s Costel Gîlcă - Drept social - Dreptul muncii - Dreptul securității sociale

Litigii de muncă. Drepturi băneşti. Recurs. Cerere de reparare a prejudiciului creat prin modul de soluţionare a cererii de menţinere ca titular în funcţia didactică până la 3 ani peste vârsta de pensionare. Casare cu trimitere. Respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Inspectoratul Şcolar Judeţean.

Tematică: Drepturi banesti

În conformitate cu dispoziţiile art. 128 din Legea nr. 128/1997 menţinerea ca titular în funcţia didactică până la 3 ani peste vârsta de pensionare poate fi dispusă cu avizul consiliului profesoral al unităţii de învăţământ şi cu aprobarea anuală a inspectoratului şcolar. În condiţiile în care Inspectoratul Şcolar Judeţean V. a soluţionat cererea de menţinere în activitate, în sensul respingerii acesteia, în şedinţa din 14 februarie 2005, fapt atestat de adresa nr. 611/15 februarie 2005, pretenţiile reclamantului de reparare a prejudiciului creat prin modul de soluţionare a cererii nu pot fi opuse decât inspectoratului. Prin urmare, I.S.J. V are calitate procesuală pasivă. Dacă cererea de prelungire a activităţii şi după pensionare a fost sau nu justificat respinsă, este o problemă ce ţine de soluţionarea fondului litigios.
(Curtea de Apel Iaşi, Secţia Litigii de Muncă şi Asigurări Sociale, Decizia nr. 321 din 20 mai 2008, www.jurisprudenta.org)

Prin sentinţa civilă nr. 192 din 21 februarie 2008 Tribunalul Vaslui respinge, pe excepţia lipsei calităţii procesual pasive, acţiunea formulată de reclamantul G.E. în contradictoriu cu I.S.J. V. Pentru a pronunţa această soluţie prima instanţă reţine că reclamantul G. E. a revenit la catedră ca profesor la Şcoala Specială cu clasele I-VIII „B.” începând cu anul 2001, aşa cum rezultă din copiile de pe carnetul de muncă depuse la dosarul cauzei la filele 9, 10. În speţă, calitatea de angajator al reclamantului îi revine Şcolii Speciale cu clasele I-VIII „B.”, şi nu Inspectoratului Şcolar Judeţean V.
Sarcina justificării calităţii procesuale, atât active cât şi pasive, aparţine reclamantului care, în cadrul cererii sale de chemare în judecată, trebuie să expună împrejurările de fapt şi de drept din care rezultă îndreptăţirea sa de a-l acţiona în judecată pe pârât .
Conform prevederilor art. 11 alin. (5) din Legea nr. 128/1997, în învăţământ angajarea pe post se face de către directorul unităţii de învăţământ pe baza deciziei de repartizare semnate de inspectorul şcolar gener alin. Mai precis salariaţii din învăţământ sunt angajaţii unităţilor şcolare cu care au încheiat contracte individuale de muncă.
Contractul individual de muncă al reclamantului a fost încheiat cu Şcoala Specială „B.”, contract care, de altfel, a încetat la cererea sa, în iulie 2005, în vederea pensionării pentru limită de vârstă .
Conform Legii nr. 84/1995 republicată, Inspectoratul Şcolar administrează doar procesul instructiv-educativ şi nu are niciun fel de raporturi juridice de muncă cu personalul didactic din învăţământul preuniversitar de stat .
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul G.E. considerând-o nelegală şi netemeinică. Recurentul motivează că Inspectoratul Şcolar V are calitate procesuală pasivă.
Prin toate atribuţiile pe care le are şi prin Contractul Colectiv de Muncă unic la nivel de ramură învăţământ, publicat în Monitorul Oficial al României, partea a V-a, nr. 11/28.VII.2004 şi înregistrat la M.M.S.S.F. cu nr. 5521/09/09.1.2004 şi prin Legea nr. 128/1997-Statutul Personalului Didactic, Inspectoratul şcolar, în calitate de angajator, are calitate procesuală pasivă în cadrul litigiului actu alin.
Inspectoratul şcolar poate fi parte în conflictul de muncă, fiind angajator conform art. 58, alin. (1) al Contractului Colectiv de Muncă unic la nivel de ramură învăţământ, care stipulează: „în învăţământul preuniversitar de stat, pentru personalul didactic de predare, contractele individuale de muncă se încheie de către inspectoratul şcolar, reprezentat de directorul unităţii de învăţământ şi salariat.” Acelaşi articol 58 alin. (2), stipulează: „în vederea încheierii contractelor individuale de muncă ale personalului didactic de predare, directorul unităţii de învăţământ va semna contractul individual de muncă în baza unei decizii de delegare de competenţă emisă de inspectorul şcolar general, iar ştampila (sigiliul aplicat) va fi al angajatorului (inspectoratului şcolar)”
Inspectoratul şcolar poate fi parte în conflict şi, potrivit art. 282, G. d, Codul muncii, ca persoană juridică care are vocaţie în temeiul legilor speciale. Aceste legi sunt Legea nr. 85/1995 şi Legea nr. 128/1997. Codul muncii, în art. 236, alin. (4), art. 239 şi art. 243, stipulează că, contractul colectiv de muncă constituie legea părţilor, că acesta produce efecte pentru toţi salariaţii şi că executarea lui este obligatorie pentru părţi.
Pe fond arată că în mod nejustificat i-a fost respinsă cererea de continuare a activităţii fiind astfel prejudiciat de drepturile salariale pe anii şcolari 2005-2006 şi 2006-ş2007.
Inspectoratul Şcolari Judeţean V nu a depus întâmpinare. Nu s-au administrat probe noi.
Recursul este întemeiat.
Curtea reţine că prin raportare la obiectul dedus judecăţii Inspectoratul Şcolar Judeţean V are calitate procesual pasivă.
Reclamantul G.E. a investit instanţa cu o cerere în despăgubiri (ce constau în salariile corespunzătoare postului de profesor titular gradul didactic I pentru o perioadă de 3 ani) despăgubiri rezultate din faptul respingerii cererii de continuare a activităţii şi după pensionare de către I.S.J.
Curtea reţine că, în conformitate cu dispoziţiile art. 128 din Legea nr. 128/1997 menţinerea ca titular în funcţia didactică până la 3 ani peste vârsta de pensionare poate fi dispusă cu avizul consiliului profesoral al unităţii de învăţământ şi cu aprobarea anuală a inspectoratului şcolar. În condiţiile în care Inspectoratul Şcolar Judeţean V a soluţionat cererea de menţinere în activitate, în sensul respingerii acesteia, în şedinţa din 14 februarie 2005, fapt atestat de adresa nr. 611/15 februarie 2005, pretenţiile reclamantului de reparare a prejudiciului creat prin modul de soluţionare a cererii nu pot fi opuse decât inspectoratului. Prin urmare, I.S.J. V are calitate procesuală pasivă. Dacă cererea de prelungire a activităţii şi după pensionare a fost sau nu justificat respinsă, este o problemă ce ţine de soluţionarea fondului litigios.
Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (5) C. proc. civ. va admite recursul, va casa sentinţa, va respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi va trimite cauza spre soluţionare aceleiaşi instanţe pentru continuarea judecăţii.
 

banner
banner

Abonare newsletter

Promoții

banner