Sumar:

Directivă nr. 85 din 1992
privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează

Publicat in JO L 348, 28.11.1992

CONSILIUL COMUNITĂŢILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene şi, în special, Art118 a al acestuia;
având în vedere propunerea Comisiei, prezentată după consultarea Comitetului consultativ pentru securitate, igienă şi protecţia sănătăţii la locul de muncă  ;
în cooperare cu Parlamentul European ;
având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social ;
întrucât Art118 a din tratat prevede adoptarea de către Consiliu, prin intermediul directivelor, a cerinţelor minime pentru a încuraja îmbunătăţirea, în special, a mediului de muncă, în vederea garantării unui nivel mai bun de protecţie a sănătăţii şi securităţii lucrătorilor;
întrucât prezenta directivă nu justifică o eventuală scădere a nivelurilor de protecţie deja atinse în fiecare dintre statele membre, acestea angajându-se, în temeiul tratatului, să promoveze îmbunătăţirea condiţiilor existente în acest domeniu şi având ca obiectiv armonizarea acestor condiţii pe calea progresului;
întrucât, în conformitate cu Art118 a din tratat, aceste directive trebuie să evite impunerea unor constrângeri administrative, financiare şi juridice care ar împiedica crearea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii;
întrucât, conform Deciziei 74/325/CEE , modificată de Actul de aderare din 1985, Comitetul consultativ pentru securitate, igienă şi protecţia sănătăţii la locul de muncă este consultat de Comisie în privinţa elaborării de programe în acest domeniu;
întrucât Carta comunitară a drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor, adoptată în cadrul Consiliului European de la Strasbourg, din 9 decembrie 1989 de către şefii de stat şi de guvern ai 11 state membre, stabileşte, în special la punctul 19, următoarele:
„Orice lucrător trebuie să beneficieze de condiţii satisfăcătoare de protecţie a sănătăţii şi securităţii în mediul său de muncă. Trebuie luate măsuri adecvate pentru a continua armonizarea condiţiilor din acest domeniu pe calea progresului”;
întrucât Comisia, în programul său de acţiune pentru aplicarea Cartei comunitare a drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor, a inclus, printre obiectivele sale, adoptarea de către Consiliu a unei directive privind protecţia femeilor gravide la locul de muncă;
întrucât Art15  din Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă  prevede ca grupurile expuse unor riscuri deosebite să fie protejate împotriva pericolelor care le afectează în mod specific munca;
întrucât lucrătoarele gravide, care au născut de curând sau care alăptează trebuie considerate, în multe privinţe, un grup expus unor riscuri specifice şi întrucât trebuie luate măsuri cu privire la securitatea şi sănătatea lor;
întrucât protecţia securităţii şi sănătăţii lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează nu trebuie să defavorizeze femeile pe piaţa muncii şi nici să acţioneze în detrimentul directivelor privind egalitatea tratamentului aplicat femeilor şi bărbaţilor;
întrucât anumite tipuri de activităţi pot să prezinte un risc specific de expunere la agenţi, procese sau condiţii de muncă periculoase pentru lucrătoarele gravide, care au născut de curând sau care alăptează; întrucât astfel de riscuri trebuie aşadar evaluate, iar rezultatul evaluărilor trebuie comunicat lucrătoarelor şi reprezentanţilor acestora;
întrucât, pe de altă parte, în cazul în care rezultatul acestei evaluări demonstrează existenţa unui risc pentru securitatea sau sănătatea lucrătoarelor, trebuie prevăzută o modalitate de protecţie a acestora;
întrucât lucrătoarele gravide şi cele care alăptează nu trebuie să desfăşoare activităţi care, în urma evaluărilor, prezintă riscul unei expuneri la anumiţi agenţi sau la condiţii de muncă extrem de periculoase, care pun în pericol securitatea sau sănătatea acestor lucrătoare;
întrucât trebuie elaborate prevederi pentru ca lucrătoarele gravide, care au născut de curând sau care alăptează să nu fie obligate să lucreze noaptea, aceste prevederi fiind necesare din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii;
întrucât vulnerabilitatea lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează face necesară acordarea dreptului la un concediu de maternitate de cel puţin 14 săptămâni consecutive, repartizate înainte şi după naştere şi efectuarea unui concediu de maternitate obligatoriu de cel puţin două săptămâni, repartizat înainte şi după naştere;
întrucât riscul concedierii din motive legate de starea lor poate avea efecte dăunătoare asupra stării fizice şi psihice a lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează; întrucât trebuie să se prevadă o interzicere a concedierii;
întrucât măsurile de organizare a muncii care vizează protecţia sănătăţii lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează nu au efect decât dacă sunt însoţite de menţinerea drepturilor legate de contractul de muncă, inclusiv menţinerea remuneraţiei sau acordarea unei prestaţii adecvate;
întrucât, pe lângă acestea, prevederile referitoare la concediul de maternitate nu ar avea efect dacă nu ar fi însoţite de menţinerea drepturilor legate de contractul de muncă sau de acordarea unei prestaţii adecvate;
întrucât noţiunea de prestaţie adecvată în cazul concediului de maternitate trebuie privită ca un punct tehnic de referinţă în vederea fixării nivelului minim de protecţie şi nu trebuie interpretată, în nici un caz, ca implicând o analogie între graviditate şi boală,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
 

Art. 1

Obiectul
(1) Obiectul prezentei directive, care este a zecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE, este de a aplica măsurile de promovare a îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează.
(2) Dispoziţiile Directivei 89/391/CEE, cu excepţia articolului 2 alineatul (2), se aplică în întregime întregului domeniului la care se face referire la alineatul (1), fără a aduce atingere dispoziţiilor mai restrictive sau speciale incluse în prezenta directivă.
(3) Prezenta directivă nu poate să aibă ca efect reducerea nivelului de protecţie acordat lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează, faţă de situaţia existentă în fiecare stat membru la data adoptării prezentei directive.


↑ Sus

Loading

Art. 2

Definiţii
În sensul prezentei directive:
(a) prin lucrătoare gravidă se înţelege orice lucrătoare gravidă care îşi informează angajatorul despre starea sa, în conformitate cu legislaţia şi practica naţională;
(b) prin lucrătoare care a născut de curând se înţelege orice lucrătoare care a născut de curând, în sensul legislaţiei şi practicii naţionale, şi care îşi informează angajatorul asupra stării sale, în conformitate cu această legislaţie şi practică;
(c) prin lucrătoare care alăptează reprezintă orice lucrătoare care alăptează, în sensul legislaţiei şi practicii naţionale, şi care îşi informează angajatorul asupra stării sale, în conformitate cu această legislaţie şi practică.


SECŢIUNEA II


DISPOZIŢII GENERALE

↑ Sus

Loading

Art. 3

Liniile directoare
(1) Comisia, consultându-se cu statele membre şi fiind sprijinită de Comitetului consultativ pentru securitate, igienă şi protecţia sănătăţii la locul de muncă, stabileşte liniile directoare privind evaluarea agenţilor chimici, fizici şi biologici şi a proceselor industriale considerate periculoase pentru securitatea sau sănătatea lucrătoarelor, în sensul articolului 2.
Liniile directoare menţionate la primul paragraf trebuie să aibă în vedere, de asemenea, mişcările şi poziţiile de lucru, oboseala fizică şi mintală şi alte tipuri de efort fizic şi psihic legate de activitatea desfăşurată de lucrătoare, în sensul articolului 2.
(2) Scopul liniilor directoare menţionate la alineatul (1) este de a servi ca bază pentru evaluarea menţionată la Art4 alineatul (1).
În acest scop, statele membre trebuie să aducă la cunoştinţă aceste linii directoare tuturor angajatorilor şi lucrătoarelor şi reprezentanţilor acestora din statul membru respectiv.


↑ Sus

Loading

Art. 4

Evaluarea şi informarea
(1) Pentru toate activităţile care pot prezenta un risc specific de expunere la agenţi, procese sau condiţii de muncă, a căror listă neexhaustivă este prezentată în anexa 1, angajatorul trebuie să evalueze natura, gradul şi durata expunerii lucrătoarelor în întreprinderea sau unitatea respectivă, în sensul articolului 2, fie direct, fie prin intermediul serviciilor de protecţie şi prevenire menţionate la Art7 din Directiva 89/391/CEE, cu scopul de:
- a evalua orice risc pentru securitatea sau sănătatea lucrătoarelor şi orice efect posibil asupra sarcinii sau alăptării, în sensul articolului 2;
- a decide ce măsuri trebuie luate.
(2) Fără a aduce atingere articolului 10 din Directiva 89/391/CEE, în întreprinderea sau unitatea respectivă, lucrătoarele, în sensul articolului 2, şi lucrătoarele care s-ar putea afla într-una dintre situaţiile menţionate la Art2 şi reprezentanţii lor sunt informaţi cu privire la rezultatele evaluării menţionate la alineatul (1) şi la toate măsurile referitoare la sănătatea şi securitatea la locul de muncă.


↑ Sus

Loading

Art. 5

Consecinţele rezultatelor evaluării
(1) Fără a aduce atingere articolului 6 din Directiva 89/391/CEE, dacă rezultatele evaluării la care se face referire la Art4 alineatul (1) evidenţiază un risc pentru securitatea sau sănătatea lucrătoarelor sau o repercusiune asupra sarcinii sau alăptării, în sensul articolului 2, angajatorul ia măsurile necesare pentru ca, printr-o modificare temporară a condiţiilor de muncă sau a programului de lucru al lucrătoarei în cauză, să fie evitată expunerea acestei lucrătoare la riscurile evidenţiate.
(2) Dacă modificarea condiţiilor de muncă sau a programului de lucru nu este posibilă din punct de vedere tehnic sau obiectiv ori nu poate fi solicitată în mod rezonabil, din motive bine întemeiate, angajatorul va lua măsuri pentru a schimba locul de muncă al lucrătoarei respective.
(3) Dacă schimbarea locului de muncă nu este posibilă din punct de vedere tehnic sau nu poate fi solicitată în mod rezonabil, din motive bine întemeiate, lucrătoarelor respective trebuie să li se acorde, în conformitate cu legislaţia şi practica naţională, o dispensă pentru întreaga perioadă necesară protecţiei securităţii sau sănătăţii lor.
(4) Dispoziţiile prezentului articol se aplică mutatis mutandis în cazul în care o lucrătoare care exercită o activitate interzisă în temeiul articolului 6 rămâne însărcinată sau alăptează şi îşi informează angajatorul cu privire la aceasta.


↑ Sus

Loading

Art. 6

Interdicţii de expunere
Pe lângă dispoziţiile generale referitoare la protecţia lucrătorilor, în special cele referitoare la valorile limită de expunere profesională:
1. lucrătoarele gravide, în sensul articolului 2 litera (a), nu pot fi obligate, în nici un caz, să desfăşoare activităţi pentru care evaluarea a evidenţiat riscul de expunere la agenţii şi condiţiile de muncă prezentate în anexa II secţiunea A, care pot pune în pericol securitatea sau sănătatea acestor lucrătoare;
2. lucrătoarele care alăptează, în sensul articolului 2 litera (c), nu pot fi obligate, în nici un caz, să desfăşoare activităţi pentru care evaluarea a evidenţiat riscul de expunere la agenţii şi condiţiile de muncă prezentate în anexa II, secţiunea B, care pot pune în pericol securitatea sau sănătatea acestor lucrătoare.


↑ Sus

Loading

Art. 7

Munca de noapte
(1) Statele membre iau măsurile necesare pentru ca lucrătoarele menţionate la Art2 să nu fie obligate să desfăşoare muncă de noapte în timpul sarcinii şi în perioada postnatală, perioadă care va fi determinată de autoritatea naţională responsabilă în domeniul securităţii şi sănătăţii, sub rezerva prezentării, în conformitate cu procedurile prevăzute de statele membre, a unui certificat medical care atestă că perioada respectivă este necesară pentru securitatea sau sănătatea lucrătoarei în cauză.
(2) Măsurile menţionate la alineatul (1) trebuie să includă, în conformitate cu legislaţia şi practica naţională, posibilitatea:
(a) transferului la o muncă de zi
sau
(b) o dispensă ori prelungirea concediului de maternitate, în cazul în care un astfel de transfer nu este posibil din punct de vedere tehnic sau obiectiv ori nu poate fi solicitat în mod rezonabil din motive bine întemeiate.


↑ Sus

Loading

Art. 8

Concediul de maternitate
(1) Statele membre iau măsurile necesare pentru ca lucrătoarele, în sensul articolului 2, să beneficieze de un concediu de maternitate de cel puţin 14 săptămâni consecutive, repartizat înainte şi după naştere, în conformitate cu legislaţia şi practica naţională.
(2) Concediul de maternitate prevăzut la alineatul (1) trebuie să includă un concediu de maternitate obligatoriu de cel puţin două săptămâni, repartizat înainte şi după naştere, în conformitate cu legislaţia şi practica naţională.


↑ Sus

Loading

Art. 9

Acordarea de dispense pentru consultaţii prenatale
Statele membre iau măsurile necesare pentru ca lucrătoarele gravide, în sensul articolului 2 litera (a), să beneficieze, în conformitate cu legislaţia şi practica naţională, de dispense remunerate pentru a efectua consultaţiile prenatale, dacă acestea au loc în timpul programului de lucru.


↑ Sus

Loading

Art. 10

Interzicerea concedierii
Pentru a garanta lucrătoarelor, în sensul articolului 2, exercitarea drepturilor de protecţie a sănătăţii şi securităţii, recunoscute prin prezentul articol, se prevăd următoarele:
1. statele membre iau măsurile necesare pentru a interzice concedierea lucrătoarelor, în sensul articolului 2, în perioada de la începutul sarcinii până la terminarea concediului de maternitate menţionat la Art8 alineatul (1), cu excepţia cazurilor speciale care nu au legătură cu starea lor, admise de legislaţia şi practica naţională şi, dacă este cazul, pentru care autoritatea competentă şi-a dat acordul;
2. în cazul în care o lucrătoare, în sensul articolului 2, este concediată în timpul perioadei menţionate la punctul 1, angajatorul trebuie să prezinte în scris motive bine întemeiate pentru concediere;
3. statele membre iau măsurile necesare pentru protecţia lucrătoarelor, în sensul articolului 2, faţă de consecinţele concedierii care, în temeiul punctului 1, este ilegală.


↑ Sus

Loading

Art. 11

Drepturi legate de contractul de muncă
Pentru a garanta lucrătoarelor, în sensul articolului 2, exercitarea drepturilor privind protecţia sănătăţii şi securităţii, recunoscute în prezentul articol, se prevăd următoarele:
1. în cazurile menţionate la articolele 5, 6 şi 7, trebuie asigurate, în conformitate cu legislaţia şi practica naţională, drepturile legate de contractul de muncă, inclusiv menţinerea unei remuneraţii şi dreptul lucrătoarelor, în sensul articolului 2, de a beneficia de o prestaţie adecvată;
2. în cazul menţionat la Art8, trebuie asigurate următoarele:
(a) drepturile legate de contractul de muncă al lucrătoarelor, în sensul articolului 2, altele decât cele prevăzute la litera (b);
(b) menţinerea unei remuneraţii şi dreptul lucrătoarelor, în sensul articolului 2, de a beneficia de o prestaţie adecvată;
3. prestaţia prevăzută la punctul 2 litera (b) este considerată ca fiind adecvată dacă garantează un venit cel puţin echivalent celui pe care lucrătoarea respectivă l-ar primi în cazul întreruperii activităţii din motive legate de starea sănătăţii sale, în limita unui plafon stabilit de legislaţia naţională;
4. statele membre pot condiţiona dreptul la remuneraţia sau prestaţia menţionate la punctul 1 şi la punctul 2 litera (b) de îndeplinirea de către lucrătoarea în cauză a condiţiilor legale de acordare a acestor prestaţii în temeiul legislaţiei naţionale.
Aceste condiţii nu pot include, în nici un caz, perioade anterioare de muncă mai mari de 12 luni anterioare datei la care se presupune că va avea loc naşterea.


↑ Sus

Loading

Art. 12

Apărarea drepturilor
Statele membre introduc în ordinile lor juridice interne măsurile necesare pentru a permite oricărei lucrătoare care se consideră nedreptăţită prin neaplicarea obligaţiilor care decurg din prezenta directivă să îşi valorifice drepturile pe cale jurisdicţională sau, în conformitate cu legislaţiile şi practicile naţionale, prin recurgerea la alte autorităţi competente.


↑ Sus

Loading

Art. 13

Modificări ale anexelor
(1) Modificările de natură strict tehnică ale anexei I, în funcţie de progresele tehnice, modificarea normelor sau specificaţiilor internaţionale şi noile descoperiri în domeniul reglementat de prezenta directivă sunt adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la Art17 din Directiva 89/391/CEE.
(2) Anexa II poate fi modificată numai în conformitate cu procedura prevăzută la Art118 a din tratat.


↑ Sus

Loading

Art. 14

Dispoziţii finale
(1) Statele membre adoptă şi pun în aplicare actele cu putere de lege şi actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive în cel mult doi ani de la adoptarea acesteia sau se asigură că, în cel mult doi ani de la adoptare, partenerii sociali stabilesc dispoziţiile necesare prin convenţii colective, statele membre fiind obligate să adopte orice dispoziţie necesară care să le permită garantarea în orice moment a rezultatelor impuse de prezenta directivă. Statele membre informează de îndată Comisia în acest sens.
(2) În momentul adoptării de către statele membre a dispoziţiilor prevăzute la alineatul (1), acestea cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoţite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
(3) Comisiei îi sunt comunicate de statele membre textele dispoziţiilor de drept intern deja adoptate sau în curs de adoptare în domeniul reglementat de prezenta directivă.
(4) Statele membre raportează Comisiei la fiecare cinci ani cu privire la aplicarea dispoziţiilor prezentei directive, indicând punctele de vedere ale partenerilor sociali.
Cu toate acestea, statele membre raportează pentru prima dată Comisiei cu privire la aplicarea dispoziţiilor prezentei directive, indicând punctele de vedere ale partenerilor sociali, după patru ani de la adoptare.
Comisia informează Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Economic şi Social şi Comitetul consultativ pentru securitate, igienă şi protecţia sănătăţii la locul de muncă.
(5) Comisia prezintă periodic Parlamentului European, Consiliului şi Comitetului Economic şi Social un raport privind aplicarea prezentei directive, ţinând seama de alineatele (1)-(3).
(6) Consiliul reexaminează prezenta directivă pe baza unei evaluări realizate pe baza rapoartelor menţionate la alineatul (4) al doilea paragraf şi, după caz, a unei propuneri care trebuie prezentată de Comisie în cel mult cinci ani de la adoptarea directivei.


↑ Sus

Loading

Art. 15

Destinatari
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
 

↑ Sus

Loading