Convenție 166 din 1987 - privind repatrierea navigatorilor
Art. 2
1. Un navigator are dreptul sa se repatrieze în urmatoarele situatii:
a) daca un angajament pe o perioada specifica sau pentru un anumit voiaj expira în strainatate;
b) la expirarea perioadei avizului dat în conformitate cu prevederile articolelor acordului sau ale contractului de angajare al navigatorului;
c) în caz de boala sau ranire ori în alte conditii medicale care necesita repatrierea lui sau a ei, daca s-a constatat ca din punct de vedere medical este apt sa calatoreasca;
d) în caz de naufragiu;
e) în cazul în care armatorul nu poate sa îsi continue îndeplinirea obligatiilor legale sau contractuale ca angajator al navigatorului din cauza falimentului, vânzarii navei, schimbarii înmatricularii navei sau din alte cauze similare;
f) în cazul în care o nava este angajata într-o zona de razboi, astfel cum este definita în legislatia nationala sau în contractele colective de munca, în care navigatorul nu consimte sa mearga;
g) în cazul încheierii sau al întreruperii angajarii în conformitate cu o hotarâre pe ramura sau cu un contract colectiv de munca ori în cazul încheierii angajarii din orice alt motiv similar.
2. Legislatia nationala sau contractele colective de munca vor prevedea durata maxima a perioadelor de serviciu la bordul navei în urma careia un navigator are dreptul sa se repatrieze; aceste perioade vor fi mai mici de 12 luni. La stabilirea perioadelor maxime se va tine seama de factorii care afecteaza mediul de lucru al navigatorilor. Fiecare membru va cauta, daca este posibil, sa reduca aceste perioade, tinând seama de modificarile si de progresul tehnologic, si poate fi îndrumat de Comisia Maritima Mixta prin orice recomandari facute cu privire la aceasta problema.
Pentru a publica un comentariu trebuie sa fiți logat!
Vă rugăm să completați formularul de login .