s

Casare cu trimitere. Competenţa de soluţionarea a Secţiei conflicte de muncă şi asigurări sociale

Recurenţii-reclamanţi nu au contestat modul de stabilire a salariilor astfel încât competenţa de soluţionare să aparţină secţiei de contencios-administrativ.
(Curtea de Apel Craiova, Secţia a II-a Civilă şi pentru Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, Decizia nr. 104 din 18 ianuarie 2008, www.jurisprudenta.org)

Reclamanţii H.(...) şi E.U. au chemat în judecată pe pârâţii Tribunalul Gorj şi Ministerul Justiţiei, pentru ca prin sentinţa ce se va pronunţa Tribunalul Gorj să fie obligat să le menţină indemnizaţia de încadrare brută lunară corespunzătoare coeficientului de multiplicare 13 pentru perioada 1 decembrie 2003-31 martie 2006, începând cu 1 aprilie 2006, precum şi la acordarea coeficientului de multiplicare 17, la care să se adauge sporurile legale cuvenite.
De asemenea, au solicitat obligarea pârâţilor la plata diferenţelor salariale rezultate din acordarea coeficientului de multiplicare 12, 5, în loc de 13 pentru perioada 1 decembrie 2003-31 martie 2006 şi de la 15, în loc de 17 pentru perioada 1 aprilie 2006 şi în continuare, actualizate cu indicele de inflaţie până la data plăţii efective.
Pârâtul Tribunalul Gorj să fie obligat să opereze în carnetele de muncă modificările corespunzătoare privind drepturile solicitate.
Prin sentinţa nr. 934 din 16 mai 2007, Tribunalul Gorj a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Gorj – Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale – invocată de pârâtul Ministerul Justiţiei B, privind acţiunea reclamanţilor H.(...) şi E.U.
A declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti –Secţia a III-a Contencios Administrativ şi Fiscal. Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a apreciat ca întemeiată excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Gorj, invocată de Ministerul Justiţiei.
S-a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 117/2003 privind preluarea activităţii jurisdicţionale şi a personalului instanţelor Curţii de Conturi de către instanţele judecătoreşti „dosarele aflate pe rolul Colegiilor jurisdicţionale de pe lângă camerele de conturi se preiau de tribunale, urmând să fie soluţionate de secţiile sau, după caz, de completele de contencios administrativ” .
Potrivit dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din acelaşi act normativ, „judecătorii financiari inspectori şi judecătorii financiari în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, vor fi propuşi de Consiliul Superior al Magistraturii pentru a fi numiţi prin Decret al Preşedintelui României în funcţii de judecători la instanţele judecătoreşti prevăzute la art. 2 în raport de opţiunile acestora” .
Ca urmare a preluării activităţii jurisdicţionale şi a personalului instanţelor Curţii de conturi de către instanţele judecătoreşti, prin O.U.G. nr. 117/2003 s-a prevăzut procedura de numire a judecătorilor financiari pe funcţiile de judecători la instanţele judecătoreşti prevăzute la art. 2.
În urma acestei proceduri de numire, Ministerul Justiţiei a dispus stabilirea drepturilor salariale ale reclamanţilor prin Ordinul nr. 554/C/23 februarie 2004, corespunzător gradului instanţei la care au fost numiţi judecători reclamanţii.
În situaţia în care reclamanţii erau nemulţumiţi de noul coeficient de multiplicare, trebuiau să formuleze contestaţie la Ministerul Justiţiei, respectiv la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal – procedură prevăzută de O.U.G. nr. 27/2006, diferenţele de drepturi salariale fiind un capăt accesoriu principalului, respectiv a modului de soluţionare a contestaţiei împotriva Ordinului nr. 554/C/23 februarie 2004.


Împotriva sentinţei Tribunalului Gorj au declarat recurs reclamanţii H.(...) şi E.U. criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Curtea de Apel Craiova, prin decizia nr. 1891 din 7 septembrie 2007, pronunţată în dosarul nr. (...)a respins recursul declarat de reclamanţii H.(...) şi E.U. împotriva sentinţei civile nr. 934/16.05.2007, pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi Tribunalul Gorj şi Ministerul Justiţiei.


Împotriva acestei decizii a formulat contestaţie în anulare E.U. şi H.(...), întemeiată pe dispoz. art. 317 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
În motivarea contestaţiei în anulare s-a arătat că litigiul dedus judecăţii este unul atipic de muncă zburând în urma aplicării O.U.G. nr. 117/2003 privind preluarea de către instanţele judecătoreşti a personalului şi a activităţii jurisdicţionale a Colegiilor Camerelor de Conturi Judeţene pentru că Ministerul Justiţiei nu a respectat nivelul de salarizare avut la locul de muncă anterior prin emiterea Ordinului nr. 554/C/23.02.2004.
S-a mai arătat că decizia nr. 1891/07.09.2007 a Curţii de Apel Craiova a fost dată cu încălcarea dispoz. art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ., cu privire la competenţa materială a Tribunalului d e a judeca în primă instanţă conflictele de muncă.
Contestatorii E.U. şi H.(...) şi-au completat motivele contestaţiei în anulare la termenul de judecată din 7.12.2007.
S-a precizat că instanţa de recurs nu a luat în considerare toate apărările de fond invocate în motivele de recurs şi în cererea introductivă şi că atât instanţa de fond cât şi instanţa de recurs au motivat soluţia pe considerentele expuse de intimatul Ministerul Justiţiei în întâmpinarea depusă la instanţa de fond.
Astfel, că neanalizând toate apărările invocate, decizia contestată este rezultatul unei greşeli materiale, motiv prevăzut de art. 318 teza I C. proc. civ.
Un alt motiv de contestaţie în anulare invocat este acela că instanţa de recurs nu s-a pronunţat pe unul dintre motivele de modificare ale sentinţei instanţei de fond – motiv prevăzut de art. 318 teza a II-a C. proc. civ. – astfel s-a arătat că hotărârea pronunţată de către instanţa de fond este lipsită de temei legal ori a fost dată cu aplicarea sau încălcarea greşită a legii, iar în considerentele deciziei contestate nu se regăseşte nicio referire la acest motiv.


Curtea de Apel Craiova prin decizia nr. 3067/07 decembrie 2007 a admis contestaţia în anularea deciziei nr. 1891/2007, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. (...), formulată de contestatori, a anulat decizia Curţii de Apel Craiova, a dispus rejudecarea recursului, fixând termen la 18 ianuarie 2008.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea a reţinut că instanţa, soluţionând recursul, nu a analizat motivul de recurs privind aplicarea greşită a legii, motiv de contestaţie prevăzut de art. 318 teza a II-a.


În rejudecarea recursului, Curtea constată că este fondat pentru următoarele considerente:
Recurenţii-reclamanţi nu au contestat modul de stabilire a salariilor prin Ordinul nr. 554/C/23.02.2004, astfel încât competenţa de soluţionare să aparţină secţiei de contencios-administrativ.
Obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie obligarea pârâţilor de a menţine indemnizaţia de încadrare brută lunară corespunzătoare coeficientului de multiplicare 13 pentru perioada 1.12.2003, când au fost transferaţi reclamanţii de la Curtea de Conturi la Tribunalul Gorj, până la 31.03.2006, iar începând cu 1.04.2006 şi în continuare să procedeze la acordarea coeficientului de multiplicare 17, la care se adaugă sporurile legale cuvenite. Astfel, raportul juridic dedus judecăţii nu este un drept administrativ ci unul de dreptul muncii.
Însăşi Secţiile Unite ale I.C.C.J., prin Decizia II din 31 martie 2003, au statuat că intră în competenţa materială de judecată în fond a tribunalelor „conflictele de muncă ce au ca obiect exercitarea unor drepturi sau îndeplinirea unor obligaţii decurgând din legi sau din alte acte normative, precum şi din CCM sau D. sunt conflicte referitoare la drepturile salariaţilor, denumite conflicte de drepturi”, potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (3) din C.M.
În consecinţă, în temeiul art. 312 alin. (3), teza II-a C. proc. civ., va fi admis recursul, casată sentinţa şi trimisă cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă, Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
 

<<<
>>>