Într-o speță, un salariat a fost angajat în 2003 de o întreprindere în calitate de machetist în baza unui contract cu durată determinată de șapte luni. Raporturilor de muncă au continuat, salariatul beneficiind ulterior de un contract pe durată nedeterminată. În 2006, angajatul a fost concediat.
Angajatorul are dreptul de a modifica locul de muncă pentru angajaţii săi, chiar şi în lipsa unei clauze de mobilitate. Condiția care se impune prin lege este ca această modficare să se producă în aceeaşi zonă geografică în care salariatul își desfășura activitatea înaintea intervenirii schimbării.
În anumite cazuri, un salariat poate fi concediat pentru motive care țin de viața privată a acestuia. Acest principiu a fost stabilit de Curtea de Casație franceză prin mai multe hotărâri luate de-a lungul timpului. Se poate proceda la o astfel de concediere în condițiile în care, ținându-se cont de natura atribuțiilor angajatului și de rolul său în întreprindere, acesta a cauzat un prejudiciu companiei angajatoare (Curtea de Casație, 22 ianuarie 1992, nr. 90 – 42517).
În data de 30 ianuarie 2012, Administrative Review Board s-a pronuțat într-un caz de concediere a unui salariat angajat într-o acțiune protejată de lege. Potrivit unor acte normative, un angajator nu are dreptul de a concedia sau discrimina un salariat în vreun fel în condițiile în care acesta s-a angajat într-o astfel de acțiune protejată.
Într-o decizie din 15 noiembrie 2011, Curtea de Apel din Rouen (Franța) a reținut că simpla existenţă a unor afirmații ofensive şi defăimătoare pe profilul de Facebook al unui angajat nu este suficientă pentru a justifica concedierea acestuia. Angajatorul trebuie să demonstreze, de asemenea, caracterul public al declaraţiilor făcute, arătând, prin urmare, care sunt setările de confidenţialitate ale contului angajatului.
Denigrarea unui superior ierarhic printr-un mail privat trimis în afara timpului și locului de muncă nu constituie o acțiune care să justifice o concediere pentru abatere gravă, potrivit deciziei Curții de Casație (franceze) din 26 ianuarie 2012 (nr. 11-10189).
În decizia sa în cazul C Tripon. România (cererea nr 27062/04), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a declarat, în unanimitate, inadmisibilitatea cererii unui angajat vamal care a contestat lipsa de respect a dreptului său la prezumţia de nevinovăţie ca urmare a concedierii din cauza arestului său preventiv, înainte de a fi condamnat pentru faptele aduse în vedere. Acesta a considerat că o măsură convenabilă în acest caz ar fi fost să îi fie suspendat contractul de muncă până la decizia instanțelor competente.
Un asistent social, angajat în cadrul Asociaţiei ortodoxe Sfântul Stelian, a fost concediat la începutul lunii martie, fostul angajat susținând că la baza deciziei de demitere se află opțiunile sale religioase diferite. Pe de altă parte, reprezentanții Asociației își motivează gestul prin existența unor dificultăți economice, care au impus o restrângere de personal.
Într-o speță a Curții de Casație (franceză), din 11 ianuarie 2012 (nr. 10-28213) un chelner-șef sală într-un restaurant a fost concediat pentru refuzul de a-și scoate în timpul serviciului cerceii. El a contestat în instanță motivul concedierii, considerând măsura ca fiind discriminatorie.
Într-o speță a Curții de Casație (franceze) din 18 ianuarie (nr. 10-17085) un salariat angajat în calitate de ospătar la un restaurant începând cu 1 noiembrie 1994 a fost concediat la 28 iulie 2006, după ce a refuzat o modificare a programului de lucru, care implica munca în timpul zilelor de duminică.
Într-o speță a Curții de Casație (franceze) din 11 ianuarie 2011 (nr. 10-17945), un salariat a fost angajat în calitate de manager al unui magazin în baza unui contract pe perioadă nedeterminată, care prevedea o perioadă de probă de 6 luni, cu posibilitatea de prelungire pentru încă șase luni. Perioada de probă a fost reînnoită, iar ulterior angajatorul a întrerupt raporturile de muncă.
Într-o speță a Curții de Casație (franceze) din 14 decembrie 2011 (nr. 10-19192), o salariată angajată pe o funcție de execuție în cadrul unei companii de automobile a fost declarată inaptă pentru ocuparea postului pe care fusese angajată, prin al doilea aviz din data de 5 decembrie 2005 al medicului de medicina muncii (un aviz intermediar fusese dat pe 15 noiembrie).
Într-o speță a Curții de Casație (franceze) din 6 decembrie 2011 (nr. 10-18071), un salariat al unei firme de curățenie a fost convocat la o întâlnire prealabilă concedierii. Trei zile mai târziu, acesta a fost desemnat reprezentant sindical în cadrul Consiliului întreprinderii. Cu toate că angajatorul a fost informat despre acest aspect, salariatul a fost demis câteva zile mai târziu pentru necorespundere profesională.
Într-o speță a Curții de Casație(franceze) din 7 decembrie 2011 (nr. 10-30222), un salariat a fost concediat pentru necorespundere profesională. Acesta a sesizat instanța pentru a contesta decizia.
Într-o speță a Curții de Casație (franceze) din 17 noiembrie 2011 (nr. 10-16353), un delegat sindical a fost demis. Decizia de concediere pe motive economice a fost respinsă de inspectorul muncii, din cauza lipsei unor propuneri serioase în vederea reclasificării.
Într-o speță a Curții de Casație (franceze) din 17 noiembrie 2011 (nr. 10-13435), o salariată angajată în calitate de șef magazin a fost concediată pentru incapacitate de muncă și imposibilitate de reclasificare. Aceasta a sesizat instanța de judecată considerându-se victima unei hărțuiri morale.