Dacă în materialul precedent am criticat instituția răspunsului la întâmpinare, care crează o situație de inegalitate a armelor, acum mă ăregătesc să critic o alta idee a noului Cod de procedură civilă: obligativitatea depunerii interogatoriului, pentru personae juridice la momentul depunerii cererii de chemare în judecată respective a întâmpinării.
Această instituție, astfel cum o sa demonstrez, plaseaza într-o poziție de inferioritate persoana fizică față de persoana juridică în cadrul procesului civil.
Cu referire al dreptul muncii, precizez că în material dreptului muncii, în toate dosarele una din parți este persoană juridical, astfel încât prin text de lege acestora din urmă li se crează o poziție procesuală avantajoasă.
Nu vreau să tratez aici vechea controversă cu privire la faptul că persoana fizică trebuie să răspundă personal în fața instanței, astfel încât elemental surpriză să joace un rol important, față de interogatoriul persoanei juridice în care acest element surpriză nu mai joacă niciun rol, răspunsul fiind formulat pe îndelete și cu suficient timp de gândire care să conducă la cele mai avantajoase răspunsuri (pentru persoana juridică).
Ceea ce vreau să tretez în acest material este momentul depunerii interogatoriului, care este diferit după cum este vorba de o parsoană fizică sau de o persoană juridică, moment care (poate) influnțează(a) cursul procesului.
Una este să știi pe ce se bazeaza adversarul când pui întrebările, și alta este să benuiești apărările adversarului, atunci când îi iei interogatoriul.
Conform art. 194 lit. e) din CNPC:
”Cererea de chemare în judecată va cuprinde:
[…]
e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispozițiile art. 150. Când reclamantul dorește să își dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi atașat cererii de chemare în judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele și adresa martorilor, dispozițiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;”
De asemenea, conform art. 355 alin. (1) NCPC:
” (1) Statul și celelalte persoane juridice de drept public, precum și persoanele juridice de drept privat vor răspunde în scris la interogatoriul ce li se va comunica în prealabil, în condițiile prevăzute la art. 194 lit. e).”
Așadar, în situația în care persoana fizică (parte în procesul civil) urmează sa cheme la interviu persoana juridică, interviul trebuie depus odată cu cererea de cheamre în judecată/întâmpinarea.
Însă, în momentul redactării cererii de chemare în judecată/întâmpinării, persoana fizică va trebui să redacteze și interogatoriul pe care îl va atașa actului depus.
Spre deosebire însă de persoana fizică, persoana juridică se bucură, astfel cum am mai spus, de un tratament diferențiat cu privire la momentul formulării interogatoriului, și anume acesta va formuala interogatoriul dupa ce au fost depuse atât cererea de cheamre în judecată, cât și întâmpinarea și răspunsul la întâmpinare precum și eventual o parte din probele pe care se bazeaza persoana juridică în demersul sau.
Altfel spus, persoana juridică formulează interogatoriul în deplină cunoștință de cauză, adică după ce a luat la cunoștință de apărările formulate de persoana juridică.
Știm cu toții că prin interogatoriul se urmărește clarificarea unor fapte personale ale părților aflate în litigiu ( ase vedea și art. 352 NCPC).
Însă nu este atât de simplu, pentru că tocmai aceste situații de fapte care sunt ascunse fie prin omisiune, fie prin argumenatre contrara trebuie demonstrate in cadrul interogatoriului, trebuie scoase la suprafață.
Așadar, pentru a avea utilitate acest instrument de aflare al adevărului (singurul maieutic, restul fiind simple retorici si doar cateva momente de dialectică), trebuie cunoscute elementele ”sub care se ascunde” persoana juridică.
Întrebările vizeaza nu o simplă recunoaștere a situației de fapt, uneori chair admisă de adversar (este adevărat că de cele ami multe ori diferită diferit sau nuanțat), ci acele detalii care clarifică ”adevărul”.
După cum am văzut, la redactarea cererii de chemare în judecată/întâmpinării persoana fizică trebuie să depună și interogatoriul pentru persoană juridică, în vreme ce persoana juridică va lua interogatoriul personei fizice în cadrul unui termen când deja sunt cunoscute aproape toate apărările.
Dar ce anume intrebări poate să pună persoana fizică dacă nu cunoaște apărările angajatorului? De unde să știe persoana fizică dacă anumite aspect invocate în cererea de chemare în judecată nu sunt recunoscute prin întâmpinare? De unde să cunoască persoana fizică ce anume din situația de fapt este ascunsă de angajator?
Spre deosebire de această situație, în cazul, interogatoriul persoanei fizice acesteia este luat de angajator va lua interogatoriul (fostului) salariatului în cadrul fazei orale a procesului când au fost deja efectuate acte procedurale din care angajatorulse poate vedea ce anume din situația de fapt a incercat salariatul să ascundă.
Astfel, până la termenul interogatoriului luat persoanei fizice au fost depuse următoarele acte: cererea de chemare în judecată, întâmpinare, răspuns al întâmpinare, acte și eventual au fost audiați și martori.
Așadar, angajatorul are un avantaj major în cadrul dezbaterilor prin faptul că interogatoriul pe care îl va lua va fi concret, la obiect, adică va avea forța argumentativă de care are nevoie pentru a contribui la contrabalansare procesului, pe când pentru persoana fizică interogatotiul își pierde mult din forță, fiind doar un act de procedură.
În concluzie, față de obligativitatea depunerii interogatoriului la momentul depunerii cererii de chemare în judecată/întâmpinării apreciem că persoana fizică și persoana juridică nu beneficiează de un tratament echitabil, persoana juridică având un avantaj major în utilizarea acestui instrument legal la un alt moment procedural decăt persoana fizică.
De lege ferenda apreciem că se impune modificarea textului de lege în sensul că interogatoriul trebuie depus după ce persoana fizică a luat la cunoștință de toate apărările făcute de persoana juridical.
Comentarii
Foarte bune observatii