28 Iulie 2014

Curtea de Apel București. Concedieri colective. Critică

Fotografie autor

O decizie recenta a Curtii de Apel Bucuresti pronuntata de doamnele judecătoare Silvia Georgiana Ignat si Maria Ceausescu, m-au determinat sa comentez, pentr prima data o hotarare judecatoreasca în care eu am reprezentat una din parțile aflate în litigiu. Pe viitor voi continua sa critic orice hotarare judecatoreasca definitivă și irevocabilă care este fundamental și vădit contra legii, cum este prezenta hotârâre.

De asemenea, voi publica și numele judecătorilor care au pronunțat acea hotărâre pentru a corectă și cinstită aplicare a principiului funcției publice: nu poți să ocupi o funcție publică, dar să te ascunzi în spatele instituției.

De asemenea,  mi se pare corect ca un eventual justițiabil să cunoască practica unui judecător pentru a putea analiza în mod cert care sunt șansele sale de câștig precum și strategia pe care o va adaopta.

Astfel, prin sentinta civila nr. 787/2014, privind recusrul declarat de un salariat impotriva concedieri colective pe motiv ca nu a fost respectat art. 69 alin. (3) din Codul muncii si anume anterior concedieri icolective angajatorul nu parcurs etapa evaluarii obiectivelor de performanta.

Astfel, art. 69 alin. (3) din Codul muncii prevede:

Criteriile prevăzute la alin. (2) lit. d) se aplică pentru departajarea salariaților DUPĂ evaluarea realizării obiectivelor de performanță.

Reținem așadar că Legiuitorul folosește expresia DUPĂ, pentru a vedea în contrapartidă adăugirile la textul de lege făcut de cei doi judecători.

Pentru a respinge apelul cei doi judecători au statuat:

Într-adevăr, dispoziția art. 69 alin. (3), raportat la art. 69 alin. (2) lit. d) din Codul muncii este foarte clară (1) cât privește departajarea salariaților la concedierea colectivă, după criteriul profesional al realizării obiectivelor de performanță. Legea nu obligă imparativ (2) la o anume modalitate de realizare a acestei evaluări, ci la utilizarea unui criteriu unitar de alegere a salaraiților, fie după rezultatele verificărilor profesionale periodice, fie organizând și aplicând o procedură de evaluare cu un scop anume orientat spre stabilirea ordinii de prioritate în concediere.

 

Să analizăm sistematic.

Doamnele tudecătoare (pentru a păstra egalitatea de gen) recunosc faptul că departajarea salariaților la concediere colectivă se realizează DUPĂ CRITERIUL PROFESIONAL.

Din câte lasă, cele două judecătoare, se se înțeleagă prepoziția DUPĂ, în textul citat are sensul de: "conform....., în funcție de..."și nicidecum,  sensul temporal, adică un report de succesiune între etape[1].

Să reluăm textul de lege că poate nu înțelegem noi: criteriile de selecție prevăzute în lege sau în CCM se aplică pentru "departajarea salariaților după evaluarea realizării obiectivelor de performanță", adică primul sens din DEX al prepoziției DUPĂȘ  (exprimă un raport de succesiune) În urma..., pe urma... Se ridică val după val

Prepoziția DUPĂ are așadar în concepția legiuitorulul un sens temporal, fiind o prepoziție temporală și nu un agent de relație (modala) așa cum intepretează afirmă cei doi judecători.

Nu intru aici în analze gramaticale extrem de clare, ci precizez doar că leguitorul utilizează sintagma: upă evaluarea realizării obiectivelor de performanță, fiind foarte clar faptul că prepoziția după este cu valaore de succesiune temporală: după ce faci asta, vei face cealaltă.

Ceea ce pare că nu au înțeles sau nu au vrut sa înțeleagă cele două doamne judecător este faptul că în cazul în speță nu este vorba de o relaționare, ci est evorba de doua trepte temporale.

Legiuitorul nu folosește expresia: departajarea se va realiza după criterului profesional al realizări iobiectivelor de performanță, ci este extrem de limpede – "după evaluarea gradului de realizare a obiectivelor de performanță" se aplică și alte criterii la latitudinea angajatorului, adică după o primă etapă se va realiza și a doua etapă.

Un exemlu clar în acest sens este ca la schimbarea vitezelor la masină. Astfel în cartea tehnică a mașinii va scrie: în viteza a II a se va ajunge după ce se va introduce în viteza I. Aceasta nu înseamnă că șoferul are posibilitatea să introducă direct în viteza a IIa, ci o primă etapă obligatorie o constituie introducerea în viteza I.

În interpretarea dată de cele două doamne judecătoare, textul art. 69 alin. (3) din Codul muncii, apare ca fiind inutil, din moment ce oricum angajatorul poate să aplice orice criteriu de selecție de personal dorește. Dacă legiuitorul lasă la latitudinea angajatorului ce criterii să aplice care este sensul pentru care a mai apărut alin. (3) la art. 69 din Codul muncii?

 

Doamnele judecătoare continuă și adaugă la textul de lege utilizând  conjuncția disjunctivă „fie....fie”, deși legiuitorul nu o utilizează.

Sentința continuă: legea obligă la “utilizarea unui criteriu unitar de alegere a salaraiților, fie după rezultatele verificărilor profesionale periodice, fie organizând și aplicând o procedură de evaluare cu un scop anume orientat spre stabilirea ordinii de prioritate în concediere”.

Or legea este foarte clară: după evaluare se aplică alte criterii lăsate la latitudinea angajatorului. De unde a scos judecătorul interpretarea că angajatorul poate fie să aplice....fie să aplice? Legea prevede extrem de clar: angajatorul este obligat să aplice criteriul evaluării gradului de realizare a obiectivelor de performanță, apoi este liber să aplice absolut ce criterii dorește angajatorul.

Legiuitorul prevede că DUPĂ evaluarea relizării obiectivelor de performanță se vor aplica și criteriile prevăzute de art. 69 alin. (2) lit. d) din Codul muncii.

Unde găsesc doamnele judecătore conjuncțiile disjunctive fie ...fie în textul legal?

Cu privire la afirmația că legea nu obligă imperativ la o anumită modalitate, menționăm că este fundamental eronată intepretarea din sentința criticată.

Legea IMPUNE în mod clar și imperativ  evaluarea obiectivelor de performanță.

După ce aplică acest criteriu, angajatorul este liber să aplice alte criterii, altfe spus angajatoul este obligat să aplice absolut ce criterii doreste el, sute de examene și extra examene, concursuri, întreceri sportive, absolut ce dorește el pentru departajarea salariaților (cu singura condiție ca aceste criterii să fie obiective și nediscriminatorii).

Pentru a fi clari cu privire la textul de lege redăm extras din Expunerea de Motive a Legii nr. 40/2011, prin care a fost introdus acest articol.

 

I.Intenția legiuitorului astfel cum reiese din Expunerea de Motive la Legea nr. 40/2011

 

Din analiza Expunerii de Motive care a stat al baza modificării Codului muncii, prin Legea nr. 40/2011, prin care a fost introdusă obligația evaluării obiectivelor de performanță, rezultă caracterul obligatoriu al evaluării realizării obiectivelor de performanță.

Voința  legiuitorului este clară și rezultă din Expunerea de Motive (anexată prezentei).

Astfel, la pct. 2 al 4-lea punct se arată foarte clar că se instutuie dreptul angajatorului de a stabilit obiectivele de performanță individuală precum și criteriiel de evaluare a acestora, pentru ca la același pct. 2 al 7-lea subpunct să se precizeze că Principalele criterii care vor fi avute în vedere în procedura concedierilor colective vor fi cele de performanță și de îndeplinire a obiectivelor.

Așadar, intenția legiuitorului este foarte clară: angajatorul are obligația de a efectua realizarea obiectivelor de performanță ale salariaților, în situația procedurii concedierilor colective.

O interpretare contrară pe de o parte ar lipsi de orice efect și de sens dispozițiile art. 69 alin. (3) din Codul muncii, deoarece într-o interpretare generică dispozițiile acestui articol ar apărea superfluu în raport cu art. 69 alin. (2) lit. d) din Codul muncii, iar pp de altă parte, ar contraveni în mod flagrant intenției legiuitorului expres menționată în Expunerea de Motive.

Textul Expunerii de Motive este clar și edificator:

Pct. 2, al 4-lea punct:

”Instituirea pentru angajator a dreptului de a stabili obiectivele de performanță individuală, precum și criteriile de evaluare a realizării acestora.

Propunerea crează posibilitatea pentru angajator, după consultarea cu organizațiiel sindicale sau reprezentanții salariaților, după caz, de a stabili obliective și criteri ide performanță pentru salariații proprii. Această măsură poate ajuta la creșterea competenței și a gradului de expertiză a salariaților”.

Așadar, scopul reglementării stabilirii obiectivelor de performanță este foarte clar exprimat de legiuitor și nu unul generic (așa cum personal interpreteaza judecatorul de fond): creșterea performanței economice. Deci are sens introducerea criteriului privind stabilirea și evaluarea obiectivelor de performanță.

Intenția legiuitorului este și mai clară în momentul în care în Expunerea de motive prezintă necesitatea modificării CRITERIILOR ÎN CAZUL CONCEDIERILOR COLECTIVE:

Pct. 2 al 7 -lea pct:

Modificarea criteriilor în cazul concedierilor colective.

Principalele criterii care vor fi avute în vedere în procedura concedierilor colective vor fi cele de performanță și de îndeplinire a obiectivelor și în subsidiar vor fi avute în vedere criteriile de natură socială. Criteriile referitoare la performanțele profesionale vor avea prevalență.

Așadar însuși legiuitorul menționează expres că: ”Principalele criterii care vor fi avute în vedere în procedura concedierilor colective vor fi cele de performanță și de îndeplinire a obiectivelor”.

Nu se poate admite că legiuitorul a  introdus noțiunea de obiective de performanță, în mod generic, trimițând la evaluări profesionale subiective, în condițiile în care însuși legiuitorul precizează că principalele criterii care vor fi avute în vedere sunt cele care țin de îndeplinirea obiectivelor de performanță.

Din textul dispozițiilor art. 69 alin. (3) din Codul muncii,  rezultă că legiuitorul înțelege să facă următoarele distincții cu privire la criterii de departajare a salariaților n cazul concedierilor colective.

Astfel, în situația concedierilor colective angajatorul este OBLIGAT să parcurgă următoarele etape cu privire al evalaurea profesională:

a.     evaluarea obiectivelor de performanță (art. 69 alin. (3) din Codul muncii);

b.     evaluarea profesională (art. 69 alin. (2 lit. d) din Codul muncii);

c.     criterii sociale (dacă există în CCM aplicabil sau dacă, după parcurgerea primelor 2 etape angajatorul dorește să aplice și criterii sociale în cazul parității între salariați).

Din analiza tuturor textelor de lege din Codul muncii precum și a intenției legiuitorului rezultă în mod clar și evident faptul că în cadrul procedurii concedierilor colective prima etapă, obligatorie, o constituie evaluarea obiectivelor de performanță.

Menționăm faptul că în conformitate cu dispozițiile art. 78 din Codul muncii, neîndeplinirea procedurilor privind concedierea atrage nulitatea deciziei de concediere, ca urmare a unei prezumții de vătămare a salariatului, prezumție care nu poate fi înlăturată decât prin respectarea procedurii.

 

Judecătorul continuă interpretarea art. 69 alin. (3) din Codul muncii, într-o fraza incredibil de alambicata pentru o situatie extrem de simpl de explicat:

În speță angajatorul a optat pentru cea de-a doua variantă (valorificând rezultatele ultimei evaluări numai drept condiție de participare la selecție), de altfel preferabil în caz de nevoie de a alege, căci evaluările periodice, raportat la anumite standarde de performanță în activitate, cu consecința corespunderii profesionale a celor care le ating (de regulă a celor mai mulți, dacă nu a tuturor salariaților la un moment dat) nu sunt de mare ajutor când se pune problema comparării competențelor și ierarhizării angajaților după gradul de îndeplinire a acestora pentru păstrarea numai a unora (diferență similară cu cea dintre examene, promovabil de orice participant care ar atinge un anumit nivel, predeterminat și concurs ce se câștigă în limita numărului de locuri scoase al spre ocupare, în ordinea rezultatelor).

Pe fond, existența sau inexistența concursului, în cadrul selecției de personal, este reglementată de legiuitor, care lasă angajatorului posibilitatea să aplice alte criterii (dacă reușiți să înțelegeși de prima dată ce au vrut judecătorii să spună vă felicit).

De altfel, instanța nu este riguros exactă atunci când face analiza, art. 69 alin. (2) lit. d) și art. 69 alin. (3) din Codul muncii, lăsând să de înțeleagp faptul că angajatorul are dreptul să aplice orice tip de criteriu pe care îl stabilește ad hoc.

Or, art. 69 alin. (2) lit. d) din Codul muncii, vorbește numai de acele criterii stabilite prin lege sau contract colectiv de muncă aplicabil (după cum am precizat în a Iia ediție a Codului muncii comentat și adnotat, opininăm că pot să existe criteri stabilite și prin alte acte decât CCM și lege cu singura condiție ca aceste să fie negociate cu sindicatul/reprezentatii salriaților- dar aceasta este o altă discuție)

În esență, în ceea ce mă privește apreciem că doamnele judecătore Silvia Georgiana Ignat si Maria Ceausescu au greșit fundamental apreciind că art. 69 alin. (3) din Codul muncii crează doar o facultate pentru angajator de a realiza enaluarea gradului de îndeplinire a obiectivelor de performanță.

 

În ceea ce mă privește, apreciez că în cadrul concedierilor colective angajatorul are obligația de a evalua gradul de realizare a obiectivelor de performanță, ulterior angajatorul putând să aplice orice alte criterii sunt stabilite conform art. 69 alin. (2) lit. d) din Codul muncii.

 

[1] DÚPĂ prep. I. (Introduce un complement circumstanțial de loc) 1. Îndărătul..., în dosul..., înapoia... După casă se află livada. 2. Mai departe de..., dincolo de..., După grădina publică s-a oprit. 3. (exprimă un raport de succesiune) În urma..., pe urma... Se ridică val după val. ◊ Loc. adv. Unul după altul= pe rând, în șir, succesiv. ◊ Expr. (În formule de politețe) După dumneavoastră! = (vin și eu) în urma dumneavoastră! (Pop.) A da (o fată) după cineva = A mărita (o fată) cu cineva. 4.(Cu nuanță finală, după verbe de mișcare) În urma sau pe urma cuiva sau a ceva (spre a da de el, spre a-l ajunge, a-l prinde, a-l păzi, a-l îngriji etc.). Fuge după vânat. ◊ Expr. A se lua (sau a se ține etc.) după cineva (sau ceva) = a) a urmări pe cineva (sau ceva); b)a nu lăsa în pace pe cineva. 5. (Impr.) De pe. Ia un obiect după masă. II (Introduce un complement circumstanțial de timp) În urma..., trecând de... Venea acasă după apusul soarelui. ◊ Loc. adv. (Și substantivat) După-amiază sau după-prânz, după masă = în partea zilei care începe în jurul orei 12. După-amiaza sau după-masa = (aproape) în fiecare zi în cursul după-amiezii. După aceea (sau aceasta, asta) = apoi, pe urmă. După toate... = pe lângă toate (neajunsurile) câte s-au întâmplat. ♦ La capătul..., la sfârșitul..., o dată cu împlinirea... S-a dus după o săptămână. ♦ Ca rezultat al... După multă muncă a reușit. ◊ A nu avea (nici) după ce bea apă = a fi foarte sărac. ♦ (În loc. conj.) După ceintroduce o propoziție circumstanțială de timp, arătând că acțiunea din propoziția subordonată se petrece înaintea acțiunii din propoziția regentă. III. (Introduce un complement circumstanțial de mod) 1. Potrivit cu..., în conformitate cu..., la fel cu...A plecat după propria lui dorința. ◊ Loc. conj. După cum sau cât = așa cum, precum. ◊ Expr. După cum se întâmplă = ca de obicei. A se da după cineva = a căuta să fie la fel cu cineva; a se acomoda cu cineva. A se lua după capul cuiva (sau după capul său) = a urma sfatul cuiva (sau propriul său îndemn). Dacă ar fi după mine = dacă ar depinde de mine. A se lua după ceva (saucineva) = a imita, a copia ceva (sau pe cineva). 2. Ținând seama de..., având în vedere..., luând în considerație... Justețea propunerii se judecă după rezultate. ◊ Expr. După toate probabilitățile = probabil. 3. În raport cu..., pe măsura..., în proporția în care... După faptă și răsplată4. Având ca model sau ca exemplu... Face pictură după natură. IV. (Introduce un complement circumstanțial de scop) Pentru a găsi, a afla, a prinde, a obține etc. Fuge după glorie. V. (Introduce un complement indirect) 1. Arată ființă sau lucrul pe care cineva le iubește, le dorește cu pasiune) Tremura după bani. 2. (Arată motivul, cauza care produce acțiunea) A-i părea rău după ceva. VI. (Introduce un complement circumstanțial instrumental) Cu ajutorul..., prin. A preda o limbă după o anumită metodă.VII. (Introduce un atribut) 1. (Arată originea, descendența) Din partea... Văr după mamă. 2. (După un substantiv verbal sau cu sens verbal, indică obiectul acțiunii) Adaptare după o nuvelă. VIII. (În loc. conj.) După ce (că)... = (leagă două propoziții copulative, arătând adăugarea unui fapt la alt fapt) în afară de faptul că..., pe lângă că..., nu-i destul că... [Var.: (înv. și reg.) dúpre prep.] – Lat. de post. (www.dexonline.ro)

 

 

Contor: 3263 afișări

Costel Gilca, 28 iulie 2014 19:32

Calificativ

Comentarii

Comentarii
 
Robert Verdet spunea,
29 iulie 2014, 15:12

Probabil ca doamnele magistrat cunosc "pe de rost", "pe deasupra" sau "pe dinafara" litera Codurilor mai putin spiritul acestora...

uimitu' spunea,
31 iulie 2014, 13:50

doamnele activeaza ca judecatori de curte de apel?????

cristinel popescu spunea,
1 august 2014, 11:16

Felicitari pentru initiativa. Asa cum spuneati este cazul ca judecatorii sa inteleaga ca nu poti sa decizi soarta unor oameni dupa bunul plac ci sa aplici principiul "dreptate pentru toti".

Alexandru spunea,
17 august 2014, 02:45

Domnule Costel Galca va salut cu respect ! Foarte bun si la obiect acest comentariu ! Am rugamintea de a ma indruma intr-o problema de suflet :Am slujit patria timp de aproape 9 ani,sarbatori ,duminici ,nopti nedormite ....si m-am trezit dat afara din Jandarmeria Romana impreuna cu alti 2000 si ceva de colegi ,2400 de pompieri si vreo 2000 de politisti de frontiera,asta se intampla in septembrie 2011 ! Am incercat sa ne luptam cu ei in tribunal,pe la DNA ,servicii secrete ,DGA dar nici un castig,doar unul singur a castigat definitiv si irevocabil la Pol de Frontiera (Sindrilaru Informaţii detaliate despre dosar Numãr unic dosar: 4174/86/2012 Înregistrat în data de: 07.09.2012 Obiect dosar: anulare act administrativ Materia juridicã: Contencios administrativ şi fiscal Stadiu procesual: Recurs Părţi: ŞINDRILARU DAN CONSTANTIN : Recurent MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR - INSPECTORATUL TERITORIAL AL POLIŢIEI DE FRONTIERĂ SIGHETU MARMAŢIEI : Intimat CĂI DE ATAC: Tip acţiune Data declarare Cine declara Recurs 27/08/2012 ŞINDRILARU DAN CONSTANTIN Recurs 21/08/2012 ŞINDRILARU DAN CONSTANTIN Pagina 1 TERMENE DE JUDECATÃ: Data Detalii 12/11/2012 Amână cauza Solutie: 14/01/2013 Amână cauza Solutie: Amâna pronunţarea pentru 21.03.2013. Pronunţată în şedinţa publică 21/01/2013 Modifică sentinţa Solutie: Admite recursul . Modifică sentinţa recurată. Admite acţiunea . Anulează Dispoziţia nr.1527247 din 6.10.2011. Dispune reîncadrarea reclamantului pe funcţiile deţinute anterior şi obligă intimatul la plata drepturilor salariale reactualizate şi indexate precum şi a drepturilor de care a fost lipsit în perioada între data încetării raporturilor de serviciu şi data reitegrării efective. Irevocabilă. :) As dori daca se poate sa intrati pe grupul nostru https://www.facebook.com/groups/449965591736445/ ) pentru ca astia isi bat joc de noi si ne spun ca cadrelor militare nu le este aplicabil codul muncii ! Va astept cu interes si va doresc numai procese castigate !

LIA spunea,
11 decembrie 2014, 15:14

DOMNULE AVOCAT VA RESPECT OPINIA DAR IN CAZUL IN CARE NU SUNT STABILITE OBIECTIVE DE PERFORMANTA INTR-O SOCIETATE , INTRUCAT SUNT FUNCTII PENTRU CARE NU SE POT STABILI ACESTE OBIECTIVE, CRITERIUL DE DEPARTAJARE NU RAMANE DECAT CELDE PERFORMANTA. O SOCIETATE TREBUIE SA EVALUEZE PROFESIONAL ORICE MESERIECARE APARE IN CADRULACESTEIA. HOTARAREA COMENTATA INTRADEVAR NU ESTE LIMPEDE SI CLARA ASA CUM TREBUIE SA FIE HOTARARILE IN CONFORMITATE CU CODUL DE PROC. CIVILA DAR SE VEDE CA JUDECATORII ISI PERMIT ORICE .

robert spunea,
4 martie 2019, 15:50

Doamna presedinte Ignat, chiar isi permite orice.
Pentru o cauza extrem de simpla in care angajatorul nu mi-a platit salariul timp de doua luni de zile si am fost obligat sa apelez la servicii avocatiale pentru a-mi recupera prejudiciul, a decis, ca ultima instanta, ca suma pretinsa de avocatul care ma reprezenta sa fie redusa cu peste 60%. Practic, doamna presedinte Ignat m-a condamnat si m-a pagubit, aparand o societate care ma hartuieste, ma ameninta si ma santajeaza doar pentru ca incerc a-mi recupera drepturile cuvenite de codul muncii. Nu am cerut nici macar un leu mai mult decat ceea ce am fost obligat sa platesc pentru a-mi recupera propriii mei bani.
Doresc sa formulez o plangere penala impotriva angajatorului pentru santaj si hartuire si, poate o actiune in civil pentru a cere daune morale prilejuite cu ocazia celor peste 2 ani de zile de teroare pe care o traiesc la locul de munca. Este evident faptul ca angajatorul doreste sa ma determine sa demisionez, insa umilinta si abuzurile justitiei si marilor crporatii necesita pedeapsa.

"Admite apelurile declarate de pârâta RXX-XXX S.A. împotriva sentintei civile nr. 6862/06.10.2017 si împotriva încheierii de îndreptare a erorii materiale din 15.12.2017. Schimbă în parte sentinta apelată, îndreptată prin încheierea din 15.12.2017, în sensul că: Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 1500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată la fond, reduse conform art. 451 alin. 2 C.pr.civ. Păstrează în rest sentinta. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 17 mai 2018.
Document: Hotarâre 2200/2018 17.05.2018"

Cu permisiunea dumneavoastra, doresc sa cer sprijinul pentru o actionare in instanta de recuperare a tuturor prejudiciilor care mi-au fost aduse de sistemul judiciar cat si a companiei.
Toate cele bune!

banner
banner

Abonare newsletter

Promoții

banner