Sumar:

Lege din 1929
a contractelor de muncă

Publicat(ă) în Monitorul Oficial nr. 88 din data de 5 aprilie 1929

Titlul I - Contract de ucenicie

Capitolul I - Natura si formarea lui

Art. 1

Contractul de ucenicie este convenția prin care o persoană fizică sau juridică, din ramura industrială sau comercială, denumită patron, se obligă să dea în chip metodic unei alte persoane, denumită ucenic (ucenicul propriu zis din industrie, elevul sau practicantul din comerț), o pregătire profesională practică și pe cât cu putință teoretică, în schimbul muncii, ce acesta din urmă este obligat să presteze în timpul și condițiile convenite.

↑ Sus

Loading

Secțiunea 1 - Condițiile de validitate

Art. 2

Patronul nu poate ține ucenici dacă nu posedă un titlu de capacitate profesională prevăzut de legea pentru organizarea meseriilor sau a profesiunilor în general (brevet de meșter, diplomă de inginer, arhitect, expert-contabil, etc.) și aceasta în cazul când ucenicii sunt puși sub directa sa conducere, supraveghere și instruire, sau dacă persoana din stabilimentul său, însărcinată cu pregătirea pro-fesională a ucenicilor, nu posedă asemenea titluri.
Camera de muncă poate fixa de acord cu Camera de industrie și comerț norme după cari să limiteze numărul de ucenici ce poate ține un patron, în raport cu numărul salariaților calificați ce întrebuințează, având în vedere ca instruirea ucenicului să fie totdeauna asigurată.
În caz de desacord între Camera de muncă și Camera de industrie și comerț, va hotărî Ministerul Muncii.

↑ Sus

Loading

Art. 3

Sunt incapabili de a ține ucenici:
a) cei condamnați definitiv pentru crime sau pentru vreuna din faptele prevăzute de art. 262 până Ia 267 din codul penal, sau de articolele similare din celelalte legiuiri penale în ființă;
b) cei condamnați Ia pedepse infamante;
c) cei decăzuți din drepturile de a fi tutori;
d) cei cari din cauza unor purtări vițioase sunt improprii de a asigura educația morală și profesională a ucenicului;
e) patronul bărbat, văduv, necăsătorit, divorțat, sau care nu locuește împreună cu soția sa nu poate angaja ucenice, sub vârsta de 18 ani;
f) cei cari n’au împlinit vârsta de 21 ani.
Incapacitatea se va pronunța de către jurisdicția
profesională în circumscripția căreia domiciliază patronul.

↑ Sus

Loading

Art. 4

Dreptul de a ține ucenici poate fi ridicat de jurisdicția profesională în circumscripția căreia domiciliază patronul, în chip vremelnic, ori pentru totdeauna, dacă se constată că patronul s'a făcut vinovat de abateri grave dela obligațiile sale legale sau contractuale.

↑ Sus

Loading

Art. 5

Pentru ca cineva să poată fi primit ca ucenic, trebuie să îndeplinească condițiile de vârstă,
sănătate și celelalte prevăzute la Cap. II (art. 5-8) din legea pentru ocrotirea muncii minorilor și femeilor, promulgată cu No. 1048 din 9 Aprilie 1928.

↑ Sus

Loading

Secțiunea 2 - Forma și cuprinsul contractului

Art. 6

Contractul de ucenicie trebuie făcut în scris sub sancțiunea prevăzută la art. 29.
Acest contract trebuie să cuprindă:
a) numele, pronumele, profesiunea, religiunea, starea civilă și domiciliul patronului;
b) numele, pronumele, vârsta, religiunea și studiile ucenicului;
c) numele, pronumele și domiciliul persoanei legal- mente în drept de a asista pe ucenic, în caz când acesta este mai mic de 18 ani; în cazul când starea civilă a ucenicului nu este clară, contractul se va face sub auspiciile Camerei de muncă sau a instituției de asistență sub a cărei îngrijire se află;
d) declarația reprezentantului legal sau a ucenicului, când este mai mare de 18 ani, că acesta din urmă nu este legat prin vreun contract de ucenicie anterior și nereziliat;
e) determinarea profesiunii și a condițiilor în cari se va face învățătura.
Dacă s’a convenit la plata unui salariu, acesta trebuie să fie prevăzut în mod expres în contract;
f) data și durata contractului.
g) obligațiile reciproce ale părinților în ce privește întreținerea ucenicului.
Contractul de ucenicie este scutit de orice taxe de timbru și înregistrare.

↑ Sus

Loading

Art. 7

Ministerul Muncii va putea prescrie un formular tip de contract de ucenicie.
Contractul de ucenicie se va încheia în 3 exemplare, cari vor fi semnate de patron și de reprezentantul legal al ucenicului sau numai de ucenic, în caz când e mai mare de 18 ani împliniți.
Câte un exemplar va fi dat părților contractante, iar al treilea exemplar va fi înaintat Camerei de muncă din circumscripția unde domiciliază patronul spre a fi înregistrat, după ce a fost cercetat dacă îndeplinește condițiile legii.

↑ Sus

Loading

Secțiunea 3 - Durata contractului

Art. 8

Durata maximă a contractului de ucenicie este de 4 ani.
În lipsa stipulațiunii duratei sau în caz când s’a stipulat o durată mai mare de 4 ani, contractul se va considera încheiat pentru durata maximă prevăzută mai sus, părțile neputând cere în acest caz desființarea contractului.

↑ Sus

Loading

Art. 9

Contractul de ucenicie se socotește definititv încheiat numai după trecerea unui termen de încercare de maximum 4 luni, socotite dela data înregistrării contractului, părțile având facultatea de a stipula termene mai scurte. În acest timp, fiecare parte poate denunța contractul de ucenicie, comunicând aceasta celeilalte părți și Camerei de muncă, în scris și recomandat.
Termenul de încercare se va socoti totdeauna în durata uceniciei.

↑ Sus

Loading

Art. 10

Contractul de ucenicie se prelungește de drept cu o durată egală cu îndoitul timpului de absentare nejustificată dela serviciu a ucenicului, când acesta a lipsit cel puțin o lună de zile pe an și când lipsa este constatată în urma reclamațiunii făcută la timp de patron către Camera de muncă din circumscripția sa.

↑ Sus

Loading

Capitolul II - Efectele contractului de ucenicie
Secțiunea 1 - Obligațiile patronului

Art. 11

Patronul este obligat să învețe pe ucenic, fie el însuș, fie prin personalul anume desemnat al stabilimentului său, profesiunea prevăzută în contract.
Deasemenea este obligat să se poarte față de ucenic ca un bun părinte de familie, îngrijindu-se de educația sa, supraveghindu-i neîntrerupt purtarea, atât în stabiliment, cât și, în măsura posibilului, în afară, și să-l apere de maltratările salariaților întreprinderii sau ale membrilor familiei sale.

↑ Sus

Loading

Art. 12

Ucenicul nu poate fi pus să exercite decât acele munci sau servicii cari sunt în directă legătură cu profesiunea și cari trebuie să fie proporționale cu puterea sa fizică sau intelectuală. Munca sau serviciile nu vor putea fi prestate decât în timpul orelor legale de muncă.
Ucenicul nu va putea fi întrebuințat la munci casnice în folosul patronului sau al familiei acestuia.

↑ Sus

Loading

Art. 13

Patronul este obligat să acorde ucenicului, în vederea completării instrucției și a cunoștințelor teoretice ale profesiunii, timpul necesar urmărirei cursurilor unei școli de adulți, de ucenici sau de pregătire profesională autorizată de Stat. Acest timp va fi socotit în numărul orelor de muncă zilnică pe care ucenicul este obligat să le presteze.

↑ Sus

Loading

Art. 14

Patronul este obligat să acorde ucenicului un concediu anual de odihnă de cel puțin 15 zile în afară de sărbătorile legale.

↑ Sus

Loading

Art. 15

Salariul stipulat în contractul de ucenicie se va plăti ucenicului, dacă acesta este mai mare de 18 ani, la fiecare 15 zile.
Salariul ucenicului sub această vârstă se va plăti asemenea la fiecare 15 zile, conform art. 64 de mai jos.

↑ Sus

Loading

Art. 16

Timpul servit ca ucenic, la un alt patron, se va ține întotdeauna în seamă și se va adăuga aceluia întrebuințat Ia noul patron de aceeaș branșă, cu excepția prevăzută la art. 23, alin. III și art. 33.

↑ Sus

Loading

Secțiunea 2 - Obligațiile ucenicului

Art. 17

Față de patron și față de persoana care este însărcinată cu pregătirea sa profesională, ucenicul este obligat:
a) să se poarte cu respect și cu cuviință atât în stabiliment, cât și în afară;
b) să execute conștiincios și cu bună credință lucrările sau însărcinările ce i se dau;
c) să îndeplinească toate îndatoririle prevăzute în contract, regulamentet de muncă sau legi.
Deasemenea este obligat să-și completeze instrucțiunea, întrebuințând în acest scop orele ce i se a- cordă de patron pentru învățătură.

↑ Sus

Loading

Capitolul III - Desființarea contractului de ucenicie

Art. 18

Contractul de ucenicie este desființat de plin drept în cazurile următoare:
a) decesul patronului sau al ucenicului;
b) chemarea sub drapel a uneia din părți pentru serviciul militar activ sau pentru mobilizare;
c) incapacitatea patronului în cazurile prevăzute de art. 3 și 4 din acest titlu;
d) lichidarea sau falimentul patronului.
Desființarea contractului în cazurile prevăzute de alin. a sau b nu se va produce, dacă, după survenirea acestui fapt, întreprinderea continuă a funcționa și pregătirea profesională a ucenicului este asigurată.

↑ Sus

Loading

Art. 19

Contractul de ucenicie se va considera desființat prin consimțământul tacit al ambelor părți când absența nemotivată peste termenul de 2 luni a ucenicului nu este urmată de opozițiunea sau cererea de daune interese din partea patronuIui făcută în timpul de 2 luni dela expirarea acestui termen.

↑ Sus

Loading

Art. 20

Contractul de ucenicie poate fi desfiintat de jurisdicțiunea profesională de pe lângă Camera de muncă în cazurile următoare:
a) neexecutarea dispozițiunilor contractuale sau legale din partea vreuneia din părți sau a amân- dorora;
b) injurii grave, calomnii, violențe sau maltratări executate de o parte asupra celeilalte;
c) strămutarea domiciliului patronului în altă localitate sau a reprezentantului legal al ucenicului care îl adăpostește;
d) schimbarea profesiunii uneia din părțile contractante;
e) vânzarea, arendarea sau concesionarea stabilimentului;
f) existența unui contract de ucenicie anterior, neexpirat și nedesființat;
g) încetarea de plăți a patronului;
h) boala cronică sau orice împiedicare, fizică sau morală, a executării obligațiunilor a uneia din părți.

↑ Sus

Loading

Art. 21

În cazurile prevăzute la lit. b și c de sub articolul precedent, patronul poate concedia pe ucenic sau acesta din urmă poate părăsi serviciul sub rezerva acțiunii de daune interese, când concedierea sau părăsirea serviciului nu au fost îndreptățite. Desființarea contractului pentru cauza prevăzută sub acelaș articol, lit c., nu poate fi cerută decât cel mult în termen de 3 luni dela strămutare.

↑ Sus

Loading

Art. 22

Culpa părților și faptele cari dau loc la rezilierea în cazurile art. 20 se vor stabili sumar prin orice probe obișnuite, cu derogare dela regulele de drept comun pentru admisibilitatea probei și stabilirea culpei.

↑ Sus

Loading

Art. 23

Schimbarea profesiunii de către patron nu poate fi invocată ca motiv de desființare, decât dacă patronul a încetat profesiunea sa, sau nu se mai găsește în putință să pregătească pe ucenic în profesiunea pentru care s'a obligat.
Schimbarea profesiunii ce urmează să învețe ucenicul nu poate da loc la desființarea contractului de ucenicie, decât dacă reprezentantul legal al ucenicului sau acesta din urmă, fiind mai mare de 18 ani, dă patronului declarațiune scrisă în acest sens.
Nici o nouă angajare a ucenicului la un alt patron pentru o profesiune identică și în aceeaș calitate nu mai poate avea loc fără consimțimântul vechiului patron.

↑ Sus

Loading

Art. 24

Vânzarea, arendarea sau concesiona- rea stabilimentului nu dă loc la desființarea contractului, dacă ucenicul a continuat de fapt să lucreze sub îndrumarea și supravegherea cumpărătorului, arendașului sau concesionarului cel puțin 3 luni. Aceștia sunt considerați ca subrogați în drepturile și obligațiile vechiului patron.

↑ Sus

Loading

Art. 25

Desființarea contractului de ucenicie pentru orice cauze va fi adusă de patron la cunoștința Camerei de muncă unde s’a operat înregistrarea, pentru ca aceasta să facă mențiuni de desființare în registrul respectiv.

↑ Sus

Loading

Capitolul IV - Controlul executării contractului de ucenicie și sancțiuni

Art. 26

Organele de inspecție și de control sunt în drept să facă inspecțiuni asupra modului cum se execută contractul și să indice în scris îndreptările ce trebuesc făcute.
Dacă organele de inspecție și control vor constata abateri dela dispozițiile prezentei legi, vor încheia procese-verbale de contravenție, pe cari le vor înainta jurisdicției profesionale competinte de pe lângă Camera de muncă.

↑ Sus

Loading

Art. 27

Jurisdicția profesională va ține un registru cuprinzând pe toți patronii cari au pierdut, vremelnic sau pentru totdeauna, dreptul de a ține ucenici, indicându-se în dreptul fiecăruia motivul excluderii dela acest drept.

↑ Sus

Loading

Art. 28

La expirarea contractului de ucenicie, patronul va elibera ucenicului un certificat de practică profesională, pe un formular tip, fixat de Ministerul Muncii și va cere Camerei de muncă constatarea încetării uceniciei și confirmarea certificatului.

↑ Sus

Loading

Art. 29

Patronul care încheie contractul de ucenicie, cu violarea art. 5, 6 și 7, sau care nu respectă dispozițiile cuprinse în art. 12 și 13, se va pedepsi cu amendă dela 500-5000 Iei și, în caz de nu se va conforma legii după aceea, cu maximum de amendă, deosebit de aplicarea art. 4.

↑ Sus

Loading

Art. 30

Patronii atinși de incapacitatea prevăzută de art. 3 sau 4 din acest titlu, cari totuș vor ține ucenici, se vor pedepsi cu amendă dela 1000-5000 Iei și, în caz de recidivă, și cu închisoare până la 1 lună.

↑ Sus

Loading

Art. 31

Patronul care va ademeni direct sau indirect pe vreun ucenic, legat anterior printr’un cotract de ucenicie înregistrat, petru a intra în serviciul său, se va pedepsi cu o amendă dela 1000 -3000 lei, independent de daunele-interese către patronul lezat.
În caz de recidivă, patronul ademenitor va fi pedepsit cu o amendă dela 3000-10.000 lei și cu ridicarea vremelnică a dreptului de a ține ucenici.

↑ Sus

Loading

Art. 32

Patronul care, fără a fi vinovat de manoperile dela articolul precedent, angajează cu știință un ucenic legat anterior prin un cotract de ucenicie nedesființat încă, se va pedepsi cu o amendă dela 500-1000 lei, deosebit de daune-interese ce s’ar cuveni.

↑ Sus

Loading

Art. 33

Ucenicul care părăsește serviciul, fără a fi uzat de dispozițiile art. 19, nu se reîntoarce la patronul său în interval de o lună, pierde dreptul la timpul servit în ucenicie.
El este răspunzător, fie personal, fie, când este mai mic de 18 ani, prin reprezentantul său legal, de toate daunele cauzate patronului prin părăsirea serviciului.

↑ Sus

Loading

Art. 34

Reprezentantul legal care se va dovedi că cu știință a îndemnat, a provocat sau a înlesnit părăsirea serviciului ucenicului, se va pedepsi cu amendă dela 1000-2000 lei.
La fel se vor pedepsi oricari alte persoane cari cu știință au îndemnat, provocat sau înlesnit părăsirea serviciului ucenicului, ele fiind solidar răspunzătoare împreună cu reprezentantul legal pentru daunele cauzate patronului.

↑ Sus

Loading

Art. 35

Se exceptează dela dispozițiile art. 33 și 34 de mai sus cazurile când fuga ucenicului este datorită maltratărilor sau violențelor patronului sau prepușilor lui.

↑ Sus

Loading

Art. 36

Daunele civile și penalitățile pentru contravențiuni la lege și abateri dela contract nu se pot aplica decât pe baza deciziunii motivate a jurisdicției profesionale de pe lângă Camera de muncă respectivă.
Toate amenzile sunt în folosul Camerei de muncă.

↑ Sus

Loading

Titlul II - Contractul individual de muncă

Capitolul I - Natura și formarea Iui

Art. 37

Contractul individual de muncă este conversiunea prin care una din părți, denumită salariat, se obligă să presteze munca sau serviciile sale pentru un timp determinat, sau pentru o lucrare determinată, unei alte părți, denumită patron, care, la rândul său, se obligă să remunereze pe cea dintâi.
Faptul că salariatul, odată cu prestarea muncii, furnizează și materia primă ca accesoriu al ei, nu ridică contractului de muncă caracterul de mai sus.

↑ Sus

Loading

Art. 38

Nu sunt supuse dispozițiilor de sub acest titlu convențiile exprese sau tacite prin care munca sau serviciile nu sunt oferite unuia sau mai multor întreprinzători determinați, ci publicului și când nu există continuitate în raporturile juridice dintre acei ce prestează munca și acei ce o plătesc.

↑ Sus

Loading

Art. 39

Minorii sub vârsta de 18 ani împliniți nu pot încheia contracte individuale de muncă, decât cu autorizarea părinților, tutorilor sau a persoanelor cari au răspunderea legală a protecțiunii lor.
În lipsa tuturor persoanelor enumerate mai sus, minorul mai mic de 18 ani va putea dobândi autorizare de contractare dela Camera de muncă și până la înființarea ei dela judecătoria de ocol.
Minorii trecuți de 18 ani, fie că sunt emancipați sau nu, se bucură de deplină libertate de a contracta fără a mai avea nevoie de asistența protectorilor legali, cerută de dreptul comun.

↑ Sus

Loading

Art. 40

Femeia măritată nu are nevoie de consimțimântul sau autorizarea soțului în încheierea convențiunilor de muncă și în exercitarea acțiunilor ce decurg din ele, oricare ar fi regimul rezultând din contractul de căsătorie.

↑ Sus

Loading

Art. 41

Nimeni nu poate angaja munca sau serviciile sale decât pentru o durată sau o întreprindere determinată.
Dacă părțile nu au fixat durata contractului individual de muncă, ea se stabilește după obiceiul locului.

↑ Sus

Loading

Art. 42

Contractul individual de muncă este considerat definitiv încheiat, afară de cazul când părțile au convenit Ia un termen de încercare a cărui durată nu poate depăși 8 zile pentru salariatul plătit cu ziua și 15 zile pentru orice altă categorie de salariați.

↑ Sus

Loading

Art. 43

Contractul individual de muncă poate fi făcut verbal sau în scris.
La cererea uneia sau ambelor părți, contractul scris va fi înregistrat la Camera de muncă respectivă.
Contractele individuale de muncă până la valoarea de 10.000 lei lunar sunt scutite de orice taxe de timbru și înregistrare.
În lipsa unui act scris, proba cu martori pentru dovedirea contractului individual de muncă este totdeauna admisă, oricare ar fi valoarea litigiului.

↑ Sus

Loading

Art. 44

Condițiile contractului individual de muncă pot fi dinainte fixate prin regulamente de muncă sau prin contracte colective.
În lipsa lor, sau a unor stipulațiuni exprese din contractul individual de muncă, se consideră că cărțile s-au referit Ia obiceiul profesiunii sau al locului.
Numai în lipsa oricăror elemente aci arătate se vor aplica regulele de drept comun (art. 1472 din Codul civil nu se aplică).

↑ Sus

Loading

Capitolul II - Efectele contractului de muncă
Secțiunea 1 - Obligațiile patronului

Art. 45

Patronul este obligat la plata remunerației stipulate.
El este obligat deasemenea să pună la dispoziția salariatului, în lipsa unor convențiuni sau obiceiuri contrare, mijloacele necesare pentru prestarea muncii sau serviciilor angajate, asigurându-i putința de a lucra în mod normal.

↑ Sus

Loading

Art. 46

Reținerea de către patron a materialelor sau a instrumentelor de muncă ale salariatului, afară de cazul când acesta este debitor al celui dintâiu pentru prețul lor, dă salariatului drept la daune, pe lângă restituirea materialelor și instrumentelor în natură sau înlocuirea lor cu altele de aceeaș natură și calitate.

↑ Sus

Loading

Art. 47

Patronul nu răspunde de conservarea materialelor sau instrumentelor de muncă aparținând salariatului, decât numai când se dovedește că pierderea, deteriorarea sau distrugerea lor provin din culpa personală a patronului sau a persoanelor însărcinate de acesta cu păstrarea lor.

↑ Sus

Loading

Art. 48

Patronul este obligat să îngrijească ca executarea muncii să nu aducă vreo vătămare sănătății, siguranței sau moralității salariatului.
Aceeaș obligațiune o are patronul și în cazul când s’a obligat să procure salariatului locuință și hrană.
În ambele cazuri, patronul este obligat să se conforme prescripțiunilor de siguranță și de igienă.

↑ Sus

Loading

Art. 49

Patronul mai este obligat a acorda salariatului un concediu anual de odihnă după normele ce urmează:
Salariatul cu o vechime neîntreruptă la aceeaș întreprindere dela 1-3 ani, va beneficia de un concediu de 7 zile.
Cu o vechime de 3-5 ani, de un concediu de 10 zile.
Cu o vechime de 5-10 ani, de un concediu de 14 zile.
Peste această vechime, pentru fiecare an în plus concediul va fi sporit cu o zi, el neputând depăși totuș, în nici un caz, 30 de zile.
Concediile fixate mai sus nu vor putea fi reduse sau suprimate prin acordul părților.
Aceste termene de concedii sunt socotite minimale.
Concediile se vor acorda de întreprinderile industriale sau comerciale cari întrebuințează cel puțin 10 salariați, pe serii, în așa fel ca funcționarea normală a întreprinderii să nu sufere.
Pe tot timpul concediului, salariatul va primi o indemnizare egală cu salariul mediu încasat pe ultimele 3 luni, cu toate accesoriile raportate la zilele de concediu.

↑ Sus

Loading

Art. 50

Patronul care nu va acorda salariatului concediul legal prevăzut mai sus va fi obligat să plătească acestuia o despăgubire egală cu dublul sumei ce i s'ar fi cuvenit pe tot timpul concediului.
Salariatul care în timpul concediului legal se va angaja Ia alt întreprinzător se va considera decăzut din drepturile sale, fiind obligat a restitui patronului sumele primite pe tot timpul concediului: el va pierde dreptul Ia concediu și pentru anul următor.

↑ Sus

Loading

Secțiunea 2 - Obligațiile salariatului

Art. 51

Salariatul este obligat:
a) De a executa cu îngrijire lucrul ce i-a fost încredințat, conformându-se contractului, dispozițiunilor și instrucțiilor patronului sau a reprezentanților acestuia;
b) De a se conforma dispozițiilor de ordine și de disciplină stabilite de întreprindere;
c) De a nu face nimic din ceeace ar putea pune în primejdie siguranța întreprinderii, a personalului și a materialului și de a păstra secretul de fabricație, de aprovizionare sau de clientelă a întreprinzătorului.

↑ Sus

Loading

Art. 52

Salariatul va presta personal munca sau serviciile la cari s’a obligat, afară numai dacă contractul nu ar îngădui ca munca să fie prestată în alte condiții.
În acest din urmă caz, acela care înlocuește pe salariat trebuie să fie admis la lucru tacit sau expres de patron.
În lipsa unei convenții contrare, înlocuitorul astfel admis se substitue celui înlocuit în toate drepturile și obligațiile rezultând din contractul individual de muncă, pe tot timpul înlocuirii.

↑ Sus

Loading

Art. 53

Salariatul este răspunzător:
a) De deteriorările, pierderile sau distrugerea de material sau unelte ce ar proveni din culpa sau neglijența sa;
b) De întârzierile voite în executarea lucrului;
c) De reaua confecționare voită sau pierderea din vina sa;
d) De restituirea în bună stare a materiei prime neîntrebuințate și a obiectelor ce i-au fost încredințate.

↑ Sus

Loading

Art. 54

Prin prestarea lucrării executate, salariatul este liberat de orice obligațiune din momentul în care patronul a primit sau a recepționat acea lucrare fără rezerve.
Se exceptează cazul când se dovedește mai târziu existența unor vicii ascunse sau când salariatul, prin o manoperă frauduloasă, a împiedicat verificarea.

↑ Sus

Loading

Art. 55

Pierderile ce ar suferi materia fabricată nu pot fi puse, în afară de convenții contrare, în socoteala salariatului, decât dacă depășesc mijlocia pierderilor ordinare, constatate după modul obișnuit în ramura de producție corespunzătoare.

↑ Sus

Loading

Art. 56

Contractul individual de muncă nu poate cuprinde clauza penală pentru neexecutarea obligațiilor cotractuale.
În caz de neexecutarea obligațiilor de disciplină și de ordine în executarea muncii, stabilite prin regulamente de muncă, patronul poate aplica salariatului în culpă o amendă care nu poate întrece o zecime din salariul zilnic, iar totalul amenzilor nu poate trece de o zecime din fiecare plată.
Aceste amenzi nu pot profita nici odată patronului, produsul lor trebuind să fie întrebuințat pentru scopuri sociale, educative sau de igienă, în profitul salariaților întreprinderii, după normele fixate în regulamentul de muncă.
Orice convenție contrară este nulă.

↑ Sus

Loading

Art. 57

Fiecare întreprindere trebuie să aibă un registru special în care se vor trece amenzile pronunțate și întrebuințarea dată sumelor provenite din ele.
Acest registru va fi ținut oricând la dispoziția organelor de control ale Ministerului Muncii.

↑ Sus

Loading

Secțiunea 3 - Remunerarea muncii

Art. 58

Oricine prestează munca sau serviciile sale în baza unui contract individual de muncă are dreptul la o remunerare. Aceasta poate fi determinată pe unitatea de timp sau în raport cu lucrarea, calitatea sau cantitatea lucrului efectuat, sau în orice alt mod convenit între părți.

↑ Sus

Loading

Art. 59

Remunerarea muncii exclusiv în natură este interzisă.
Înlesnirile în natură trebuiesc să fie deosebit stipulate și specificate. Ele nu pot fi înglobate în salariul normal care va fi în totdeauna plătit în monetă metalică sau fiduciară, având curs legal.
Se pot prevedea în contractul individual de muncă și eventuale participări la beneficii.

↑ Sus

Loading

Art. 60

Plata salariului se va face Ia termenele prevăzute în convențiune, cu observarea celor stipulate mai jos.
Plata salariului stipulat pe unitate de timp trebuie efectuată: a) pentru salariații plătiți cu ziua, cel puțin de 2 ori pe lună, în interval de cel mult 15 zile și b) pentru salariații de orice altă categorie, cel puțin odată pe lună.
Plata lucrului cu bucata pentru a cărui executare se cere timp mai mare de 2 săptămâni se va face Ia datele fixate prin acordul părților; totuș salariatul trebuie să primească avansuri la fiecare chenzină și să fie plătit integral în timpul chenzinei care urmează predării lucrului.
Absentarea dela serviciu a salariatului cu o vechime de cel puțin 6 săptămâni în aceeaș întreprindere, cauzată de forță majoră, ca: boală, concentrare, accidente, dă drept salariatului la plata integrală a salariului pentru primele 7 zile ale absentării.

↑ Sus

Loading

Art. 61

Plata nu poate fi efectuată în ziua în care salariatul, fie după lege ori regulament, fie după convenție ori obiceiul locului, are drept la repaus.
Plata trebuie să se facă chiar în localul sau la locul întreprinderii.
Se interzice plata în localurile de băuturi spirtoase, magazine de consum sau alte localuri similare, exceptându-se de la aceasta plata salariului personalului unor astfel de localuri.
Abaterile dela dispozitiunile de mai sus se vor pedepsi cu amendă dela 2.000-5.000 lei.

↑ Sus

Loading

Art. 62

Salariații au dreptul de a controla personal, sau prin delegații lor, calculul salariului, când aceasta depinde de măsurarea, cântărirea sau de ori ce altă verificare stipulată în scopul de a stabili cantitatea sau calitatea muncii prestate.

↑ Sus

Loading

Art. 63

Femeile măritate, oricare ar fi regimul patrimonial sub care sunt căsătorite, precum și minorii dela vârsta de 18 ani împliniți, au dreptul a dispune asupra salariilor, beneficiilor sau achizițiilor provenite din remunerarea de orice fel a muncii sau a serviciilor prestate, fără a avea nevoie de autorizația soțului sau a reprezentanților legali.

↑ Sus

Loading

Art. 64

Plata cuvenită minorului sub 18 ani se face în mâinile acestuia.
Când însă protectorul lui legal nu consimte la plata salariului în mâinile minorului sau își retrage consimțimântul dat minorului, inspectorul muncii, patronul sau orice alt membru din familia minorului poate deduce cazul înaintea jurisdicției profesionale de pe lângă Camera de muncă.
Jurisdicția profesională, după ascultarea părților, poate autoriza pe patron să plătească salariul direct minorului.
În nici un caz protectorul legal nu are asupra salariului provenit din munca minorului un drept de dispoziție, ci numai de administrație.

↑ Sus

Loading

Art. 65

Salariile minorilor plătite instituțiilor cari și-au luat asupra lor sarcina asistenței acelor minori se pot depune pe numele minorului, integral ori cel puțin până Ia 2/3 din fiecare plată, la acea instituție. .
Salariații minori pot face Ia orice vârstă depuneri de economii de salarii, fără asistența protectorilor legali, având aceiaș capacitate legală pentru retragerea, ca și pentru plata salariilor, conform celor cuprinse în acest articol.

↑ Sus

Loading

Art. 66

Jurisdicția profesională de pe lângă Camera de muncă, la cererea inspectorului muncii sau a uneia din părțile interesate, poate obliga pe patron să plătească oricărei persoane, care procură minorului adăpost și întreținere, o parte sau întreg salariul cuvenit acestuia.

↑ Sus

Loading

Art. 67

Salariile nu pot fi urmărite decât până la concurența a două zecimi dintr’însul și nu pot fi cedate decât până la concurența unei alte două zecimi.
Salariile nu vor putea fi urmărite pentru vreo creanță derivând din procurarea de băuturi alcoolice.

↑ Sus

Loading

Art. 68

Nici o compensație nu poate avea loc între salarii sau partea de beneficii datorită și o creanță derivând din procurarea de băuturi alcoolice.
La avansurile în bani compensația nu poate avea loc decât până la concurența unei zecimi, cu excepția avansurilor ce vor fi fost făcute pentru lucrări în curs de execuție și cari pot fi reținute în întregime.
Se exceptează creanțele lichide și exigibile din furnizarea instrumentelor de muncă sau a materiei prime necesară lucrului, cari vor putea fi compensate în proporție de 1/5 din fiecare plată.

↑ Sus

Loading

Art. 69

Reținerile asupra salariului, făcute cu titlu de cauțiune sau garanție, nu pot întrece o zecime din fiecare plată, până la acoperirea sumei prevăzută prin convenția părților. Reținerile vor fi depuse pe răspunderea patronului Ia o cassă de economie a Statului din circumscripția Camerei de muncă respective.

↑ Sus

Loading

Art. 70

Cumulul de rețineri făcute sub orice titlu, în limitele arătate mai sus, nu va putea reduce salariul sub 1/3 din fiecare plată.
Compensațiunile și reținerile sunt privilegiate și trec înaintea celorlalte creanțe chiar privilegiate, afară de impozitele către Stat, județ și comună.

↑ Sus

Loading

Art. 71

Creanța salariului contra patronului, fie el angajat cu ziua, săptămâna, luna sau anul, cu lucrul sau cu bucata, pentru neplata salariului și partea de beneficii, este garantată integral cu un privilegiu general în rang imediat înaintea oricărei creanțe chirografare.

↑ Sus

Loading

Art. 72

Salariatul mai are și un privilegiu special în primul rang asupra obiectelor la cari s’a incorporat munca sa pentru salariul corespunzător acelei munci.

↑ Sus

Loading

Art. 73

Acțiunea pentru neplata salariului a părții de beneficiu în favoarea salariaților majori și a salariaților minori, având dreptul de a-și primi personal salariile, se prescrie după 3 ani dela termenul de plată.
Aceiaș prescripție se aplică acțiunii patronului pentru sumele datorate de salariat.
Pentru minorii rămași sub protecțiunea legală, prescripțiunea de mai sus va curge dela împlinirea vârstei de 18 ani.
Pentru succesorii salariaților, termenul de prescripție va curge dela data descinderii succesiunii.

↑ Sus

Loading

Capitolul III - Desființarea contractului individual de muncă

Art. 74

Contractul individual de muncă se desființează pentru una din următoarele cauze:
a) Expirarea termenului convenit sau terminarea lucrării. |
b) Voința ambelor părți sau a uneia din ele; în acest din urmă caz, respectarea celor prevăzute mai jos la art. 78;
c) Culpa uneia din părți în executarea obligațiunilor legale sau contractuale;
d) Injurii grave, acte imorale, calomnii, violență, maltratări comise de una din părțile contractante sau de cei însărcinați de ei cu conducerea întreprinderii;
e) Forța majoră;
f) Decesul salariatului.
Lipsa salariatului în zilele de votare la alegerile pentru cari neparticiparea atrage o sancțiune legală nu constitue un motiv de rupere a contractului de muncă.

↑ Sus

Loading

Art. 75

Decesul patronului nu constitue o cauză de desființare a contractului individual de muncă, afară numai dacă nu are ca efect încetarea exploatării.

↑ Sus

Loading

Art. 76

Când contractul individual de muncă se desființează din cauza închiderii stabilimentului, a încetării plății sau a falimentului întreprinzătorului, sau din orice alte cauze cari fac să înceteze întreprinderea, salariatul își conservă dreptul asupra salariilor și tuturor sumelor datorate pe luna în curs și pe luna următoare, bucurându-se de privilegiul acordat de legile comerciale.

↑ Sus

Loading

Art. 77

Timp de 3 luni dela data decesului salariatului, urmașii săi, văduva și copiii, ascendenții sau membrii familiei cari locuiau obișnuit cu salariatul, vor beneficia gratuit de locuința ce fusese dată de întreprindere în folosința acestuia.
Deosebit de aceasta, urmașii salariatului decedat, văduva sau copiii minori sub vârsta de 18 ani au dreptul împreună la o indemnizare egală cu salariul pe o lună, dacă salariatul avea o vechime de cel puțin un an în întreprindere, pe două luni pentru acel cu o vechime variind între 1-3 ani și pe trei luni pentru acel cu o vechime mai mare.

↑ Sus

Loading

Art. 78

Contractul individual de muncă cu durată nedeterminată poate fi denuntat prin voința oricăreia din părți, cu îndatorirea de a preveni pe cealaltă de data încetării obligațiunilor contractuale.
Această denunțare se va face în scris sau verbal, cu cel puțin 14 zile înainte de data fixată pentru încetarea obligațiunilor contractuale, exceptându-se cazurile când legea de față dispune altfel.

↑ Sus

Loading

Art. 79

Termenele de preaviz, de sub art. 78, devin obligatorii după trecerea timpului de încercare prevăzut de art. 42.
Convențiile pentru reducerea sau desființarea termenelor de preaviz sunt nule.
În caz de culpă gravă din partea uneia din părți față de cealaltă, denunțarea contractului fără preaviz este îngăduită. În asemenea caz însă, partea denunțătoare rămâne răspunzătoare civilmente față de cealaltă, dacă jurisdicțiunea profesională nu constată legitimitatea denunțării.

↑ Sus

Loading

Art. 80

În cursul termenelor de preaviz salariații, în vederea plasării lor, vor beneficia, în afară de orele de repaus, de cel puțin patru ore libere în zilele de lucru.
Totalul acestor ore nu va putea depăși 2 zile de lucru.

↑ Sus

Loading

Art. 81

Patronul nu poate socoti chemarea unui salariat pentru o perioadă de concentrare militară sau pentru gărzi, ca un just motiv de desființare a contractului individual de muncă.

↑ Sus

Loading

Art. 82

Neobservarea timpului de preaviz dă loc la daune-interese echivalente cu salariul datorit pe acest termen, fără a fi nevoie de dovada vreunui prejudiciu.
Deasemenea, dacă contractul individual de muncă cu durată determinată este desființat prin actul vreuneia din părți, din violarea legii, a contractului, a obiceiului locului sau a profesiunii, partea prejudiciată are drept la daune-interese cari în principiu trebuie să fie egale cu salariul și accesoriile sale cuvenite pe tot timpul până la împlinirea termenului.

↑ Sus

Loading

Art. 83

Prin tacită reconducțiune, contractul individual de muncă se prelungește conform dreptului comun în aceleași condiții și pe o durată egală aceleia pentru care a fost încheiat.

↑ Sus

Loading

Art. 84

Greva sau lokoutul nu constitue un just motiv de desființare a contractului individual de muncă; el e însă suspendat în toate efectele lui pe tot timpul cât durează greva sau lokoutul, în afară de avantajele în natură pe cari Ie are în moc curent salariatul.
Refuzul uneia din părți de a se referi în caz de conflict colectiv de muncă la procedura de conciliațiune sau arbitraj, în cazurile când acesta din urmă e obligator, prevăzută în legea pentru reglementarea conflictelor colective de muncă, constitue un just motiv de desființare a contractului individual de muncă.

↑ Sus

Loading

Capitolul IV - Dispoziții speciale privind contractele individuale de muncă ale funcționarilor din industrie și comerț

Art. 85

Salariații din biurouri, magazine sau anexele stabilimentelor industriale sau comerciale, cari prestează în întregime ori în parte o muncă sau un serviciu intelectual, sunt considerați ca funcționari particulari și beneficiază de dispozițiile speciale de mai jos, în măsura în care aceștia înlocuesc sau complectează pe cele din capitolul precedent.

↑ Sus

Loading

Art. 86

În caz că ambele părți au convenit asupra fixării unui termen de încercare, acesta nu poate depăși 15 zile.

↑ Sus

Loading

Art. 87

Retribuțiile de orice natură afară de salarii, precum: tantieme, remize, prime sau altele vor fi achitate de termenele stipulate în convențiune, iar în lipsă de stipulațiune, în decursul primei luni dela aprobarea bilanțului de către adunarea generală la societățile pe acțiuni.

↑ Sus

Loading

Art. 88

Imposibilitatea de lucru a salariatului din cauză de boală sau accident constatat de medicul asigurărilor sociale suspendă executarea contractului de muncă.
În timpul primelor 30 zile de incapacitate de lucru, salariatului își păstrează dreptul la remunerația prevăzută în contractul de muncă.
Dacă incapacitatea de muncă depășește o Iună, patronul poate considera contractul de muncă ca desființat, cu respectarea preavizelor prevăzute la art. 93 de mai jos. Patronul are dreptul de a reține din salariu sumele ce se cuvin eventual salariaților, conform legilor de asigurare pentru timpul corespunzător.

↑ Sus

Loading

Art. 89

Dispozițiile cuprinse la art. 49 și 50 se aplică și salariaților de sub acest capitol, cu distincțiunea următoare:
Concediile vor varia precum urmează:
Salariații cu o vechime neîntreruptă la aceeaș întreprindere de 1-3 ani vor beneficia de un concediu de 10 zile;
Idem 3-5 ani, vor beneficia de un concediu de 14 zile;
Idem 5-10 ani, vor beneficia de un concediu de 21 zile.
Pentru fiecare an în plus, concediul va spori cu o zi, fără a depăși în total 30 zile.
Aceste termene de concedii sunt socotite ca minimale.

↑ Sus

Loading

Art. 90

Salariatul din industrie sau comerț nu poate întreprinde nici pe cont propriu, nici pe contul unei alte persoane, un comerț sau o afacere în aceeaș ramură a întreprinderii ce servește.
Nesocotirea acestor dispoziții dă drept întreprinzătorului la desființarea contractului individual de muncă, cu daune interese.

↑ Sus

Loading

Art. 91

Este nulă și de nul efect convențiunea prin care salariatul s’ar obliga față de întreprinzător ca Ia expirarea contractului de muncă să nu exercite comerțul similar sau să-l exercite, pentru evitarea concurenței, în condiții de inferioritate prejudiciabile intereselor sale.

↑ Sus

Loading

Art. 92

Salariile funcționarilor din industrie și comerț, intrând în prevederile acestui capitol, nu pot fi cedate sau urmărite pentru mai mult de 1/3. Restul de 2/3 la acești funcționari și de șase zecimi la salariile muncitorilor (art. 67) nu poate fi cedat sau urmărit decât în cazurile prevăzute de alin. 1 al art. 409 din codul de procedură civilă din Vechiul Regat.

↑ Sus

Loading

Art. 93

În cazul când contractul de muncă este încheiat pentru o durată nedeterminată, fiecare din părți are dreptul de a-l denunța printr’un preaviz.
Acest preaviz va fi:
a) de o lună, când salariatul are o vechime în serviciu de 6 luni până la 1 an;
b) de 3 luni, când salariatul are o vechime în serviciu de 1 an până la 5 ani;
d) de 4 luni, când salariatul are o vechime în serviciu de 5 ani până la 10 ani;
e) de 6 luni, când salariatul are o vechime în serviciu de 10 până la 15 ani:
f) pentru fiecare an în plus peste 15 ani, preavizul se va spori cu o lună.
Totalul termenului de preaviz nu va putea depăși însă 12 luni.
Termenele de preaviz încep a curge dela 1 ale fiecărei luni.
Termenele de preaviz prevăzute mai sus sunt obligatorii. Ele nu pot fi readuse prin convenția părților.

↑ Sus

Loading

Art. 94

În cursul termenului de preaviz, salariatul va avea dreptul de repausul prevăzut de art. 80. Totalul acestor ore nu va putea trece de 4 zile libere.

↑ Sus

Loading

Art. 95

În caz de rupere a contractului de muncă fără preaviz sau cu un preaviz mai scurt decât cel fixat de lege, partea care rupe contractul va plăti celeilalte o indemnizație egală cu salariul și toate accesoriile cuvenite pe tot timpul până la împlinirea termenului de preaviz fixat de lege.

↑ Sus

Loading

Art. 96

Dacă contractul de muncă a fost încheiat pentru o durată determinată, denunțarea sa înainte de termen, fără just motiv, dă drept părții lezate Ia o indemnizare egală cu salariul și toate accesoriile datorite până la expirarea termenului.

↑ Sus

Loading

Titlul III - Contractul de echipă

Art. 97

Contractul de echipă este convenția de muncă care se încheie în acelaș timp între mai mulți salariați și un singur întreprinzător.
Acesta poate încheia contractul de echipă fie direct cu salariații, fie cu reprezentanții acestora.
Contractul de echipă stabilește raporturi juridice între întreprinzător și fiecare salariat în parte.
În afară de dispozițiile de sub acest titlu, contractul de echipă este în totul supus dispozițiilor contractului individual de muncă.

↑ Sus

Loading

Art. 98

Plata salariilor se poate face de întreprinzător direct salariaților sau șefului de echipă.
În cazul din urmă, întreprinzătorul rămâne totuși răspunzător față de salariați pentru plata salariilor.
Numai în caz când salariații au delegat în mod special în scris, în fața unei autorități publice, pe șeful de echipă, de a primi și împărți salariile cuvenite, plata astfel făcută descarcă pe întreprinzător de orice răspundere față de salariați.

↑ Sus

Loading

Art. 99

Şeful de echipă, care, primind de la întreprinzător drepturile cuvenite salariaților, în baza unui contract de echipă, refuză de a le achita acestora, se va pedepsi cu închisoare de la 15 zile la 3 luni și cu amendă de la 10.000-50.000 lei în folosul Camerelor de muncă, fără aplicarea dispozițiunilor art. 60 aliniatul ultim din codul penal.
Această pedeapsă nu descarcă pe șeful de echipă de răspunderea civilă față de salariați pentru neplata salariilor.
Acțiunea penală derivând din aplicarea acestui text va putea fi deschisă și de către Ministerul Muncii prin organele sale.

↑ Sus

Loading

Art. 100

Pentru tot ce privește executarea lucrărilor, șeful de echipă este prezumat a fi mandatarul întreprinzătorului în raporturile acestuia cu salariații.
Se exceptează cazurile când legea prevede expres contrariul.

↑ Sus

Loading

Titlul IV - Contractul colectiv de muncă

Capitolul I - Natura și formarea lui

Art. 101

Contractul colectiv de muncă este acordul scris privitor la condițiile de muncă și salarizare încheiat pe o parte de unul sau mai mulți întreprinzători, de grupări sau asociații de ale acestora, și pe de altă parte, de asociațiile profesionale sau grupările de salariați.
Sunt considerate deasemenea contracte colective de muncă stipulațiile cuprinse în procesele-verbale de conciliațiune, precum și hotărârile de arbitraj, soluționând conflictele colective de muncă.
Stipulațiunile contractului colectiv de muncă cari contravin dispozițiilor de ordine publică ale legilor și regulamentelor în vigoare sunt nule de plin drept.

↑ Sus

Loading

Art. 102

Reprezentanții legali ai asociațiilor profesionale vor putea încheia contracte colective de de muncă în limitele drepturilor acordate prin statute.
Dacă statutele nu determină drepturile reprezentanților asociațiunilor, aceștia nu vor putea încheia în numele asociațiunii contracte colective de muncă fără autorizarea prealabilă a adunării generale a asociației profesionale interesate și fără votul a 2/3 din totalul membrilor asociați.
Adunările generale pot împuternici delegați speciali dintre membrii asociației pentru încheierea unor astfel de contracte.
Când un asemenea contract a fost încheiat fără autorizarea prealabilă, el va trebui să fie supus ratificării adunării generale.

↑ Sus

Loading

Art. 103

Contractele colective de muncă ce se vor încheia de grupări fără personalitate juridică vor trebui să fie semnate individual de fiecare membru al grupării sau de mandatarul sau mandatarii grupării.

↑ Sus

Loading

Art. 104

Mandatul trebuie să fie legalizat de jurisdicția profesională competentă și să fie subscris:
a. de către membrii comitetului de direcție sau de cei împuterniciți pentru aceasta în baza statutelor, în cazul unei asociațiuni profesionale cu personalitatea juridică.
b. de către fiecare din membri, în cazul unei grupări fără personalitate juridică.

↑ Sus

Loading

Art. 105

Contractul colectiv de muncă va cuprinde în orice caz:
a. drepturile și obligațiile reciproce dintre părți;
b. stipulațiunea expresă dacă contractul leagă părțile contractante și față de terți;
c. termenul contractului;
d. întinderea aplicațiunii sale;
e. orice alte condiții speciale privitoare la executarea muncii sau Ia clauzele din contractele individuale.

↑ Sus

Loading

Art. 106

Contractele colective de muncă pot fi închiriate:
a) fără durată determinată;
b) pentru o durată determinată;
c) pentru durata unei lucrări determinate.
Contractul colectiv de muncă încheiat pentru o lucrare determinată este valabil pentru cel mult o perioadă de 5 ani dacă întreprinderea nu a încetat în acest interval de timp.
Contractul colectiv de muncă cu termen determinat nu poate fi încheiat pentru mai puțin de 6 Iuni și mai mult de 5 ani.

↑ Sus

Loading

Art. 107

Contractul colectiv de muncă, sub pedeapsă de nulitate, va fi făcut în scris și înregistrat în termen de cel mult 15 zile la Camera de muncă în circumscripția căreia urmează să fie aplicat.
Dacă contractul colectiv de muncă urmează să fie aplicat în circumscripția mai multor Camere de muncă, el va fi înregistrat la fiecare din acestea.
Contractul colectiv de muncă nu devine executoriu decât dela data înregistrării sale.
Orice modificare ce s'ar aduce unui contract colectiv de muncă este supus aceleeaș formalități.
Contractul colectiv de muncă este scutit de orice taxe de timbru și înregistrare.

↑ Sus

Loading

Capitolul II - Efectele contractului colectiv de muncă

Art. 108

Sunt legați prin contractul colectiv de muncă:
a) asociațiile profesionale sau grupările de întreprinzători sau salariați cari s'au obligat, fie în momentul încheierii convenției, fie în urmă, prin adeziune, notificată Camerei de muncă unde s-a înregistrat contractul;
b) salariații sau întreprinzătorii semnatari ai contractului, precum și acei cari au dat individual mandat în scris de a trata în numele lor și pentru ei;
b) salariații sau întreprinzătorii cari nu au demisionat din asociația sau gruparea căreia aparțin, în termen de 8 zile libere dela data când au luat cunoștință de încheierea contractului colectiv;
c) întreprinzătorii cari au aderat la contract și au comunicat această adeziune Camerei de muncă care a operat înregistrarea;
d) salariații sau întreprinzătorii cari intră într’o grupare sau asociație profesională legată prin contractul colectiv de muncă.

↑ Sus

Loading

Art. 109

Când contractul colectiv de muncă este încheiat pe termen determinat sau pentru durata unei lucrări determinate, în ambele cazuri, sunt legați pe tot timpul contractului:
a) asociațiile sau grupările contractante și aderente, potrivit art. 108, lit. a.;
b) salariații și întreprinzătorii prevăzuți la art. 108, lit. b. și d., precum și acei ce n’au demisionat în termenul stipulat la art. 108, lit. c.;
c) membrii aparținând asociației legate prin contract cari aderă individual și direct la acest contract pentru termenul stipulat și comunică adeziunea lor la Camera de muncă care a înregistrat contractul.

↑ Sus

Loading

Art. 110

Contractul individual de muncă intervenit între salariați și întreprinzător, legați ambii printr’un contract colectiv de muncă, nu poate cuprinde dispoziții contrarii celor stipulate prin acesta din urmă.
Orice dispoziție contrară e nulă de plin drept și va fi înlocuită prin acea din contractul colectiv de muncă.

↑ Sus

Loading

Art. 111

Dispozițiile din contractul colectiv de muncă referitoare la salarizare sunt considerate ca minimale, iar cele referitoare la durata muncii ca reprezentând limita maximă.

↑ Sus

Loading

Art. 112

Asociațiile contractante sau aderente, cu personalitate juridică, pot introduce acțiune în daune interese pentru orice prejudiciu cauzat interesului profesional prin violarea stipulațiunilor contractului colectiv de muncă.
Aceste asociații pot exercita deasemenea, în numele și folosul membrilor lor, individual sau colectiv, acțiunile ce nasc din contractul colectiv, fără a fi nevoie de un mandat special din partea membrilor, sub condițiunea ca membrul sau membrii în folosul cărora se exercită acțiunea să fi fost încunoștiințați și să nu fi făcut nici o opunere în termen de 3 zile dela primirea încunoștiințării.
Membrul interesat este totdeauna în drept de a interveni în instanță pentru a-și susține drepturile și interesele sale, putând introduce și o acțiune individuală, dacă asociația n’a intentat încă acțiune.

↑ Sus

Loading

Capitolul III - Încetarea sau denunțarea contractului colectiv de muncă

Art. 113

Contractul colectiv de muncă cu durată determinată sau pentru durata unei lucrări determinate încetează la expirarea termenului sau la terminarea lucrării.
În primul caz contractul colectiv de muncă poate fi prelungit prin notificarea cu cel puțin 30 zile libere înainte de expirare.
Notificarea se va face prin Camera de muncă unde s'a înregistrat contractul.

↑ Sus

Loading

Art. 114

Contractul colectiv de muncă, încheiat pe durată determinată, poate înceta înainte de expirarea termenului:
a) prin acordul părților contractante și aderente;
b) prin voința uneia din părțile contractante, în cazul când această facultate a fost stipulată în mod expres în contractul colectiv.

↑ Sus

Loading

Art. 115

Contractul colectiv de muncă încheiat pentru o durată nedeterminată poate fi denunțat oricând de asociațiile profesionale sau părțile contractante.
Denunțarea trebuie să fie notificată în scris tuturor părților contractante prin Camera de muncă care a înregistrat contractul colectiv de muncă, în termen de cel puțin 20 zile libere înainte de data la care denunțătorii înțeleg să considere contractul desființat.

↑ Sus

Loading

Art. 116

Denunțarea contractului colectiv de muncă de către o asociație profesională având personalitate juridică are de efect denunțarea acestui contract față de toți membrii asociației. Această denunțare nu se va face decât cu respectarea celor prescrise la art. 102.
Denunțarea contractului colectiv de muncă de către o grupare fără personalitate juridică nu se poate face decât cu consimțământul tuturor membrilor cari compun gruparea în momentul denunțării sau prin o delegație dată de aceștia, în ambele ca-zuri, cu respectarea formalităților prescrise de art. 103 și 104.

↑ Sus

Loading

Art. 117

Toate contestațiile și litigiile născute din interpretarea și aplicarea contractului colectiv de muncă sunt de competința jurisdicției profesionale respective.

↑ Sus

Loading

Art. 118

Contractele colective de muncă în vigoare la data promulgării legii de față vor trebui să fie înregistrate la Camera de muncă respectivă în termen de 30 zile libere dela punerea în aplicare a legii.

↑ Sus

Loading

Art. 119

Până la înființarea Camerilor de muncă toate atribuțiile date acestora prin prezenta lege vor fi îndeplinite de către inspectoratele de muncă sau de către organele delegate în acest scop de către Ministerul Muncii.

↑ Sus

Loading

Art. 120

Până la înființarea jurisdicției profesionale toate pricinile derivând din aplicarea prezentei legi se vor judeca de către judecătoriile de ocol în primă instanță, de urgență și cu precădere; hotărârea se va pronunța în termen de cel mult o lună de zile dela primirea reclamațiunii, fără drept de opoziție, cu apel la tribunal în termen de 10 zile libere dela pronunțare.
Sentința tribunalului se va putea ataca cu recurs în termen de 5 zile libere dela pronunțare. Până la data fixată de alin. 1 al acestui articol, în provinciile unde există instanțe industriale speciale, acestea își vor păstra competința fixată prin legile lor de organizare și conform procedurilor respective.
Hotărârea judecătorului de ocol va fi executorie de drept și suspendarea executării se va obține numai prin consemnarea sumei.

↑ Sus

Loading

Art. 121

Salariații ale căror salarii lunare nu depășesc 10.000 lei, în pricinile având de obiect neplata salariilor, vor fi apărați înaintea instanțelor competinte de către advocații Statului de pe lângă capitalele de județ, advocații Ministerului Muncii sau oricari alți delegați ai aceluiaș Minister, până la organizarea unui serviciu special de asistență judiciară pe lângă Camerele de muncă.

↑ Sus

Loading

Art. 122

Cererile de chemare în judecată introduse de salariații prevăzuți la articolul precedent contra patronilor, relativ Ia plata salariilor, întreaga procedură, precum și toate operațiunile pentru poprirea, sechestrarea, urmărirea și încasarea acestor sume, vor fi scutite de orice taxe de timbru.
Salariații intrând în această categorie sunt dispensați de a depune cauțiune pentru obținerea popririlor și sechestrelor asigurătoare în litigiile lor relativ Ia neplata salariilor, oricare ar fi suma poprită sau sechestrată.

↑ Sus

Loading

Art. 123

Amănuntele de aplicare ale prezentei legi se vor desvolta într’un regulament de administrație publică.

↑ Sus

Loading

Art. 124

Toate dispozițiile legale, regulamentare sau de alt ordin referitoare Ia contractele de muncă se abrogă.

↑ Sus

Loading