratul contribuie din nou 200 de săptămâni.
  2. Pensia de invaliditate încetează dacă pensionarul invalid însânătoșindu-se devine iarăși capabil de muncă.
  3. Plata pensiei se suspendă :
  1. Pe timpul cât pensionarul face închisoare mai mult decât o lună ; însă dacă pensionarul are familie care locuește în România și pe care a întreținut-o numai prin munca sa, pensia se poate acorda, în total sau în parte, acelor membri din familie cari n'au fost complici;
  2. Atât timp cât asiguratul nu-și are reședința obișnuită în țară.
  1. Femeile asigurate cari se mărită, și încetează o lună după căsătorie de mai munci, pot să ceară restituirea cotizațiilor plătite de ele, dacă au cotizat cel puțin 200 de săptămâni.

Această restituire trebuie cerută cel mai târziu în termen de trei luni dela săvârșirea măritișului.

Restituirea atrage după sine pierderea tuturor drepturilor ce decurg din asigurare.

  1. Dreptul pe care l-ar avea asigurații la despăgubiri pentru invaliditate cauzată de terți, trece asupra Casei centrale, până la concu­rența sumelor ce acestea ar avea de plătit ca pensie.
  2. Pensiile nu se pot nici ceda, nici urmări.
  3. Pensia anuală de invaliditate se compune dintr'o sumă fixă de 150 lei pe an și dintr'o alta care crește în raport cu numărul cotizațiilor săptămânale. Această din urmă parte este egală cu de atâtea ori zece bani câte săptămâni a cotizat asiguratul peste cele dintâi 200 săptămâni prevăzute la art.175.
  4. Pensia de bătrânețe este egală cu partea fixă a pensiei de invaliditate, dacă asiguratul este în putere de a munci.
  5. Dacă asiguratul, după ce începe a primi pensia de bătrânețe, devine invalid, el are dreptul să ceară sporirea pensiei sale până la valoarea pensiei de invaliditate ce i se cuvine, ținând în seamă numărul de săptă­mâni cotizate peste cele 200 săptămâni cerute de art.175.

Pensiile de bătrânețe și invaliditate se vor plăti lunar, la începutul fiecărei luni.

  1. Pentru orice motiv ar înceta dreptul la pensie, nu se poate cere restituirea ratei plătite la începutul lunii.
  2. Pensia de invaliditate începe dela data înregistrării cererii, orcând s’ar da hotărârea de admitere.

Pensia de bătrânețe începe a curge dela întîiu a lunii ce urmează după ziua în care asiguratul a dovedit că a împlinit 65 de ani.

  1. Dacă un asigurat, după ce a făcut cererea de pensie de bătrânețe sau invaliditate, moare înainte de a Lse fi încuviințat pensia, ratele lunare ce i s’ar fi cuvenit până în ziua decesului se vor da văduvei lui, sau, în lipsa ei, copiilor mai mici de 16 ani.

§3

Despre cotizații

  1. Patronul, asiguratul și Statul vor contribui la alcătuirea fondului pensiunilor de bătrânețe și invaliditate.

Cotizațiile asiguratului și patronului, întotdeauna egale, se vor percepe săptămânal; iar Statul va contribui cu jumătate din valoarea timbrelor întrebuințate. Ministerul de industrie și comerț, o lună dela constatare, va ordonanța Casei centrale această sumă din alocația ce se va înscrie, în acest scop, anual în bugetul Statului.

  1. Patronii meseriași, precum și acei cari lucrează la domiciliu pe seama lor, vor plăti atât cotizația de patron cât și pe cea de lucrător. Pentru ucenicii și călfițele fără salariu, patronii, pe lângă coțizația lor proprie, vor plăti și pe aceea a ucenicilor și a călfițelor.
  2. Cotizația de asigurare trebuie plătită în fiecare săptămână. Săptămână de cotizare începe Lunea; și, în orice caz, cotizația de asigurare se va opri din salariul cele dintâi zile lucrătoare pentru întreaga săptămână.

Statul plătește Casei centrale cotizațiile asiguraților pentru timpul cât aceștia se află sub drapel; aceasta însă numai dacă asiguratul a contribuit regulat mai înainte de a începe serviciul militar, și dacă după eșirea de sub drapel și-a reluat munca în una din întreprinderile prevăzute în art.163.

Cotizația pentru cele șase săptămâni de lăuzie, se va considera ca plătită.

  1. Cotizațiile săptămânale sunt fixate, pentru 10 ani dela aplicarea legei, la cifra de 45 bani, din cari Statul patronul și asiguratul vor plăti fiecare câte 15 bani.

Cotizația săptămânală se revizuește la fiecare 10 ani.

  1. Dacă asiguratul moare fără a fi obținut pensia de invaliditate sau bătrânețe, însă având cele 200 de săptămâni cotizate, atunci văduva sau copii legitimi mai mici de 16 ani au dreptul la restituirea cotizațiilor plătite de asiguratul decedat.

Dacă femeia asigurată încetează din vieață, după ce a avut cele 200 de săptămâni cotizate, fără a fi primit vreo pensie de invaliditate, și dacă soțul este invalid, nu se restitue cotizațiile plătite. Dacă însă soțul femeei asigurate încetate din viață este invalid, sau dacă femeea a lăsat copiii mai mici de 16 ani, atunci soțul invalid sau, în lipsa sa, copii au drept la restituirea cotizațiilor asiguratei decedate.

Acest drept se poate exercita numai în curgere de un an dela data încetării din viață.

CAPITOLUL III

Administrația asigurărilor muncitorești

§ 1

  1. Se institue o Casă centrală a meseriilor, creditului și asigură­rilor muncitorești, cu sediul în București.

Această Casă va organiza și administra Casa de asigurare contra boalei, Asociația patronală pentru asigurarea în contra accidentelor, Casa de asigurare în contra invalidității și bătrâneței, precum și Creditul meseriașilor, aplicând legea promulgată prin înaltul decret regal No.3.493 din 19 Decembrie 1909, cu privire la băncile și cooperativele populare de meseriași, iar consiliul special prevăzut în art.4, alin.II al acestei legi rămâne desființat.

Va organiza, supraveghea și controla breslele și corporațiile, potrivit legii de față.

Va supraveghea și controla societățile libere de ajutor mutual.

Va redacta și publica sub a sa îngrijire Monitorul asigurărilor muncitorești.

  1. Această Casă va fi administrată de un consiliu de admi­nistrație, compus din 13 membrii, numiți prin decret regal pe 7 ani, dintre cari:
  1. Doi numiți de ministerul finanțelor, șapte numiți de ministrul industriei și comerțului;
  2. Doi patroni numiți de ministrul industriei și comerțului dintr’o listă de șase patroni prezentați de Asociația patronală ;
  3. Doi meseriași sau lucrători numiți de ministrul industriei și comerțului dintre cei desemnați câte unul în adunarea generală a fiecărei corporații.

In caz de vacanță, ministrul industriei și comerțului va numi înlocuitori din cei rămași din fiecare categorie.

După împlinirea acestui prim termen de 7 ani, consiliul se va reînoi, prin tragere la sorți, din trei în trei ani, alternând odată trei și apoi patru din membrii arătați la aliniatul a.

Dintre membrii arătați la aliniatul b vor ieși din consiliu, tot prin tragere la sorți, câte un patron și câte un lucrător la fiecare trei ani.

Membrii ieșiți la sorți pot fi realeși și numiți din nou.

Delegații lucrătorilor și ai patronilor trebue să fie români și în vârstă de cel puțin 30 de ani.

  1. Consiliul își alege președintele din sânul său. El hotărăște cu majoritate de voturi. Membrii acestui consiliu vor fi plătiți cu 30 lei de fiecare ședință și câte 50 lei pe fiecare zi de inspecție. Consiliul poate da delegație, cu deosebite atribuțiuni, membrilor săi; iar din sânul său trei membri, din cari doi aleși de consiliu și unul numit de ministrul de finanțe, vor constitui comitetul executiv.

Directorul general este secretarul și al comitetului executiv și al consiliului de administrație al Casei centrale.

Casa centrală a meseriilor, creditului și asigurărilor muncitorești va avea contabilitatea ei deosebită, în conformitate cu regulile stabilite prin legea contabilității publice.

Casa centrală va avea o cassierie sub conducerea unui cassier central, care va încasa veniturile provenite din vânzarea timbrelor, din taxele și amenzile specificate prin legea de față în folosul acestei Case; va executa distribuirea sumelor la corporații pentru asigurarea de boală, cheltuieli de înmormântare și administrație și va face plata rentelor și pensiilor prevăzute prin prezenta lege.

Cheltuelile de ordine bugetară se vor ordonanța de către directorul general sau subdirectorul general și prin delegația consiliului de administrație a Casei centrale și de către directorul contabilității, cu aprobarea unui membru delegat din comitetul executiv sau din consiliul de administrație.

Plățile pensiilor admise și rentelor se vor face numai după ce au rămas definitiv aprobate și vor fi trecute în registrul special al consiliului de administrație al Casei centrale.

  1. Aleșii asiguraților trebuie să anunțe pe patroni, ori de câte ori sunt chemați la consiliul. Lipsa lor dela lucru, pentru asemenea cazuri, nu poate fi cauza de reziliere a învoelii înainte de termenul stipulat.
  2. Consiliul de administrație al Casei centrale aprobă statutele breslelor, corporațiilor și ale caselor de boală ale administrațiilor publice; cercetează bugetele lor; examinează conturile gestiunilor anuale și face observațiunile sale; rezolvă chestiile de acceptare a donațiilor și legatelor făcute în favoarea sa, precum și acelea făcute în favoarea breslelor, corporațiilor și caselor speciale de asigurări; face toate operațiile financiare pentru fructificarea averii asigurării aplică și veghează la aplicarea strictă a tuturor dispozițiilor din legea de față.
  3. Consiliul de administrație al acestei Case recomandă pe funcționarii săi ministrului industriei și comerțului care îi numește prin decret regal. Consiliul pronunță, în urma judecății sale, punerea în dispoibilitate, înlocuirea și destituirea funcționarilor săi incapabili, neglijenți sau incorecți, făcând cunoscut ministrului industriei și comerțului spre a-i pune în disponibilitate sau destui prin decret regal.
  4. Funcționarul destituit prin decret regal nu mai poate fi numit în nici o funcție a Statului, județelor sau comunelor.
  5. Averea Casei centrale se compune. :
  1. Din cotizațiile Statului, patronilor și lucrătorilor, prevăzute prin această lege;
  2. Din donațiuni și legate;
  3. Din amenzi și suprataxe, la cari, vor fi supuși, potrivit acestei legi, atât patronii cât și lucrătorii, cari nu se vor conforma dispozițiunilor și regulamentelor ce decurg din ea;
  4. Din venitul fructificării fondului Casei;
  5. Din rezervele caselor speciale și ale corporațiilor ce vor lichida;
  6. Din averile succesiunilor vacante ;
  7. Din depunerile făcute la Casa de economie ale căror librete s’au perimat;
  8. Din produsul cupoanelor efectelor de Stat rămase nereclamate timp de cinci ani.
  1. Casa centrală administrează toate fondurile Casei de asigurări în contra boalei și ale Casei de asigurare în contra invalidității și bătrâneței, în împrumuturi și efecte ale Statului român sau în alte efecte și împru­muturi garantate de Stat. O pătrime poate fi fructificată în stabilimente și clădiri în folosul asiguraților.

Casa centrală poate spori fondul asigurării în contra boalei cu toate sau numai cu parte din sumele provenite din averile arătate la numerele 6,7 și 8 din art.200.

  1. Anul     financiar începe la 1 Aprilie al fiecărui an.
  2. Toate hotărârile consiliului de administrație al Casei centrale vor fi trecute într’un registru special și semnate de membrii cari au fost de față la ședință.

Ministrul industriei și comerțului poate suspenda hotărârile consiliului Casei centrale, cerându-i să delibereze din nou asupra aceleeaș chestiuni.

  1. Casa centrală a meseriilor creditului și asigurărilor munci­torești este pusă sub conducerea unui director general. El este ajutat de un subdirector general, care îl poate înlocui la trebuință.

Directorul general va aduce la îndeplinire hotărârile consiliului de administrație și comitetului executiv.

Personalul Casei centrale se împarte în serviciul interior și exterior.

Serviciul interior cuprinde:

Secția I-a. Asigurarea în contra invalidității din boală și în contra bătrâneței;

Secția Il-a. Bresle, corporați, asigurare în contra boalei și cheltueli de înmormântare;

Secția IlI-a. Asigurarea în contra accidentelor;

Secția IV-a. Serviciul de actuariat, statistica și biblioteca;

Secția V-a. Serviciul medical;

Secția Vl-a. Societăți de credit și cooperative;

Secția Vil-a. Direcția contabilități generale a personalului, regis­traturii generale și intendeța.

Secția a VlII-a. Contenciosul.

  1. Serviciul de actuariat va face calculele tehnice ale asigurărilor, lcurărilor statistice, preschimbările, verificările rectificările cărților- chitanță, fixarea cuantumului fiecărei pensiuni acordate, precum și toate lucrările tehnice de actuariat pentru executarea legii de față.
  2. Serviciul exterior cuprinde :
  1. Inspectori, ingineri mecanici și ingineri de mine;
  2. Inspectori medici;
  3. Inspectori      cu alte titluri decât cele dela a și b;
  4. Inspectori contabili;
  5. Controlori.

Funcționarii serviciului exterior sunt reprezentanții Casei centrale.

  1. Retribuția, diurna și numărul funcționarilor Casei centrale se fixează astfel:
  1. Casa centrală va putea cere după trebuințele serviciilor, sporirea funcționarilor înscriși în legea de față; în nici un caz însă numărul'și salariul funcționarilor nu va putea fi micșorat pe cale bugetară.
  2. înaintarea dela clasă la clasă se face din cinci în cinci ani. Nu pot trece dela un grad la cel imediat mai sus decât funcționarii de clasa I a gradului imediat mai jos cu o vechime de cel puțin 5 ani și în caz de vacanță.

In caz de capacitate și aptitudini recunoscute, consiliul de admins- trație al Casei centrale poate recomanda, dela gradul de șef de birou în sus, și persoane din afară.

Pentru inspectorii dela aliniatele b și c desub art.206 Casa centrală poate recomanda și femei.

  1. Plata personalului dela corporații, prevăzut în art. 105 și 207 toate cheltuelile de personal și material ale Casei centrale, precum și alocația pentru contribuția Statului la invaliditate și bătrânețe, se vor înscrie anual în bugetul cheltuielilor ministerului industriei și comerțului.
  2. Casa centrală se va folosi de dispozițiunile alin.XVIII din art. 10 al legii generale a vămilor.

§2

Perceperea cotizațiilor

  1. Patronul va plăti partea sa de cotizație și va reține și partea lucrătorului, fiind răspunzător de ambele cotizații săptămânale. In cazul când asiguratul își schimbă patronul în cursul săptămânii, cel dintâiu patron trebue să plătească toată cotizația sa și să reție și pe a asiguratului pe întreaga săptămână. El are dreptul de a cere dela cel următor partea proporțională din cotizația săptămânală plătită de el. In cazul când asiguratul lucrează la altă persoană pe seama patronului, acesta va plăti ambele cotizații, iar nu persoana la care lucrează.
  2. Perceperea cotizațiilor se face prin lipirea timbrelor mobile emise de Casa centrală. Pe fiecare timbru va sta scris destinația și valoarea lui.

Anularea timbrelor se face conform celor arătate la art. 129.

Casa centrală determină dimensiunile și coloarea timbrului, timpul întrebuințării, precum și a preschimbării lui.

Administrația poștelor și administrațiile financiare, precum și orice alte administrațiuni ce va găsi cu cale Casa centrală, vor vinde asemenea timbre după cum li se va cere.

  1. Perceperea cotizațiilor întârziate se va aduce la îndeplinire în contra patronului, în acelaș mod ca și contribuțiunile Statului, fie prin organele de percepție, fie prin noui organe create de Casa centrală prin anume regulament, sau însărcinate de ea.
  2. Timbrele se lipesc pe cartea chitanță.

Numai lipirea și anularea timbrului în cartea chitanță face dovada plății cotizației. Fiecare lucrător sau patron meseriaș, trebue să aibă o asemenea carte-chitanță.

Dacă lucrătorul nu-și procură sau dosește cartea-chitanță, el poate fi obligat de patron sau de funcținarii Casei centrale să-și procure cartea- chitanță. In caz contrariu va fi supus de Casa centrală la o amendă de 5 lei; iar în caz de va cădea din nou în aceeași vină până la 15 lei în folosul casei de boală. Patronul este dator să-i cumpere o asemenea carte-chitanță și să-i oprească prețul din salariu.

Formularul carte-chitanță este dat de Casa centrală.

  1. Fiecare carte-chitanță cuprinde 52 de pătrate pentru lipirea timbrelor.
  2. Cărțile-chitanțe pierdute, distruse sau neîntrebuințate din cauza uzării pot fi preschimbate.

Cotizațiunile a căror plată este justificată pe cartea-chitanță veche se vor reporta în cea nouă.

  1. Sunt interzise orice semne, însemnări, reflecții, observații, indicări de hotărâri judecătorești în cartea-chitanță. Asiguratul este în drept de a cere oricând preschimbarea unei cărți-chitanță însemnată de patron. De asemenea, dacă o asemenea carte-chitanță prin orice împrejurare ajunge în mâna vreunei autorități, ea va trimite carea-chitanță Casei centrale spre preschimbare. De îndată ce timbrele s’au lipit și anulat în cartea-chitanță, ea trebuie înapoiată asiguratului. Numai organele asigurării sunt în drept de a opri pentru verificare, preschimbare, recti­ficare de calcul, pentru reportare etc.
  2. Oricine, afară de patron sau de organele administrației, asigurării, ar deține cartea-chitanță a unui asigurat, va fi silit de organele administrației a o înapoia.
  3. Regulele cuprinse în articolele 212-219 inclusiv se aplică la perceperea prevăzută la art. 129.

§3

  1. Plata pensiunilor se va face prin administrația poștelor urbane și rurale, prin toate casieriile și percepțiile Statului, prin băncile populare și prin orice alte organe administrative însărcinate de Casa centrală.

§4

Procedura obținerii pensiei

  1. Când asiguratul se crede îndrept de a se bucura, fie de pensia pentru bătrânețe, fie de cea pentru invaliditate, fie de cea prin accident, își îndreaptă cererea sa la corporație.Cererea va fi însoțită de toate actele ce se vor cere la Casa centrală.

Corporația întrunește acest dosar și se pronunță, în principiu, motivat, asupra dreptului la pensie de bătrânețe sau invaliditate sau accident.

  1. Dosarul astfel întocmit se trimite Casei centrale .

Aceasta verifică actele, face orice cercetări de fapt asupra acciden­tului sau boalei care a determinat invaliditatea, sau orice cercetări medicale crede necesare; și dacă constată că asiguratul are dreptul de a se bucura de pensie, fixează prin serviciul de actuariat cuantumul pensiunii. In cercetările sale Casa centrală poate să-și facă convingerea prin acte, martori, expertize.

Dacă dreptul la pensie al asiguratului este constatat, Casa centrală dă o hotărâre arătând suma pensiei, precum și motivele pentru cari s'a fixat acea sumă.

  1. Dacă invaliditatea, pricinuită prin accident, este totală, în înțelesul art. 142, atunci asiguratul se bucură de pensiunea de invaliditate, în afară de pensiunea ce decurge pentru el de la Asociația patronală.
  2. Decizia prin care se respinge pensia de invaliditate sau bătrânețe, sau prin care se fixează cuantumul pensiei, poate fi lovită în prim și în ultim rezort de asigurat înaintea comisiei de apel. Această comisie judecă în localul Casei centrale.

Asiguratul apelant se poate apăra în persoană, prin procurator sau prin memoriu.

  1. Comisia       de apel se compune din trei consilieri ai înaltei Curți de casație și justiție, numiți de ministrul industriei și comerțului.

Ea judecă în drept și în fapt pentru cazurile de accidente și numai în drept pentru cele de invaliditate provenite din boală.

  1. Toate contestațiile și neînțelegerile dintre asigurați și patron, privitoare la plata cotizației, la ajutorul pentru,caz de boală sau rănire prin accident, sau la ajutorul pentru cheltueli de înmormântare, sau dintre asigurați și casa de boală etc., se vor judeca în prima instanță de tribunalele arbitrale, cu drept de apel, în ultim resort, la consiliul de administrație al Casei centrale.

Tribunalul arbitrai se compune, în fiecare județ, din trei membri: un lucrător, un patron, prezidați de președintele tribunalului sau de cel care îi ține locul.

Lucrătorul chemat a judeca va fi tras la sorți după listele întocmite de adunarea generală a corporațiunii; iar patronul va fi trasja sorți după lista întocmită de Camera de comerț. Ei trebuie să fie români și în vârstă de cel puțin 25 de ani.

Lucrătorul și patronul trași la sorți vor funcționa timp de trei luni. Judecata va avea loc la sediul tribunalului, în ședință publică, începând dela ora 8 seara; vor fi asistați de grefierul tribunalului.

Membrii tribunalului arbitrai vor fi despăgubiți pentru fiecare ședință cu suma pe care o va fixa Casa centrală.

  1. Toate actele, copiile ce însoțesc cererea de pensie, apelul în cazul de respingere a pensiei, sau nemulțumirile în contra cuantumului cotizației sau a pensiei, actele de procedură, citațiile, față de Casa centrală, tribunalele arbitrale, precum și pentru toate cererile și contestațiile ce decurg din această lege, sunt gratuit.
  2. Contestațiile dintre terți și casele de boală ale Statului, dintre terți și corporații, precum și cu Casa centrală, se vor judeca de tribunalele ordinare.

§ 5

Măsuri generale disciplinare și pedepse

  1. Dacă se vor descoperi neorânduieli sau abuzuri în adminis­trați unea vreunei bresle, corporații sau federale, casă de boală, Asociația patronală, Casa centrală va putea să depărteze imediat pe administratorii vinovați, luând măsuri pentru asigurarea averii lor, chiar înainte de numirea noilor administratori.

In acest caz, administratorii înlăturați nu vor mai putea fi realeși sau numiți din nou doi ani dela data îndepărtării lor.

Administratorii, censorii, funcționarii, prepușii breslelor, corpo­rațiilor, federalelor, caselor de boală, Asociațiilor patronale, Casei cen­trale, cari vor sutrage numerariul sau valorile încredințate mânuirii lor, se vor pedepsi ca delapidatori de bani publici, conform art. 140 din codul penal și conform.art. 123 din acelaș cod, dacă vor fi comis falșuri; iar cei ce se vor dovedi că au cerut sau au primit mită, sub orice formă, în îndeplinirea datoriilor lor, vor fi pedepsiți cu închisoarea dela o lună la trei luni.

Restituirea sumelor delapidate nu scutește pe vinovat de efectele acțiunii publice, chiar atunci când nu ar fi fost pus în întârziere.

Orice administrator, censor, funcționar sau prepus al breslelor, corporațiilor, federalelor, caselor de boală, Asociațiilor patronale, Casei centrale, înlăturarea din administrație, care va refuza să predea averea acestora noilor administratori în urma hotărârii Casei centrale, se va pedepsi cu închisoare până la 6 luni.

Refuzul se constată prin procesul-verbal încheiat de delegații sau reprezentanții Casei centrale .

Instanța competinte să instrumenteze și să judece toate delictele prevăzute în legea de față va fi judecătorul de ocol, care va îndeplini în acest scop și atribuțiunile judecătorului de instrucție.

Hotărârea va trebui pronunțată în cel mult o lună de zile de la primirea reclamației. ,

Ea va fi dată fără drept de opoziție și numai cu drept de apel la tribunal, în termen de 10 zile.

Tribunalul va fi dator să se pronunțe în termen de 20 de zile.

Cei condamnați' pentru cazurile mai sus arătate, prin hotărâri judecătorești rămase definitive, nu mai pot face parte niciodată din administrațiunea vreunei bresle, corporații, federale etc.

  1. Oricine nu s’ar supune la dizolvare, la predarea registrelor sau a cassei, se va pedepsi cu amendă dela 200 - 1.000 lei.
  2. Acțiunea publică se poate exercita de cei interesați, de Casa centrală, de comitetul breslei, de consiliul de aministrație al corporației, al federalei, al Asociațiilor patronale, prin președinții lor.

Asemenea și apelul.

  1. Patronul care nu se va supune dispozițiunilor art.129, 212 și 213 va plăti dela zece până la una sută de ori valoarea timbrelor nelipite, atât pentru cei din lucrul său, cât și pentru sine însuș.

In caz de va cădea din nou în aceeaș vină, pe lângă amendă îndoită, hotărâtă și aplicată de Casa centrală, vinovatul va fi condamnat și de la două la șase luni închisoare. Constatarea nesupunerii la cele de mai sus de către controlorii corporației, inspectorii Casei centrale sau orice alt delegat, face deplină credință. Pedeapsa închisorii va fi aplicată în urma judecății, conform art.230.

Lucrătorul care va deslipi timbrul va fi pedepsit cu îndoitul amenzilor și a pedepsei de mai sus.

  1. Amenzile, taxele prevăzute prin această lege și prin statute, condamnările pecuniare constatate prin cărțile de judecată ale comisiei, rămase definitive și executorii și prin orice alte hotărâri, se vor aduce la îndeplinire de Casa centrală, potrivit legii pentru urmărirea contribuțiunilor Statului.

§6

Dispozițiuni transitorii

  1. Se dă în deplină proprietate Casei centrale de pe domeniul Statului din stațiunile balneare : trei hectare la Govora, două hectare la Călimănești, trei hectare la Lacul Sărat, trei hectare la Vulcana, trei hectare la Tekirghiol și patru hectare la Amara, județul Ialomița, în scopul de a clădi sanatorii și spitale.

Casa centrală poate dobândi imobile în comunele urbane și rurale, însă numai în scop de a clădi aziluri pentru bătrâni, case de sănătate, convalescență, spitale pentru adulți și copii, policlinice, leagăne și localuri pentru școalele și sediurile corporațiilor și breslelor.

  1. Acei cari, în momentul aplicării legii, vor fi în vârstă de 41 ani împliniți și 65 ani neîmpliniți, vor primi pensie de bătrânețe, deși nu au contribuit cele 1.200 de săptămâni arătate la art. 175, dacă vor fi cotizat, până la 65 ani împliniți, cel puțin 48 de săptămâni pe fiecare an de la aplicarea legii.
  2. Pensiile de bătrânețe vor începe a fi plătite după 6 luni de la promulgarea legii de față. Acei cari, în momentul prezentării legii, vor avea vârsta de 59 ani împliniți, nu vor face parte din asigurare și nu se vor bucura de pensii de bătrânețe sau de invaliditate dacă :
  1. Nu se va dovedi că au lucrat 5 ani în șir în una din întreprinderile arătate la art. 163 înaintea prezentării legii de față ;
  2. Au un venit imobiliar propriu de cel puțin 600 lei anual;
  3. întrebuințează cel puțin două calfe.
  1. Membrii consiliului de administrație prevăzuți la art. 194 și personalul Casei centrale prevăzut de art.204 și 206 vor fi numiți,.pentru această singură dată, de ministerul industriei și comerțului, îndată după promulgarea legii de față.
  2. Regulamente generale de administrație publică vor stabili amănunțit aplicarea dispozițiunilor de față.

Toate dispozițiunile contrarii legii de față sunt și rămân abrogate.

 

 

[1] Această Lege votată de Cameră în ședința dela 15 Decembrie 191, iar de Senat în acea dela 18 Decembrie 1912, a fost publicată în Monitorul Oficial No.236 din 27 Ianuarie 1912. Ea abrogă vechea lege din Martie 1902 și regulamentul ei din 31 August 1902. Vol.III.pag.2443 și vol V pag.2.

Contor: 1575 afișări

SCPA Gîlcă & Vasiliu, 4 aprilie 2013 17:28

Calificativ

Comentarii

Comentarii
 
banner
banner

Abonare newsletter

Promoții

banner