s
În speță, un angajat, care îndeplinea criteriile pentru a ocupa funcția de director adjunct în societatea în care lucra, a fost demis pentru abateri disciplinare grave. El s-a adresat instanței de judecată pentru a obține reparații ca urmare a discriminării pe motive de orientare sexuală.
Directiva 2000/78/CE din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea tratamentului egal privind ocuparea forței de muncă și condițiile de muncă stabilește un cadru general de combatere a discriminării pe criterii de dizabilitate.
Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD) a transmis într-un comunicat de presă că Ministerul Apărării Naționale (MApN), Ministerul Administrației și Internelor (MAI) și Serviciul Român de Informații (SRI) au fondurile necesare producerii reparației pentru militarii rezervistii discriminati, în condițiile în care suma necesară pentru întreg sistemul național de apărare este de 7.744.919 lei/lună (1.760.080 euro/lună).
În ședința de Guvern din 27 martie 2013 a fost aprobată Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.
Dreptul Uniunii se opune ca un ordin profesional să impună membrilor săi un sistem de formare obligatorie care elimină parțial concurența și care stabilește condiții discriminatorii în detrimentul concurenților săi, potrivit deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-1/12 Ordem dos Técnicos Oficiais de Contas din 28 februarie 2013.
Comisia Europeană a înaintat o acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în urma unui număr mare de plângeri din partea cetățenilor, pentru incapacitatea Țărilor de Jos de a notifica măsurile de stopare a discriminării pensionarilor care trăiesc în străinătate atunci când efectuează plata unei indemnizații pentru contribuabilii în vârstă.
Un angajat care se simte discriminat poate solicita angajatorului comunicarea unor documente aflate în posesia acestuia (contracte de muncă, ștate de plată etc.) pentru a compara situația sa cu cea a colegilor. Curtea de Casație oferă angajaților care pretind a fi victime ale unei discriminării o modalitate de a aduce dovezi pentru a stabili respectiva discriminare.
Comisia Europeană a publicat pe 22 noiembrie 2012 un nou Eurobarometru care arată atitudinile și percepțiile europenilor față de discriminare, bazată pe motive diferite (de gen, origine etnică, religie sau convingeri, vârstă, handicap, orientare sexuală și identitate de gen).
În jur de 70 de țări au ratificat cel puțin una dintre cele trei convenții ale Organizației Internaționale a Muncii privind protecția maternității, dar realitatea este că multe femei însărcinate și tinere mame sunt încă vulnerabile și se confruntă cu discriminarea la locul de muncă.
Centrul Romilor pentru Intervenție Socială și studii, Romani Criss, va organiza, în perioada 1-4 noiembrie 2012, un curs de formare pentru avocați în domeniul combaterii rasismului și discriminării prin mijloace penale, după cum informează Baroul Dolj. Avocații interesați se pot înscrie până la data de 25 octombrie, trimițând un CV la adresa de email oana@romanicriss.org.
În speță, un salariat al unei companii pariziene, angajat ca director de vânzări din 2004, a candidat pentru postul de director comercial creat în 2007. Poziția a fost în final ocupată de un alt angajat, recrutat special pentru aceasta. Salariatul s-a simțit discriminat pe motivul vârstei sale și s-a adresat instanței de judecată cu o cerere de reziliere judiciară a contractului său de muncă, invocând vina angajatorului.
Pentru că suntem singura țară din lume în care există expresia "să moara și capra vecinului", m-am gândit ca astăzi să vorbesc despre o formă de discriminare mai puțin cunoscută, dar destul de des întalnită în realitatea economică actuală: mobbingul. Deși legislația actuală încearcă să cuprindă aspecte referitoare la acestă formă de discriminare fără să specifice, însă, în mod clar, care sunt limitele în care are loc și, dat fiind faptul că se manifestă individualizat, la nivel de entitate economică și nu la la nivel general, este extrem de dificilă identificarea și, ulterior, sancționarea acesteia.
Agenția de monitorizare a presei ActiveWatch a realizat în cadrul campaniei antidiscriminare „Profesioniști romi în domeniul medical" un experiment social filmat cu camera ascunsă. Experimentul și-a propus să creeze situații de discriminare la care să fie expuse acele persoane care nu se întâlnesc frecvent cu asemenea situații și să surprindă reacțiile acestora.
O femeie din New Jersey, angajată în calitate de operator introducere date la un magazin de lenjerie, a intentat un proces angajatorului pentru discriminare religioasă și pe motive de sex, susținând că managerul său a concediat-o fiind nemulțumit de ținuta cu care venea îmbrăcată la muncă, considerând că aceasta „distrage atenția”, punând în evidență mult prea mult bustul mare al angajatei.
Organizaţia Amnesty International a realizat o anchetă în care se precizează că musulmanii din Franţa se confruntă cu numeroase probleme referitoare la accesul la locuri de muncă, aceștia fiind considerați victime ale discriminării pe considerente etnice și religioase.
În hotărârea din cauza C-415/10, Galina Meister vs.Speech Design Carrier Systems GmbH din 19 aprilie 2012, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a reținut că legislaţia Uniunii nu prevede dreptul unui lucrător care invocă în mod plauzibil faptul că îndeplineşte condiţiile cuprinse într-un anunț de recrutare şi a cărui candidatură nu a fost reţinută, de a avea acces la informaţiile care precizează dacă angajatorul, la finalul procedurii de recrutare, a angajat un alt candidat.
Un sondaj INSOMAR, realizat în cadrul proiectului “FEMINA", arată că, în România, una din trei femei este discriminată la locul de muncă, dar numai 2% din cazuri ajung în justiţie pentru că, de regula, procesele sunt lungi şi fără rezultat.
În nr. 2/2012 al Revistei de drept social-dreptul muncii și securității sociale, fondator av. Costel Gîlcă, editura Rosetti Internațional, a fost publicat un articol complex și extrem de captivant pe tema „discriminării” privită prin prisma dreptului european.
Un asistent social, angajat în cadrul Asociaţiei ortodoxe Sfântul Stelian, a fost concediat la începutul lunii martie, fostul angajat susținând că la baza deciziei de demitere se află opțiunile sale religioase diferite. Pe de altă parte, reprezentanții Asociației își motivează gestul prin existența unor dificultăți economice, care au impus o restrângere de personal.
Într-o speță a Curții de Casație (franceză), din 11 ianuarie 2012 (nr. 10-28213) un chelner-șef sală într-un restaurant a fost concediat pentru refuzul de a-și scoate în timpul serviciului cerceii. El a contestat în instanță motivul concedierii, considerând măsura ca fiind discriminatorie.
În numărul 10/2011 al Revistei de Drept Social - dreptul muncii și securității sociale, fondator avocat Costel Gîlcă, editura Rosetti Internațional, a fost publicat articolul „CEDO vs. Noul Cod Civil - încălcarea dreptului la viața privată”, al avocatei Anca-Elena Burghelea.
Într-o speță din 18 ianuarie 2012 (nr. 10-16926), Camera Socială a Curții de Casație (franceze) a făcut o serie de precizări cu privire la câmpul de aplicare a interdicției de discriminare la angajare. Potrivit instanței supreme franceze un caz de discriminarea poate fi dovedit și în condițiile în care candidatul a obținut într-un final locul de muncă vizat.
Un barometru realizat de CSA (Conseils-Sondages-Analyses) indică faptul că mai mult de unul din patru francezi (26% dintre funcționarii publici și 28% dintre salariații din sectorul privat) au fost victime ale discriminării la locul de muncă și mai mult de o treime (34% în sectorul public și 38% în sectorul privat) au fost martori la un caz de discriminare.