La data de 17.03.2008, E.J. a formulat contestaţie împotriva deciziei nr. 109 emisă de intimata Direcţia Silvică C la 27.02.2008, solicitând anularea acesteia cu motivarea că este netemeinică, detaşarea pentru o perioadă de 6 luni la punctul de lucru numit "Cantonul 9 O." fiind nelegală.
Intimata Direcţia Silvică C a formulat întâmpinare, solicitând respingerea contestaţiei ca netemeinică şi nelegală, motivând că potrivit art. 48 Codul muncii şi art. 46 din Contractul Colectiv de Muncă, angajatorul poate modifica temporar locul şi felul muncii fără consimţământul salariatului şi în cazul unor situaţii de forţă majoră, cu titlu de sancţiune disciplinară (suspendare-retrogradare din funcţie) sau ca măsură de protecţie a salariatului, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de Codul muncii. S-a motivat că în cantonul gestionat de către contestator au fost găsite mai multe gunoaie în fondul forestier al statului, a păşunatului abuziv, a pazei pădurii din zonele Hanul Doctorului, E.Ş. şi Bariera E.
Prin sentinta nr. 4451 din 30 iunie 2008, Tribunalul Dolj – Sectia Conflicte de Munca si Asigurari Sociale – a admis contestatia formulata de contestatorul E.J. şi a constatat nulitatea absoluta a deciziei nr. 109 din 27.02.2008 emise de intimata Regia Nationala a Padurilor Romsilva – Directia T. C.
Pentru a se pronunta astfel, tribunalul a retinut ca, intrucât măsura a fost dispusă în temeiul art. 48 din Codul muncii şi art. 46 lit. c) din contractul colectiv de muncă, cu titlu de sancţiune disciplinară, intimata avea obligaţia să efectueze cercetarea disciplinară prealabilă. Deoarece nu a procedat astfel, în temeiul art. 268 Codul muncii, instanţa a admis excepţia nulităţii absolute a deciziei nr. 109/27.02.2008.
Împotriva acestei sentinte a formulat recurs intimata Regia Nationala a Padurilor Romsilva – Directia T.C. –, criticand-o pentru nelegalitate in temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În dezvoltarea motivelor de recurs, intimata a aratat ca, potrivit art. 264 alin. (2) din Codul muncii, „in cazul in care, prin statute profesionale aprobate prin lege speciala, se stabileste un alt regim sanctionator, va fi aplicat acesta”.
OUG nr. 59/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 427/2001, a stabilit un alt regim sanctionator personalului silvic, impunand o alta procedura de cercetare, propunere si aplicare a sanctiunilor disciplinare. Prin urmare, instanta de fond a apreciat in mod gresit ca decizia de sanctionare este lovita de nulitate absoluta pentru lipsa cercetarii disciplinare prealabile.
A mai aratat recurenta ca in cauza s-a efectuat cercetarea administrativ disciplinara in data de 26.02.2008, ca urmare a notei de constatare nr. 928 din 26.02.2008, s-a luat nota explicativa petentului, s-au formulat intrebari la care acesta a recunoscut ca in fiecare zi de joi din cursul saptamanii executa impreuna cu mai multi cetateni operatiuni de curatenie manuala, aspect trecut in decizia de sanctionare.
In urma notei de constatare si a notei explicative a fost incheiat referatul nr. 1989 din 27.02.2008 prin care s-a propus trecerea petentului pe un lat canton pe o perioada de 6 luni.
In drept, au fost invocate prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ şi cele ale OUG nr. 59/2000 privind statutul personalului silvic aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 427/2001.
Prin intampinarea formulata la data de 12.11.2008, intimatul contestator a solicita respingerea recursului ca nefondat, instanta de fond apreciind in mod corect ca decizia nr. 109/27.02.2008 este lovita de nulitate absoluta pentru neindeplinirea cerintelor art. 267 alin. (2) Codul muncii.
Analizând legalitatea şi temeinicia sentinţei recurate în raport în raport de motivele invocate, de apărările formulate, văzând probatoriu administrat şi având în vedere şi prevederile art. 3041 C. proc. civ., Curtea constata urmatoarele:
Litigiul de fata are ca obiect contestatia impotriva deciziei nr. 109/27.02.2008 emisa de intimata Regia Nationala a Padurilor Romsilva – Directia T.C., prin care contestatorul E.J. - titular al cantonului 24 N. de la Ocolul Silvic B. a fost trecut padurar la cantonul 9 O. din cadrul aceluiasi ocol pentru o perioada de 6 luni, spetei fiindu-i, asadar, aplicabile prevederile relative la modificarea unilaterala a locului muncii.
Potrivit art. 48 din Codul muncii, „angajatorul poate modifica temporar locul si felul muncii, fara consimtamantul salariatului, in cazul unor situatii de forta majora, cu titlu de sanctiune disciplinara sau ca masura de protectie a salariatului, in cazurile si in conditiile prevazute de prezentul cod”.
Observand decizia care face obiectul contestatiei, apararile intimatei formulate in faza judecarii in fond si sustinerile din fata instantei de recurs, Curtea constata ca modificarea locului muncii contestatorului s-a facut cu titlu de sanctiune, ca urmare a neregulilor constatate in cadrul cantonului silvic gestionat de acesta.
Sanctiunile disciplinare sunt insa expres si limitativ prevazute de art. 264 din Codul muncii : avertismentul sris; suspendarea contractului individual de munca pentru o perioada care nu poate depasi 10 zile lucratoare; retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a dispus retrogradarea, pentru o durata care nu poate depasi 60 de zile; reducerea salariului de baza pe o durata de 1-3 luni cu 5-10%; reducerea salariului de baza si/sau, dupa caz, si a indemnizatiei de conducere pe o perioada de 1-3 luni cu 5-10%; desfacerea disciplinara a contractului individual de munca.
Prin urmare, in raport de dispozitiile legale mentionate, modificarea unilaterala temporara a locului muncii, cu titlu de sanctiune disciplinara, nu poate avea loc decat in conditiile art. 264 alin. (1) lit. c) din Codul muncii – retrogradarea din functie –, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a dispus retrogradarea, pentru o durata care nu poate depasi 60 de zile”, cu respectarea prevederilor Codul u i muncii privind cercetarea disciplinara prealabila si aplicarea sanctiunilor disciplinare (art. 263-268).
In speta, insa, nu s-a realizat o retrogradare din functie a contestatorului, ci practic detasarea acestuia, din moment ce nu s-a schimbat decat locul de munca, in sensul ca de la cantonul 24 N. – Ocolul Silvic B. –, unde contestatorul functiona ca padurar, a fost trecut padurar la cantonul 9 O. din cadrul aceluiasi ocol pentru o perioada de 6 luni.
In atare situatie, masura detasarii nefiind prevazuta cu titlu de sanctiune disciplinara de Codul muncii, problema in discutie nu este aceea a obligativitatii efectuarii cercetarii disciplinare prealabile, ci a insasi legalitatii masurii dispusa cu acest titlu, cata vreme din probele administrate nu a rezultat ca scopul detasarii a fost acela al indeplinirii unor sarcini la cantonul 9 O. din cadrul Ocolului Silvic B., ci s-a urmarit sanctionarea contestatorului.
Conchizand asupra celor expuse, Curtea constata ca modificarea unilaterala temporara a locului muncii contestatorului cu titlu de sanctiune disciplinara este nelegala, ea neputand fi dispusa in alte conditii decat cele prevazute de Codul muncii – art. 264 lit. c) – sau o lege speciala.
G. de considerentele expuse, Curtea va inlatura criticile relative la aplicarea gresita a legii de catre instanta de fond, apreciind ca nu subzista cazul de modificare prevazut de art. 304 pct. 9 C.p.civ., drept pentru care Curtea va respinge recursul ca nefondat, facand aplicarea si a dispozitiilor art. 312 C. proc. civ.
