s Lege 303 din 2004 - privind statutul judecatorilor si procurorilor

Sumar:

Lege nr. 303 din 2004
privind statutul judecatorilor si procurorilor

Publicat in MOF nr. 576 - 29/06/2004
 

Titlul I - Dispozitii generale

Capitolul I - Notiuni si principii

Art. 1

Magistratura este activitatea judiciara desfasurata de judecatori în scopul înfaptuirii justitiei si de procurori în scopul apararii intereselor generale ale societatii, a ordinii de drept, precum si a drepturilor si libertatilor cetatenilor.

↑ Sus

Loading

Art. 2

(1) Judecatorii numiti de Presedintele României sunt inamovibili, în conditiile prezentei legi.
(2) Judecatorii inamovibili pot fi mutati prin transfer, delegare, detasare sau promovare, numai cu acordul lor, si pot fi suspendati sau eliberati din functie în conditiile prevazute de prezenta lege.
(3) Judecatorii sunt independenti, se supun numai legii si trebuie sa fie impartiati.
(4) Orice persoana, organizatie, autoritate sau institutie este datoare sa respecte independenta judecatorilor.

↑ Sus

Loading

Art. 3

(1) Procurorii numiti de Presedintele României se bucura de stabilitate si sunt independenti, în conditiile legii.
(2) Procurorii care se bucura de stabilitate pot fi mutati prin transfer, detasare sau promovare, numai cu acordul lor. Ei pot fi delegati, suspendati sau eliberati din functie în conditiile prevazute de prezenta lege.

↑ Sus

Loading

Art. 4

(1) Judecatorii si procurorii sunt obligati ca, prin întreaga lor activitate, sa asigure suprematia legii, sa respecte drepturile si libertatile persoanelor, precum si egalitatea lor în fata legii si sa asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participantilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, sa respecte Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor si sa participe la formarea profesionala continua.
(2) Judecatorii nu pot refuza sa judece pe motiv ca legea nu prevede, este neclara sau incompleta.


↑ Sus

Loading

Capitolul II - Incompatibilitati si interdictii

Art. 5

(1) Functiile de judecator, procuror, magistrat-asistent si asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte functii publice sau private, cu exceptia functiilor didactice din învatamântul superior, precum si a celor de instruire din cadrul Institutului National al Magistraturii si al Scolii Nationale de Grefieri, în conditiile legii.
(2) Judecatorii si procurorii sunt obligati sa se abtina de la orice activitate legata de actul de justitie în cazuri care presupun existenta unui conflict între interesele lor si interesul public de înfaptuire a justitiei sau de aparare a intereselor generale ale societatii, cu exceptia cazurilor în care conflictul de interese a fost adus la cunostinta, în scris, colegiului de conducere al instantei sau conducatorului parchetului si s-a considerat ca existenta conflictului de interese nu afecteaza îndeplinirea impartiala a atributiilor de serviciu.
(3) Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti si personalul auxiliar de specialitate sunt obligati sa dea, anual, o declaratie pe propria raspundere în care sa mentioneze daca sotul, rudele sau afinii pâna la gradul al IV-lea inclusiv exercita o functie sau desfasoara o activitate juridica ori activitati de investigare sau cercetare penala, precum si locul de munca al acestora. Declaratiile se înregistreaza si se depun la dosarul profesional.

↑ Sus

Loading

Art. 6

(1) Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat magistratilor si personalul auxiliar de specialitate sunt obligati sa faca o declaratie autentica, pe propria raspundere potrivit legii penale, privind apartenenta sau neapartenenta ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca politie politica.
(2) Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii verifica declaratiile prevazute la alin. (1). Rezultatele verificarilor se ataseaza la dosarul profesional.
(3) Dispozitiile Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitatii ca politie politica se aplica în mod corespunzator.

↑ Sus

Loading

Art. 7

(1) Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat acestora si personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si parchetelor nu pot fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.
(2) Persoanele prevazute la alin. (1) completeaza, anual, o declaratie autentica, pe propria raspundere potrivit legii penale, din care sa rezulte ca nu sunt lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.
(3) Consiliul Suprem de Aparare a Tarii verifica, din oficiu sau la sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii ori a ministrului justitiei, realitatea declaratiilor prevazute la alin. (2).
(4) Încalcarea dispozitiilor alin. (1) conduce la eliberarea din functia detinuta, inclusiv cea de judecator sau procuror.

↑ Sus

Loading

Art. 8

(1) Judecatorilor si procurorilor le este interzis:
a) sa desfasoare activitati comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
b) sa desfasoare activitati de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de alta natura;
c) sa aiba calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societati civile, societati comerciale, inclusiv banci sau alte institutii de credit, societati de asigurare ori financiare, companii nationale, societati nationale sau regii autonome;
d) sa aiba calitatea de membru al unui grup de interes economic.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. c), judecatorii si procurorii pot fi actionari sau asociati ca urmare a legii privind privatizarea în masa.

↑ Sus

Loading

Art. 9

(1) Judecatorii si procurorii nu pot sa faca parte din partide sau formatiuni politice si nici sa desfasoare sau sa participe la activitati cu caracter politic.
(2) Judecatorii si procurorii sunt obligati ca în exercitarea atributiilor sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice.

↑ Sus

Loading

Art. 10

(1) Judecatorii si procurorii nu îsi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfasurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.
(2) Judecatorii si procurorii nu pot sa dea consultatii scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar daca procesele respective sunt pe rolul altor instante sau parchete decât acelea în cadrul carora îsi exercita functia si nu pot îndeplini orice alta activitate care, potrivit legii, se realizeaza de avocat.
(3) Judecatorilor si procurorilor le este permis sa pledeze, în conditiile prevazute de lege, numai în cauzele lor personale, ale ascendentilor si descendentilor, ale sotilor, precum si ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. Chiar si în asemenea situatii însa judecatorilor si procurorilor nu le este îngaduit sa se foloseasca de calitatea pe care o au pentru a influenta solutia instantei de judecata sau a parchetului si trebuie sa evite a se crea aparenta ca ar putea influenta în orice fel solutia.

↑ Sus

Loading

Art. 11

(1) Judecatorii si procurorii pot participa la elaborarea de publicatii, pot elabora articole, studii de specialitate, lucrari literare ori stiintifice si pot participa la emisiuni audiovizuale, cu exceptia celor cu caracter politic.
(2) Judecatorii si procurorii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internationale.
(3) Judecatorii si procurorii pot fi membri ai societatilor stiintifice sau academice, precum si ai oricaror persoane juridice de drept privat fara scop patrimonial.


↑ Sus

Loading

Titlul II - Cariera judecatorilor si procurorilor

Capitolul I - Admiterea în magistratura si formarea profesionala initiala a judecatorilor si procurorilor

Art. 12

Admiterea în magistratura a judecatorilor si procurorilor se face prin concurs, pe baza competentei profesionale, a aptitudinilor si a bunei reputatii.

↑ Sus

Loading

Art. 13

Admiterea în magistratura si formarea profesionala initiala în vederea ocuparii functiei de judecator si procuror se realizeaza prin Institutul National al Magistraturii.

↑ Sus

Loading

Art. 14

(1) Admiterea la Institutul National al Magistraturii se face cu respectarea principiilor transparentei si egalitatii, exclusiv pe baza de concurs.
(2) La concursul pentru admiterea la Institutul National al Magistraturii se poate înscrie persoana care îndeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
a) are cetatenia româna, domiciliul în România si capacitate deplina de exercitiu;
b) este licentiata în drept;
c) nu are antecedente penale sau cazier fiscal;
d) cunoaste limba româna;
e) este apta, din punct de vedere medical si psihologic, pentru exercitarea functiei. Comisia medicala se numeste prin ordin comun al ministrului justitiei si al ministrului sanatatii publice. Taxele examenului medical pentru candidatii declarati admisi se suporta din bugetul Institutului National al Magistraturii.


↑ Sus

Loading

Art. 15

(1) Concursul de admitere se organizeaza anual la data si locul stabilite de Institutul National al Magistraturii, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii. Data, locul, modul de desfasurare a concursului de admitere si numarul de locuri scoase la concurs se publica în Monitorul Oficial al României, Part III-a, pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii si pe cea a Institutului National al Magistraturii, cu cel putin 60 de zile înainte de data stabilita pentru concurs.
(2) Datele prevazute la alin. (1) se aduc la cunostinta si printr-un comunicat care se publica în trei cotidiene centrale.
(3) Pentru înscrierea la concursul prevazut la alin. (1), candidatul plateste o taxa al carei cuantum se stabileste prin hotarâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în functie de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului.
(4) Consiliul Superior al Magistraturii stabileste în fiecare an numarul de cursanti, în functie de posturile de judecatori si procurori vacante, precum si de cele care vor fi înfiintate.
(5) Comisia de admitere, comisia de elaborare a subiectelor si comisia de solutionare a contestatiilor sunt numite prin hotarâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului National al Magistraturii. Verificarea dosarelor candidatilor si îndeplinirea conditiilor prevazute la art. 14 alin. (2) se realizeaza de comisia de admitere.
(6) Rezultatele concursului se afiseaza la sediul Institutului National al Magistraturii si se publica pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii si pe cea a Institutului National al Magistraturii.
(7) Candidatii nemultumiti de rezultatele concursului pot formula contestatii în termen de 3 zile de la afisare la comisia de solutionare a contestatiilor. Aceasta le va solutiona în termen de 3 zile. Decizia comisiei de solutionare a contestatiilor este irevocabila, dispozitiile alin. (6) fiind aplicabile în mod corespunzator.

↑ Sus

Loading

Art. 16

(1) Cursantii Institutului National al Magistraturii au calitatea de auditori de justitie.
(2) Formarea profesionala initiala în cadrul Institutului National al Magistraturii consta în pregatirea teoretica si practica a auditorilor de justitie pentru a deveni judecatori sau procurori.
(3) Durata cursurilor de formare profesionala a auditorilor de justitie este de 2 ani. Dupa primul an de cursuri, auditorii de justitie opteaza, în ordinea mediilor si în raport cu numarul posturilor, pentru functia de judecator sau procuror.
(4) În perioada cursurilor, auditorii de justitie efectueaza stagii de practica în cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor, asista la sedintele de judecata si la activitatea de urmarire penala, pentru a cunoaste în mod direct activitatile pe care le desfasoara judecatorii, procurorii si personalul auxiliar de specialitate.
(5) Programul de formare profesionala a auditorilor de justitie se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului National al Magistraturii.

↑ Sus

Loading

Art. 17

(1) Auditorii de justitie beneficiaza de o bursa având caracterul unei indemnizatii lunare corespunzatoare functiei de judecator stagiar si procuror stagiar, în raport cu vechimea pe care o au ca auditori.
(2) Bursa auditorilor de justitie prevazuta la alin. (1) are natura si regimul juridic al unui drept salarial si se stabileste pe baza indemnizatiei brute prevazute de lege pentru judecatorii si procurorii stagiari, la care se vor calcula retinerile pentru obtinerea indemnizatiei nete, urmând a se vira obligatia angajatorului si a asiguratilor la asigurarile sociale de stat, precum si obligatia angajatorului si a asiguratilor privind contributia la asigurarile sociale de sanatate. Auditorii de justitie beneficiaza de indemnizatie si în perioada vacantelor.
(3) Indemnizatiile auditorilor de justitie se platesc din fondul prevazut în bugetul anual aprobat al Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) Auditorii de justitie beneficiaza de drepturile prevazute de art. 79 alin. (4) si (5), care se aplica în mod corespunzator.
(5) Perioada în care o persoana a avut calitatea de auditor de justitie, daca a promovat examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii, constituie vechime în functia de judecator sau procuror.
(6) Prevederile alin. (1)-(3) si (5) se aplica si auditorilor de justitie proveniti din alte tari, pe baza întelegerilor încheiate cu ministerele de justitie din tarile respective.

↑ Sus

Loading

Art. 18

(1) Abaterile disciplinare ale auditorilor de justitie de la îndatoririle ce le revin potrivit legii sau Regulamentului Institutului National al Magistraturii se sanctioneaza disciplinar.
(2) Constituie abateri disciplinare:
a) desfasurarea de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atributiilor ce le revin;
b) atitudinile ireverentioase fata de colegi, personalul de instruire si de conducere al Institutului National al Magistraturii, precum si fata de persoanele cu care intra în contact în perioada efectuarii stagiului;
c) absentele nemotivate de la cursuri, daca acestea depasesc 8 ore într-o luna.
(3) Sanctiunile disciplinare aplicabile auditorilor de justitie sunt:
a) avertismentul;
b) diminuarea bursei cu pâna la 15% pe o perioada de la o luna la 3 luni;
c) diminuarea bursei proportional cu numarul absentelor nemotivate, daca acestea depasesc 8 ore într-o luna;
d) exmatricularea din Institutul National al Magistraturii.
(4) Avertismentul se aplica, în scris, de directorul Institutului National al Magistraturii si poate fi contestat la consiliul stiintific al institutului.
(5) Sanctiunile prevazute la alin. (3) lit. b), c) si d) se aplica de Consiliul stiintific al Institutului National al Magistraturii.
(6) Hotarârile consiliului stiintific prevazute la alin. (5) pot fi atacate la instanta de contencios administrativ si fiscal competenta.
(7) În cazul exmatricularii din Institutul National al Magistraturii, cel sanctionat este obligat sa restituie indemnizatia si cheltuielile de scolarizare.
(8) Procedura de constatare a abaterilor si de aplicare a sanctiunilor disciplinare se stabileste prin Regulamentul Institutului National al Magistraturii.

↑ Sus

Loading

Art. 19

(1) Dupa încheierea cursurilor în cadrul Institutului National al Magistraturii, auditorii de justitie sustin un examen de absolvire, constând în probe teoretice si practice, prin care se verifica însusirea cunostintelor necesare exercitarii functiei de judecator sau de procuror.
(2) Auditorii de justitie care au promovat examenul prevazut la alin. (1) vor fi numiti, potrivit legii, de regula, în functiile pentru care au optat dupa primul an de cursuri în cadrul Institutului National al Magistraturii.
(3) Auditorii de justitie care nu promoveaza examenul de absolvire se pot prezenta înca o data pentru sustinerea acestuia la urmatoarea sesiune organizata de Institutul National al Magistraturii. În cazul în care auditorul de justitie nu se prezinta, în mod nejustificat, la examen sau nu promoveaza examenul în a doua sesiune, el nu poate fi numit ca judecator sau procuror si este obligat sa restituie bursa si cheltuielile de scolarizare.

↑ Sus

Loading

Art. 20

(1) Absolventii Institutului National al Magistraturii sunt obligati sa îndeplineasca timp de 6 ani functia de judecator sau de procuror.
(2) În cazul în care un absolvent al Institutului National al Magistraturii este eliberat din functie înainte de expirarea perioadei de 6 ani, din initiativa sa ori din motive care îi sunt imputabile, el este obligat sa restituie bursa de auditor de justitie si cheltuielile de scolarizare efectuate cu formarea sa, proportional cu timpul ramas pâna la împlinirea termenului prevazut la alin. (1).
(3) În perioada dintre data promovarii examenului de absolvire si data numirii în functia de judecator sau procuror stagiar, absolventii Institutului National al Magistraturii care au promovat examenul de absolvire primesc indemnizatia lunara corespunzatoare functiei de auditor de justitie. Drepturile salariale se suporta din bugetul Institutului National al Magistraturii.


↑ Sus

Loading

Capitolul II - Judecatorii stagiari si procurorii stagiari

Art. 21

(1) Judecatorii stagiari si procurorii stagiari sunt numiti în functie de catre Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza mediei generale, obtinuta prin însumarea celor trei medii de la sfârsitul fiecarui an de studiu si de la examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii.
(11) Perioada cuprinsa între promovarea examenului de absolvire si numirea de catre Consiliul Superior al Magistraturii în functia de judecator sau procuror stagiar, precum si perioada în care o persoana a avut calitatea de judecator sau procuror stagiar, daca a promovat examenul de capacitate prevazut de art. 25, constituie vechime în functia de judecator sau procuror.
(2) Judecatorii stagiari si procurorii stagiari pot fi numiti în functie numai la judecatorii sau, dupa caz, la parchetele de pe lânga acestea.
(3) Judecatorii stagiari se bucura de stabilitate.


↑ Sus

Loading

Art. 22

(1) Durata stagiului este de 1 an.
(2) În perioada stagiului, judecatorii si procurorii sunt obligati sa continue formarea profesionala, sub coordonarea unui judecator sau procuror anume desemnat de presedintele judecatoriei sau, dupa caz, de prim-procurorul parchetului de pe lânga aceasta instanta.
(3) Conducerea instantelor si a parchetelor este obligata sa asigure toate conditiile pentru buna desfasurare a stagiului.

↑ Sus

Loading

Art. 23

(1) Judecatorii stagiari judeca:
a) cererile privind pensiile de întretinere, cererile privind înregistrarile si rectificarile în registrele de stare civila, cererile privind popririle, încuviintarea executarii silite, învestirea cu formula executorie si luarea unor masuri asiguratorii;
b) litigiile patrimoniale având ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun, în cazul în care valoarea obiectului litigiului nu depaseste 100 milioane lei (10 mii lei RON);
c) plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare a contraventiilor si de aplicare a sanctiunilor contraventionale;
d) somatia de plata;
e) reabilitarea;
f) constatarea interventiei amnistiei ori gratierii;
g) infractiunile prevazute la art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedura penala.
(2) Procurorii stagiari au dreptul sa puna concluzii în instanta, sa efectueze si sa semneze acte procedurale, sub coordonarea unui procuror care se bucura de stabilitate.
(3) Solutiile procurorilor stagiari sunt contrasemnate de procurorii care îi coordoneaza.

↑ Sus

Loading

Art. 24

(1) Judecatorul sau procurorul care raspunde de coordonarea judecatorilor stagiari sau, dupa caz, a procurorilor stagiari întocmeste trimestrial un referat de evaluare individuala privind însusirea cunostintelor practice specifice activitatii de judecator sau de procuror.
(2) În vederea prezentarii la examenul de capacitate, ultimul referat de evaluare individuala cuprinde avizul consultativ al presedintelui curtii de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lânga aceasta.

↑ Sus

Loading

Art. 25

(1) Dupa încheierea perioadei de stagiu, judecatorii si procurorii stagiari sunt obligati sa se prezinte la examenul de capacitate. În cazul în care judecatorul stagiar sau procurorul stagiar este respins la examenul de capacitate, el este obligat sa se prezinte la sesiunea urmatoare.
(2) Lipsa nejustificata de la examenul de capacitate sau respingerea candidatului la doua sesiuni atrage pierderea calitatii de judecator stagiar sau de procuror stagiar. În aceasta situatie, judecatorul sau procurorul stagiar este obligat sa restituie bursa de auditor de justitie si cheltuielile de scolarizare efectuate pentru formarea sa profesionala.
(3) Persoana care, din motive justificate, nu s-a prezentat la examenul de capacitate poate sustine acest examen daca de la încheierea stagiului pâna la data fixata pentru examen nu au trecut mai mult de 2 ani. Dispozitiile alin. (2) se aplica în mod corespunzator.
(4) Dupa trecerea termenului de 2 ani, persoanele prevazute la alin. (3) sunt obligate sa efectueze din nou stagiul, potrivit legii.

↑ Sus

Loading

Art. 26

(1) Examenul de capacitate al judecatorilor stagiari si al procurorilor stagiari se organizeaza anual de Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului National al Magistraturii.
(11) La examenul de capacitate prevazut la alin. (1) participa judecatorii stagiari si procurorii stagiari, precum si personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului National al Magistraturii, Ministerului Public si al Ministerului Justitiei.
(2) Data, locul si modul de desfasurare a examenului de capacitate se publica în Monitorul Oficial al României, Part III-a, precum si pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii si pe cea a Institutului National al Magistraturii si se comunica instantelor judecatoresti si parchetelor de pe lânga acestea, cu cel putin 90 de zile înainte de data stabilita pentru examenul de capacitate.
(3) Cererile de înscriere la examenul de capacitate, însotite de referatele de evaluare si de celelalte acte necesare potrivit Regulamentului privind examenul de capacitate al judecatorilor stagiari si al procurorilor stagiari, se depun la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 60 de zile de la publicarea datei examenului.


↑ Sus

Loading

Art. 27

(1) Comisia pentru examenul de capacitate al judecatorilor si comisia pentru solutionarea contestatiilor sunt alcatuite din judecatori de la Înalta Curte de Casatie si Justitie, judecatori de la curtile de apel si formatori din Institutul National al Magistraturii, numiti prin hotarâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului National al Magistraturii.
(2) Comisia pentru examenul de capacitate al procurorilor si comisia pentru solutionarea contestatiilor sunt alcatuite din procurori de la Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, procurori de la parchetele de pe lânga curtile de apel si formatori din Institutul National al Magistraturii, numiti prin hotarâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului National al Magistraturii.

↑ Sus

Loading

Art. 28

(1) Examenul de capacitate consta în verificarea cunostintelor teoretice si practice prin probe scrise si orale.
(2) Probele cu caracter teoretic au ca obiect fundamentele constitutionale ale statului de drept, institutiile de baza ale dreptului, organizarea judiciara si Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor. La sustinerea probelor orale participa cel putin 3 membri ai comisiilor prevazute la art. 27.
(3) Probele cu caracter practic constau în solutionarea de spete si întocmirea de acte judiciare, distincte pentru judecatori si procurori, în functie de specificul activitatii acestora.
(4) Abrogat.


↑ Sus

Loading

Art. 29

(1) Rezultatele examenului de capacitate se înscriu în tabelul de clasificare a candidatilor, care se afiseaza la sediul Institutului National al Magistraturii si se publica pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii si pe cea a Institutului National al Magistraturii.
(2) Contestatiile pentru examenul de capacitate cu privire la probele scrise se trimit la Institutul National al Magistraturii, în termen de 72 de ore de la afisarea rezultatelor, de catre candidati, curtile de apel sau parchetele de pe lânga acestea. Contestatiile se solutioneaza în termen de 3 zile. Decizia comisiei de solutionare a contestatiilor este irevocabila, dispozitiile alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzator.
(3) Notarea la probele orale este definitiva.
(4) Dupa întocmirea tabelului de clasificare a candidatilor, Consiliul Superior al Magistraturii valideaza examenul de capacitate, în prima sedinta care urmeaza afisarii rezultatelor.
(5) Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, examenul de capacitate în cazurile în care constata ca nu au fost respectate conditiile prevazute de lege sau de regulament privind organizarea examenului sau ca exista dovada savârsirii unor fraude.

↑ Sus

Loading

Art. 30

(1) Dupa validarea examenului de capacitate, lista tuturor posturilor vacante de la judecatorii si parchetele de pe lânga aceste instante se publica de îndata, separat pentru judecatori si procurori, în Monitorul Oficial al României, Part III-a, si se afiseaza la sediile instantelor si parchetelor, prin grija Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Candidatii declarati admisi la examenul de capacitate au dreptul, în ordinea mediilor, sa-si aleaga posturile, în termen de 15 zile libere de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Part a III-a.
(3) Candidatului care nu si-a exercitat dreptul de alegere a postului în termenul prevazut la alin. (2) i se propune, din oficiu, un post de catre Consiliul Superior al Magistraturii. Refuzul de a accepta propunerea este considerat demisie.
(4) La medii egale are prioritate la alegerea postului, în urmatoarea ordine, candidatul care functioneaza la instanta sau parchetul pentru care a optat ori cel care are o vechime mai mare în magistratura.
(5) Repartizarea pe posturi se afiseaza la sediul Consiliului Superior al Magistraturii, al instantelor si al parchetelor, se comunica persoanelor interesate si se publica pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
(6) În circumscriptiile instantelor si parchetelor unde o minoritate nationala are o pondere de cel putin 50% din numarul locuitorilor, la medii egale, au prioritate candidatii cunoscatori ai limbii acelei minoritati.


↑ Sus

Loading

Capitolul III - Numirea judecatorilor si procurorilor

Art. 31

(1) Judecatorii si procurorii care au promovat examenul de capacitate sunt numiti de Presedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Propunerile de numire se fac în cel mult 30 de zile de la data validarii examenului de capacitate.
(3) Presedintele României poate refuza o singura data numirea judecatorilor si procurorilor prevazuti la alin. (1). Refuzul motivat se comunica de îndata Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) În situatia în care Consiliul Superior al Magistraturii sustine propunerea initiala, are obligatia sa motiveze optiunea si sa o comunice de îndata Presedintelui României.
(5) În perioada dintre data validarii examenului de capacitate si data intrarii în vigoare a actului de numire de catre Presedintele României, judecatorii si procurorii care au promovat examenul de capacitate primesc salariul corespunzator functiei imediat superioare celei de judecator sau procuror stagiar.

↑ Sus

Loading

Art. 32

(1) Poate fi numita judecator sau procuror militar persoana care îndeplineste conditiile prevazute de lege pentru intrarea în magistratura, dupa dobândirea calitatii de ofiter activ în cadrul Ministerului Apararii Nationale.
(2) Verificarile pentru chemarea în cadrele active ale armatei, cu privire la persoana care îndeplineste conditiile prevazute de lege pentru a fi numita judecator sau procuror militar, se fac de structura abilitata din Ministerul Apararii, care asigura managementul functiilor militare la nivelul instantelor si parchetelor militare.»


↑ Sus

Loading

Art. 33

(1) Pot fi numiti în magistratura, pe baza de concurs, daca îndeplinesc conditiile prevazute la art. 14 alin. (2), fostii judecatori si procurori care si-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridica prevazut la art. 87 alin. (1), avocatii, notarii, asistentii judiciari, consilierii juridici, personalul de probatiune cu studii superioare juridice, ofiterii de politie judiciara cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit functii de specialitate juridica în aparatul Parlamentului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, Curtii Constitutionale, Avocatului Poporului, Curtii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, din Institutul de Cercetari Juridice al Academiei Române si Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învatamântul juridic superior acreditat, precum si magistratiiasistenti de la Înalta Curte de Casatie si Justitie, cu o vechime în specialitate de cel putin 5 ani.
(2) Concursul prevazut la alin. (1) se organizeaza anual sau ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul National al Magistraturii, pentru ocuparea posturilor vacante de la judecatorii si parchetele de pe lânga acestea.
(3) În termen de cel mult 30 de zile de la data validarii concursului prevazut la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii propune Presedintelui României numirea în functia de judecator sau, dupa caz, de procuror a candidatilor admisi.
(4) Dispozitiile art. 30 alin. (6) se aplica în mod corespunzator.
(5) Abrogat.
(6) Abrogat.
(7) Abrogat.
(8) Abrogat.
(9) Abrogat.
(10) Abrogat.
(101) Abrogat.
(102) Abrogat.
(103) Abrogat.
(104) Abrogat.
(105) Abrogat.
(106) Abrogat.
(107) Abrogat.
(11) Presedintele României poate refuza o singura data numirea judecatorilor si procurorilor prevazuti la alin. (1). Refuzul motivat se comunica de îndata Consiliului Superior al Magistraturii.
(12) În situatia în care Consiliul Superior al Magistraturii sustine propunerea initiala, are obligatia sa motiveze optiunea si sa o comunice de îndata Presedintelui României.
(13) Dupa numirea în functia de judecator sau procuror, persoanele prevazute la alin. (1) sunt obligate sa urmeze, pe o perioada de 6 luni, un curs de formare profesionala în cadrul Institutului National al Magistraturii, care va cuprinde în mod obligatoriu elemente de drept comunitar.
(14) Persoanele numite în conditiile prezentului articol nu pot fi delegate, detasate, transferate si nu pot promova la alte instante sau parchete timp de cel putin 3 ani de la numirea în functie.
(15) Judecatorii Curtii Constitutionale care, la data numirii, aveau functia de judecator sau de procuror au dreptul, la încetarea mandatului, sa revina la postul detinut anterior.


↑ Sus

Loading

Art. 34

(1) Înainte de a începe sa-si exercite functia, judecatorii si procurorii depun urmatorul juramânt: "Jur sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei, sa-mi îndeplinesc atributiile cu onoare, constiinta si fara partinire. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!" Referirea la divinitate din formula juramântului se schimba potrivit credintei religioase a judecatorilor si procurorilor si este facultativa.
(2) Refuzul depunerii juramântului atrage, de drept, nulitatea numirii în functie.
(3) Juramântul se depune în sedinta solemna, în fata judecatorilor instantei sau, dupa caz, a procurorilor parchetului la care a fost numit judecatorul sau procurorul, dupa citirea actului de numire.
(4) Depunerea juramântului se consemneaza într-un proces-verbal, care se semneaza de conducatorul instantei sau, dupa caz, al parchetului si de 2 dintre judecatorii sau procurorii prezenti, precum si de cel care a depus juramântul.
(5) Depunerea juramântului nu este necesara în cazul transferului sau al promovarii judecatorului ori procurorului în alta functie.


↑ Sus

Loading

Capitolul IV - Formarea profesionala continua si evaluarea periodica a judecatorilor si procurorilor

Art. 35

(1) Formarea profesionala continua a judecatorilor si procurorilor constituie garantia independentei si impartialitatii în exercitarea functiei.
(2) Formarea profesionala continua trebuie sa tina seama de dinamica procesului legislativ si consta, în principal, în cunoasterea si aprofundarea legislatiei interne, a documentelor europene si internationale la care România este parte, a jurisprudentei instantelor judecatoresti si a Curtii Constitutionale, a jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice, în abordarea multidisciplinara a institutiilor cu caracter de noutate, precum si în cunoasterea si aprofundarea unor limbi straine si operarea pe calculator.

↑ Sus

Loading

Art. 36

Responsabilitatea pentru formarea profesionala continua a judecatorilor si procurorilor revine Institutului National al Magistraturii, conducatorilor instantelor sau parchetelor la care acestia îsi desfasoara activitatea, precum si fiecarui judecator si procuror, prin pregatire individuala.

↑ Sus

Loading

Art. 37

(1) Judecatorii si procurorii participa, cel putin o data la 3 ani, la programe de formare profesionala continua organizate de Institutul National al Magistraturii, de institutii de învatamânt superior din tara sau din strainatate ori la alte forme de perfectionare profesionala.
(2) Judecatorii si procurorii au obligatia de a urma în cadrul programelor de formare profesionala continua un curs intensiv pentru învatarea sau aprofundarea unei limbi straine si un curs intensiv pentru initierea sau aprofundarea cunostintelor de operare pe calculator organizate de Institutul National al Magistraturii sau de instantele judecatoresti sau parchete, de institutii de învatamânt superior din tara sau din strainatate, precum si de alte institutii de specialitate.
(3) Consiliul Superior al Magistraturii aproba anual, la propunerea Institutului National al Magistraturii, programul de formare profesionala continua a judecatorilor si procurorilor.
(4) Formarea profesionala continua a judecatorilor si procurorilor se realizeaza tinând seama de necesitatea specializarii lor.

↑ Sus

Loading

Art. 371

(1) Cheltuielile de cazare si masa ale judecatorilor, procurorilor, personalului de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, auditorilor de justitie, personalului de instruire prevazut la art. 108 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care participa la activitatile de formare profesionala continua organizate de Institutul National al Magistraturii, se suporta din bugetul acestei institutii.
(2) Plafonul maxim al cheltuielilor prevazute la alin. (1) se stabileste prin decizie a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului National al Magistraturii.
(3) Cheltuielile de transport ale judecatorilor, procurorilor, personalului de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, care participa la activitatile de formare profesionala continua organizate de Institutul National al Magistraturii, se suporta din bugetul institutiilor unde îndeplinesc functia de baza.
(4) Cheltuielile de transport ale auditorilor de justitie si ale personalului de instruire al Institutului National al Magistraturii, care participa la activitatile de formare profesionala continua organizate de Institutul National al Magistraturii, se suporta din bugetul acestei institutii.
(5) Judecatorii, procurorii, personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, auditorii de justitie, precum si personalul de instruire care participa la activitatile de formare organizate de Institutul National al Magistraturii nu beneficiaza de diurna de delegare de la institutiile unde îndeplinesc functia de baza.

 

 

↑ Sus

Loading

Art. 38

(1) În cadrul fiecarei curti de apel si în cadrul fiecarui parchet de pe lânga curtea de apel se organizeaza periodic activitati de formare profesionala continua, constând în consultari, dezbateri, seminarii, sesiuni sau mese rotunde, cu participarea Institutului National al Magistraturii. Tematica acestora se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii.
(11) Cheltuielile aferente organizarii activitatilor prevazute la alin. (1), inclusiv cele privind cazarea, masa si transportul personalului de instruire si al participantilor, se suporta din bugetul curtii de apel sau, dupa caz, al parchetului de pe lânga curtea de apel.
(12) Plafonul maxim al cheltuielilor prevazute la alin. (11) se stabileste prin ordin al ministrului justitiei, respectiv al procurorului general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie.
(13) Cheltuielile cu salarizarea personalului de instruire care participa la activitatile prevazute la alin. (1) se suporta din bugetul curtii de apel sau, dupa caz, al parchetului de pe lânga curtea de apel. Dispozitiile art. 108 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica în mod corespunzator.
(14) Judecatorii, procurorii, precum si personalul de instruire care participa la activitatile prevazute la alin. (1) nu beneficiaza de diurna de delegare de la institutiile unde îndeplinesc functia de baza.
(2) Presedintele curtii de apel sau, dupa caz, procurorul general al parchetului de pe lânga curtea de apel desemneaza judecatorii, respectiv procurorii, care raspund de organizarea activitatii de formare profesionala continua a judecatorilor si procurorilor de la curtea de apel si instantele din circumscriptia acesteia, respectiv de la parchetul de pe lânga curtea de apel si parchetele subordonate.


↑ Sus

Loading

Art. 39

(1) Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenta profesionala si de performanta judecatorii si procurorii sunt supusi la fiecare 3 ani unei evaluari privind eficienta, calitatea activitatii si integritatea, obligatia de formare profesionala continua si absolvirea unor cursuri de specializare, iar în cazul judecatorilor si procurorilor numiti în functii de conducere, si modul de îndeplinire a atributiilor manageriale.
(2) Prima evaluare a judecatorilor si procurorilor se face la 2 ani de la numirea în functie.
(3) Evaluarea prevazuta la alin. (1) se face de comisii constituite prin hotarâre a Consiliului Superior al Magistraturii, separat pentru judecatori si procurori, formate din presedintele instantei sau, dupa caz, conducatorul parchetului, sectiei sau directiei din cadrul Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie sau Parchetului National Anticoruptie, precum si din 2 judecatori sau procurori desemnati de colegiul de conducere.
(4) Din comisiile pentru evaluarea procurorilor din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si Parchetului National Anticoruptie fac parte si procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie si, respectiv, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie care raspund direct de performantele acestor structuri.
(5) Criteriile de evaluare a activitatii profesionale a judecatorilor si procurorilor sunt prevazute în anexa*) care face parte integranta din prezenta lege.
(6) Regulamentul privind evaluarea activitatii profesionale a judecatorilor si procurorilor se aproba prin hotarâre a Consiliului Superior al Magistraturii.


↑ Sus

Loading

Art. 40

(1) Prin raportul de evaluare a activitatii profesionale a judecatorului sau procurorului întocmit de comisiile prevazute la art. 39 alin. (3) sau (4), se poate acorda unul dintre calificativele: "foarte bine", "bine", "satisfacator" sau "nesatisfacator".
(2) Judecatorii sau procurorii nemultumiti de calificativul acordat pot face contestatie la sectia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la comunicare.
(3) În solutionarea contestatiei, sectiile Consiliului Superior al Magistraturii pot cere conducatorului instantei sau parchetului ori comisiilor sau persoanelor prevazute la art. 39 alin. (3) sau (4) orice informatii pe care le considera necesare, iar citarea judecatorului sau procurorului pentru a fi audiat este obligatorie.
(4) Hotarârile sectiilor pot fi atacate la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Hotarârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca instanta de judecata, sunt definitive si irevocabile.

↑ Sus

Loading

Art. 41

(1) Judecatorii si procurorii care primesc calificativul "nesatisfacator" sunt obligati sa urmeze pentru o perioada cuprinsa între 3 si 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul National al Magistraturii.
(2) Judecatorii si procurorii care primesc calificativul "satisfacator" în urma a doua evaluari consecutive sunt obligati sa urmeze pentru o perioada cuprinsa între 3 si 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul National al Magistraturii.
(3) Cursurile prevazute la alin. (1) si (2) se încheie prin sustinerea unui examen, în conditiile prezentei legi.
(4) Judecatorul sau procurorul care primeste în urma a doua evaluari consecutive calificativul "nesatisfacator" sau care nu a promovat examenul prevazut la alin. (3) este eliberat din functie pentru incapacitate profesionala de catre Presedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

↑ Sus

Loading

Art. 42

(1) Evolutia carierei de judecator sau procuror se consemneaza în fisa din dosarul profesional, care se întocmeste si se pastreaza de Consiliul Superior al Magistraturii.
(2) Datele continute în dosarul profesional sunt confidentiale, în conditiile prevazute de lege.
(3) Judecatorii si procurorii au acces la propriul dosar profesional si pot obtine copii ale actelor existente în dosar.


↑ Sus

Loading

Capitolul V - Promovarea judecatorilor si procurorilor si numirea în functiile de conducere
Secțiunea 1 - Promovarea la tribunale, curti de apel si la parchete

Art. 43

(1) Promovarea judecatorilor si procurorilor se face numai prin concurs organizat la nivel national, în limita posturilor vacante existente la tribunale si curti de apel sau, dupa caz, la parchete.
(2) Concursul pentru promovarea judecatorilor si procurorilor se organizeaza, anual sau ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul National al Magistraturii.
(3) Comisia pentru promovarea judecatorilor este alcatuita din judecatori de la Înalta Curte de Casatie si Justitie, judecatori de la curtile de apel si formatori din Institutul National al Magistraturii, numiti prin hotarâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului National al Magistraturii.
(4) Comisia pentru promovarea procurorilor este alcatuita din procurori de la Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, procurori de la parchetele de pe lânga curtile de apel si formatori din Institutul National al Magistraturii, numiti prin hotarâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului National al Magistraturii.
(5) Data, locul, modul de desfasurare a concursului si posturile vacante pentru care se organizeaza concurs se comunica tuturor judecatorilor si procurorilor, prin curtile de apel si parchete, si se publica pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii, a Institutului National al Magistraturii, a Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie si în trei cotidiene centrale, cu cel putin 60 de zile înainte de data stabilita pentru concurs.

↑ Sus

Loading

Art. 44

(1) Pot participa la concursul de promovare la instantele sau parchetele imediat superioare judecatorii si procurorii care au avut calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sanctionati disciplinar în ultimii 3 ani si îndeplinesc urmatoarele conditii minime de vechime:
a) 5 ani vechime în functia de judecator sau procuror, pentru promovarea în functiile de judecator de tribunal sau tribunal specializat si procuror la parchetul de pe lânga tribunal sau la parchetul de pe lânga tribunalul specializat;
b) 6 ani vechime în functia de judecator sau procuror, pentru promovarea în functiile de judecator de curte de apel si procuror la parchetul de pe lânga aceasta;
c) 8 ani vechime în functia de judecator sau procuror, pentru promovarea în functia de procuror la Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie.
(2) La calcularea vechimii prevazute la alin. (1) se ia în considerare si perioada în care judecatorul sau procurorul a fost avocat.
(3) Consiliul Superior al Magistraturii verifica îndeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1).

↑ Sus

Loading

Art. 45

Judecatorii si procurorii care îndeplinesc conditiile prevazute la art. 44 pot participa la concurs, în vederea promovarii pe loc, în limita numarului de locuri aprobat anual de Consiliul Superior al Magistraturii.

↑ Sus

Loading

Art. 46

(1) Concursul de promovare consta în probe scrise, cu caracter teoretic si practic.
(2) Probele constau în:
a) în functie de specializare, una dintre urmatoarele materii: drept civil, drept penal, drept comercial, drept administrativ, drept financiar si fiscal, dreptul muncii, dreptul familiei, drept international privat;
b) jurisprudenta Înaltei Curti de Casatie si Justitie si jurisprudenta Curtii Constitutionale;
c) jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si jurisprudenta Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene;
d) procedura civila sau procedura penala, în functie de specializarea judecatorului sau procurorului.
(3) Procedura de desfasurare a concursului, inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor este prevazuta în Regulamentul privind organizarea si desfasurarea concursului de promovare a judecatorilor si procurorilor.
(4) Dispozitiile art. 30 alin. (6) se aplica în mod corespunzator.

↑ Sus

Loading

Art. 47

În termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor, Consiliul Superior al Magistraturii dispune, prin hotarâre, promovarea judecatorilor si procurorilor declarati admisi.


↑ Sus

Loading

Secțiunea 2 - Numirea în functiile de conducere din cadrul judecatoriilor, tribunalelor, curtilor de apel si parchetelor corespunzatoare

Art. 48

(1) Numirea în functiile de presedinte si vicepresedinte la judecatorii, tribunale, tribunale specializate si curti de apel se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul National al Magistraturii.
(2) Pot participa la concurs sau examen judecatorii care au calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sanctionati disciplinar în ultimii 3 ani si îndeplinesc conditiile de vechime prevazute de lege.
(3) Judecatorii îsi depun candidaturile însotite de orice alte acte considerate relevante, în termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului, la Institutul National al Magistraturii.
(4) Concursul sau examenul consta în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atributiilor specifice functiei de conducere si în probe scrise privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii si de a-si asuma raspunderea, rezistenta la stres si un test psihologic.
(5) Comisia de examinare este numita de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului National al Magistraturii, si este formata din 2 judecatori de la Înalta Curte de Casatie si Justitie, 2 judecatori de la curtile de apel si 3 specialisti în management si organizare institutionala. La constituirea comisiilor vor fi avuti în vedere, în principal, judecatorii care au urmat cursuri de management.
(6) Data, locul, precum si Regulamentul de organizare a concursului sau examenului elaborat de Institutul National al Magistraturii se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii si se afiseaza pe pagina de Internet a Institutului National al Magistraturii, Ministerului Justitiei, Consiliului Superior al Magistraturii si la sediile instantelor judecatoresti, cu cel putin 30 de zile înainte de data desfasurarii acestuia.
(7) Consiliul Superior al Magistraturii valideaza rezultatul concursului sau examenului si numeste judecatorii în functiile de conducere în termen de 15 zile de la data afisarii rezultatelor finale. Dispozitiile art. 30 alin. (6) se aplica în mod corespunzator.
(8) Numirea judecatorilor care au obtinut rezultatul cel mai bun la concurs sau, dupa caz, au fost declarati admisi la examen în functiile pentru care au candidat se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii, o singura data, în conditiile prevazute la alin. (1).
(9) Numirea judecatorilor în celelalte functii de conducere se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singura data, de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea presedintelui instantei.
(10) Nu pot fi numiti în functii de conducere judecatorii care au facut parte din serviciile de informatii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori judecatorii care au un interes personal, ce influenteaza sau ar putea influenta îndeplinirea cu obiectivitate si impartialitate a atributiilor prevazute de lege.
(11) Judecatorii care participa la concurs sau examen, precum si cei propusi pentru o functie de conducere sunt obligati sa dea o declaratie pe proprie raspundere din care sa rezulte ca nu au facut parte din serviciile de informatii înainte de 1990 si nici nu au colaborat cu acestea, precum si o declaratie de interese care se actualizeaza anual sau în termen de 15 zile de la aparitia unei schimbari sau de la data la care judecatorul a luat cunostinta despre aceasta.
(12) Înainte de numirea în functiile de conducere, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii verifica si comunica, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, daca judecatorul a facut parte din serviciile de informatii înainte de 1990 sau a colaborat cu acestea.
(13) Evidenta posturilor vacante de conducere de la instantele judecatoresti este publica si disponibila permanent pe paginile de Internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului National al Magistraturii si Ministerului Justitiei, precum si prin afisare la sediile instantelor judecatoresti.
(14) Numirea în functii de conducere potrivit prezentului articol se face în termen de cel mult 6 luni de la data la care acestea devin vacante.

↑ Sus

Loading

Art. 49

(1) Numirea în functiile de procuror general al parchetului de pe lânga curtea de apel, prim-procuror al parchetului de pe lânga tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lânga tribunalul pentru minori si familie sau prim-procuror al parchetului de pe lânga judecatorie si de adjuncti ai acestora se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul National al Magistraturii.
(2) Pot participa la concurs sau examen procurorii care au calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sanctionati disciplinar în ultimii 3 ani si îndeplinesc conditiile de vechime prevazute de lege.
(3) Procurorii îsi depun candidaturile însotite de orice alte acte considerate relevante, în termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului, la Institutul National al Magistraturii.
(4) Dispozitiile art. 48 alin. (4) se aplica în mod corespunzator.
(5) Comisia de examinare este numita de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului National al Magistraturii, si este formata din 2 procurori de la Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, 2 procurori de la parchetele de pe lânga curtile de apel si 3 specialisti în management si organizare institutionala. La constituirea comisiilor vor fi avuti în vedere, în principal, procurorii care au urmat cursuri de management.
(6) Data, locul, precum si Regulamentul de organizare a concursului sau examenului elaborat de Institutul National al Magistraturii se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii si se afiseaza pe pagina de Internet a Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, a Institutului National al Magistraturii, a Consiliului Superior al Magistraturii, a Ministerului Justitiei si la sediile parchetelor, cu cel putin 30 de zile înainte de data desfasurarii acestuia.
(7) Consiliul Superior al Magistraturii valideaza rezultatul concursului sau examenului si numeste procurorii în functiile de conducere în termen de 15 zile de la data afisarii rezultatelor finale. Dispozitiile art. 30 alin. (6) se aplica în mod corespunzator.
(8) Numirea procurorilor care au obtinut rezultatul cel mai bun la concurs sau, dupa caz, au fost declarati admisi la examen în functiile pentru care au candidat se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii, o singura data, în conditiile prevazute la alin. (1).
(9) Numirea în celelalte functii de conducere la parchete se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singura data, de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie.
(10) Pentru numirea în functiile de conducere prevazute la alin. (9) este necesara recomandarea conducatorului parchetului unde urmeaza sa fie numit procurorul.
(11) Dispozitiile art. 48 alin. (10)-(12) si (14) se aplica în mod corespunzator si în cazul numirii procurorilor în functiile de conducere.
(12) Evidenta posturilor vacante de conducere de la parchete este publica si disponibila permanent pe paginile de Internet ale Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului National al Magistraturii si Ministerului Justitiei, precum si prin afisare la sediile parchetelor.

↑ Sus

Loading

Art. 50

(1) Pentru numirea în functii de conducere, sunt necesare urmatoarele conditii minime de vechime:
a) pentru functia de presedinte si vicepresedinte de judecatorie, prim-procuror al parchetului de pe lânga judecatorie si adjunct al acestuia, o vechime de 5 ani în functia de judecator sau procuror;
b) pentru functia de presedinte si vicepresedinte de tribunal sau tribunal specializat, precum si presedinte de sectie la tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lânga tribunal sau al parchetului de pe lânga tribunalul pentru minori si familie, adjunct al acestuia si procuror sef sectie al parchetului de pe lânga tribunal sau al parchetului de pe lânga tribunalul pentru minori si familie, o vechime de 6 ani în functia de judecator sau procuror;
c) pentru functia de presedinte, vicepresedinte, presedinte de sectie la curtea de apel, procuror general al parchetului de pe lânga curtea de apel si adunct al acestuia, procuror sef sectie al parchetului de pe lânga curtea de apel, o vechime de 8 ani în functia de judecator sau procuror.
(2) La calcularea vechimii prevazute la alin. (1) se ia în considerare si perioada în care judecatorul sau procurorul a fost avocat.
(3) Pentru numirea în functii de conducere, judecatorul si procurorul trebuie sa aiba dreptul sa functioneze la instanta sau, dupa caz, parchetul la care urmeaza sa fie numit în functia de conducere.

↑ Sus

Loading

Art. 51

(1) La încetarea mandatului functiei de conducere judecatorii sau procurorii pot ocupa, în conditiile prevazute de art. 48, 49 si 50, o functie de conducere la aceeasi instanta sau la acelasi parchet ori la alta instanta sau parchet ori revin la instantele sau parchetele de unde provin sau la o instanta sau parchet unde au dreptul sa functioneze potrivit legii.
(2) Revocarea din functia de conducere a judecatorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunarii generale ori a presedintelui instantei, pentru urmatoarele motive:
a) în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre conditiile necesare pentru numirea în functia de conducere;
b) în cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor manageriale privind organizarea eficienta, comportamentul si comunicarea, asumarea responsabilitatilor si aptitudinile manageriale;
c) în cazul aplicarii uneia dintre sanctiunile disciplinare.
(3) La verificarea organizarii eficiente a activitatii vor fi avute în vedere, în principal, urmatoarele criterii: folosirea adecvata a resurselor umane si materiale, evaluarea necesitatilor, gestionarea situatiilor de criza, raportul resurse investite - rezultate obtinute, gestionarea informatiilor, organizarea pregatirii si perfectionarii profesionale si repartizarea sarcinilor în cadrul instantelor sau parchetelor.
(4) La verificarea comportamentului si comunicarii vor fi avute în vedere, în principal, comportamentul si comunicarea cu judecatorii, procurorii, personalul auxiliar, justitiabilii, persoanele implicate în actul de justitie, alte institutii, mass-media, asigurarea accesului la informatiile de interes public din cadrul instantei sau parchetului si transparenta actului de conducere.
(5) La verificarea asumarii responsabilitatii vor fi avute în vedere, în principal, îndeplinirea atributiilor prevazute de lege si regulamente, implementarea strategiilor nationale si secventiale în domeniul justitiei si respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, dupa caz, al repartizarii pe criterii obiective a cauzelor.
(6) La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapida de decizie, rezistenta la stres, autoperfectionarea, capacitatea de analiza, sinteza, previziune, strategie si planificare pe termen scurt, mediu si lung, initiativa si capacitatea de adaptare rapida.
(7) Revocarea din functia de conducere a procurorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunarii generale ori a conducatorului parchetului, pentru motivele prevazute la alin. (2) care se aplica în mod corespunzator.


↑ Sus

Loading

Secțiunea 3 - Promovarea în functia de judecator la Înalta Curte de Casatie si Justitie si numirea în functiile de conducere din cadrul Înaltei Curti de Casatie si Justitie, Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetului National Anticorupti

Art. 52

(1) Promovarea în functia de judecator la Înalta Curte de Casatie si Justitie se face de catre Consiliul Superior al Magistraturii, dintre persoanele care au îndeplinit functia de judecator în ultimii 2 ani la tribunale sau curti de apel, au obtinut calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sanctionati disciplinar, s-au remarcat în activitatea profesionala si au o vechime în functia de judecator sau procuror de cel putin 12 ani.
(2) Dispozitiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplica în mod corespunzator.
(3) Evidenta posturilor vacante de judecator la Înalta Curte de Casatie si Justitie este publica si disponibila permanent pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii si pe cea a Înaltei Curti de Casatie si Justitie.
(4) Judecatorii care îndeplinesc conditiile prevazute la alin. (1) îsi pot depune candidaturile pentru functia de judecator la Înalta Curte de Casatie si Justitie, însotite de orice înscrisuri considerate relevante, în termen de 30 de zile de la publicarea postului vacant, la colegiul de conducere al Înaltei Curti de Casatie si Justitie, care le analizeaza si le înainteaza Consiliului Superior al Magistraturii, însotite de un raport consultativ asupra promovarii, în termen de 10 zile de la primire.


↑ Sus

Loading

Art. 53

(1) Presedintele, vicepresedintele si presedintii de sectii ai Înaltei Curti de Casatie si Justitie sunt numiti de catre Presedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecatorii Înaltei Curti de Casatie si Justitie care au functionat la aceasta instanta cel putin 2 ani.
(2) Presedintele României nu poate refuza numirea în functiile de conducere prevazute la alin. (1) decât motivat, aducând la cunostinta Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.
(3) Numirea în functiile prevazute la alin. (1) se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singura data.
(4) Dispozitiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplica în mod corespunzator.
(5) Judecatorii Înaltei Curti de Casatie si Justitie care îndeplinesc conditiile prevazute la alin. (1) îsi pot depune candidaturile pentru functia de presedinte sau vicepresedinte al Înaltei Curti de Casatie si Justitie ori presedinte de sectie, la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care functia de presedinte, vicepresedinte sau presedinte de sectie a devenit vacanta.
(6) Revocarea din functie a presedintelui, a vicepresedintelui sau a presedintilor de sectii ai Înaltei Curti de Casatie si Justitie se face de catre Presedintele României la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numarul membrilor sau la cererea adunarii generale a instantei, pentru motivele prevazute la art. 51 alin. (2) care se aplica în mod corespunzator.

↑ Sus

Loading

Art. 54

(1) Procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorii sefi de sectie ai acestor parchete, precum si procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si adjunctii acestora sunt numiti de Presedintele României, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani în functia de judecator sau procuror, pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singura data.
(2) Dispozitiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplica în mod corespunzator.
(3) Presedintele României poate refuza motivat numirea în functiile de conducere prevazute la alin. (1), aducând la cunostinta publicului motivele refuzului.
(4) Revocarea procurorilor din functiile de conducere prevazute la alin. (1) se face de catre Presedintele României, la propunerea ministrului justitiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunarii generale sau, dupa caz, a procurorului general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie ori a procurorului general al Parchetului National Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevazute la art. 51 alin. (2) care se aplica în mod corespunzator.

↑ Sus

Loading

Art. 55

(1) Numirea în celelalte functii de conducere în cadrul Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie si al Parchetului National Anticoruptie se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singura data, de catre Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie sau a procurorului general al Parchetului National Anticoruptie, dupa caz.
(2) Pentru numirea în functiile de conducere prevazute la alin. (1) este necesara recomandarea conducatorului sectiei ori, dupa caz, al directiei din cadrul Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie sau Parchetului National Anticoruptie, unde urmeaza sa fie numit procurorul.
(3) Dispozitiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplica în mod corespunzator.
(4) Revocarea din functiile de conducere a procurorilor numiti potrivit alin. (1) se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie ori, dupa caz, a procurorului general al Parchetului National Anticoruptie, pentru motivele prevazute la art. 51 alin. (2) care se aplica în mod corespunzator.
(5) Propunerea prevazuta la alin. (4) poate fi formulata din oficiu sau la sesizarea adunarilor generale ori a conducatorilor sectiilor ori, dupa caz, al directiei din cadrul Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie sau Parchetului National Anticoruptie.

↑ Sus

Loading

Art. 56

La încetarea mandatului pentru functiile de conducere prevazute la art. 53, 54 si 55, judecatorii sau procurorii revin la instantele sau parchetele de unde provin sau la o instanta sau parchet unde au dreptul sa functioneze potrivit legii.


↑ Sus

Loading

Capitolul VI - Delegarea, detasarea si transferul

Art. 57

(1) În cazul în care o judecatorie, un tribunal sau un tribunal specializat nu poate functiona normal din cauza absentei temporare a unor judecatori, existentei unor posturi vacante sau altor asemenea cauze, presedintele curtii de apel, la propunerea presedintelui respectivei instante din circumscriptia acelei curti de apel, poate delega judecatori de la alte instante din circumscriptia mentionata, cu acordul scris al acestora.
(2) Delegarea judecatorilor de la judecatorii, tribunale si tribunale specializate în circumscriptia altei curti de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea presedintelui curtii de apel în circumscriptia careia se cere delegarea si cu avizul presedintelui curtii de apel unde acestia functioneaza.
(3) Delegarea judecatorilor curtilor de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea presedintelui curtii de apel.
(4) Delegarea în functii de conducere a judecatorilor de la curtile de apel, tribunale, tribunale specializate si judecatorii se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, pâna la ocuparea functiei prin numire în conditiile prezentei legi.
(5) Delegarea în functiile de conducere de la Înalta Curte de Casatie si Justitie a judecatorilor de la aceasta instanta se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, cu acordul scris al acestora, la propunerea presedintelui Înaltei Curti de Casatie si Justitie.
(6) Delegarea judecatorilor se poate face pe o perioada de cel mult 90 de zile într-un an si poate fi prelungita, cu acordul scris al acestora, cel mult înca 90 de zile.
(7) În interesul serviciului, procurorii pot fi delegati, cu acordul scris al acestora, inclusiv în functii de conducere, de catre procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, la parchetele din cadrul Ministerului Public pe o perioada de cel mult 90 de zile într-un an.
(8) Delegarea procurorilor poate fi prelungita, cu acordul scris al acestora, cel mult înca 90 de zile.
(9) Pe perioada delegarii judecatorii si procurorii beneficiaza de toate drepturile prevazute de lege pentru functia în care sunt delegati. Când salariul si celelalte drepturi banesti prevazute pentru functia în care este delegat judecatorul sau procurorul sunt inferioare, acesta îsi pastreaza indemnizatia de încadrare lunara si celelalte drepturi banesti.

↑ Sus

Loading

Art. 58

(1) Consiliul Superior al Magistraturii dispune detasarea judecatorilor si procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instante sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul National al Magistraturii, Ministerul Justitiei sau la unitatile subordonate acestuia ori la alte autoritati publice, în orice functii, inclusiv cele de demnitate publica numite, la solicitarea acestor institutii, precum si la institutii ale Uniunii Europene sau organizatii internationale.
(2) Durata detasarii este cuprinsa între 6 luni si 3 ani. Detasarea se prelungeste o singura data, pentru o durata de pâna la 3 ani, în conditiile prevazute la alin. (1).
(3) În perioada detasarii, judecatorii si procurorii îsi pastreaza calitatea de judecator sau procuror si beneficiaza de drepturile prevazute de lege pentru personalul detasat. Când salariul si celelalte drepturi banesti prevazute pentru functia în care este detasat judecatorul sau procurorul sunt inferioare, acesta îsi pastreaza indemnizatia de încadrare lunara si celelalte drepturi banesti.
(31) Judecatorii, procurorii si personalul asimilat acestora, detasati în strainatate pentru actiuni în interesul serviciului, beneficiaza de drepturi si au obligatiile stabilite prin normele speciale ale institutiei la care sunt detasati.
(32) În lipsa normelor speciale prevazute la alin. (31), personalul detasat în strainatate beneficiaza de urmatoarele drepturi:
a) indemnizatia de încadrare lunara, la care se adauga sporurile cu caracter permanent prevazute de lege pentru functia detinuta anterior detasarii;
b) decontarea costului transportului între locul de domiciliu si locul detasarii, la începutul si la sfârsitul perioadei de detasare, precum si pentru efectuarea concediului de odihna în tara;
c) decontarea chiriei, în limita plafonului stabilit anual, potrivit limitei bugetului alocat în acest scop, prin legea bugetului de stat, prin ordin comun al ministrului justitiei, al presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, al presedintelui Înaltei Curti de Casatie si Justitie, al procurorului general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie si al procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie;
d) diurna, în cuantumul prevazut de lege pentru deplasarea în strainatate a secretarilor de stat.
(33) Personalul detasat în strainatate nu poate beneficia în tara de aceleasi drepturi acordate de institutia unde este detasat.
(4) Perioada detasarii constituie vechime în functia de judecator sau procuror.
(5) Dupa încetarea detasarii, judecatorul sau procurorul revine în functia detinuta anterior.


↑ Sus

Loading

Art. 59

Detasarea nu se poate face la instante sau parchete de nivel superior celor la care judecatorul sau procurorul are dreptul sa functioneze potrivit legii.

↑ Sus

Loading

Art. 60

Transferul judecatorilor si procurorilor de la o instanta la alta instanta sau de la un parchet la alt parchet ori la o institutie publica se aproba, la cererea celor în cauza, de Consiliul Superior al Magistraturii.

↑ Sus

Loading

Art. 61

(1) La cererea motivata, judecatorii pot fi numiti în functia de procuror, iar procurorii, în functia de judecator, prin decret al Presedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea conditiilor prevazute în prezenta lege.
(2) Pentru numirea în functiile prevazute la alin. (1), candidatii vor sustine un interviu în fata sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul procurorilor care solicita numirea ca judecatori si, respectiv, a sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul judecatorilor care solicita numirea ca procuror.
(3) Presedintele României nu poate refuza numirea în functiile prevazute la alin. (1) decât motivat, aducând la cunostinta Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.


↑ Sus

Loading

Capitolul VII - Suspendarea din functie si încetarea functiei de judecator si procuror

Art. 62

(1) Judecatorul sau procurorul este suspendat din functie în urmatoarele cazuri:
a) când a fost pusa în miscare actiunea penala împotriva sa prin ordonanta sau rechizitoriu;
b) când sufera de o boala psihica, care îl împiedica sa-si exercite functia în mod corespunzator.
(2) Suspendarea din functie a judecatorilor si procurorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii.
(3) În perioada suspendarii din functie, judecatorului si procurorului nu i se platesc drepturile salariale. Aceasta perioada nu constituie vechime în magistratura.
(4) În perioada suspendarii din functie, judecatorului sau procurorului nu îi sunt aplicabile dispozitiile referitoare la interdictiile si incompatibilitatile prevazute la art. 5 si 8.

↑ Sus

Loading

Art. 63

(1) În cazul prevazut la art. 62 alin. (1) lit. a), Consiliul Superior al Magistraturii comunica de îndata judecatorului sau procurorului si conducerii instantei sau parchetului unde acesta functioneaza hotarârea prin care s-a dispus suspendarea din functie.
(2) Daca se dispune scoaterea de sub urmarire penala, încetarea urmaririi penale, achitarea sau încetarea procesului penal fata de judecator sau procuror, suspendarea din functie înceteaza, iar acesta este repus în situatia anterioara, i se platesc drepturile banesti de care a fost lipsit pe perioada suspendarii din functie si i se recunoaste vechimea în magistratura pentru aceasta perioada.

↑ Sus

Loading

Art. 64

(1) În cazul prevazut la art. 62 alin. (1) lit. b), boala psihica se constata printr-o expertiza de specialitate, la sesizarea presedintelui instantei sau a conducatorului parchetului ori a colegiilor de conducere, iar suspendarea din functie se dispune pe perioada recomandata de comisia medicala de specialitate, numita în conditiile art. 14 alin. (2) lit. e).
(2) Dupa expirarea perioadei prevazute la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza unei noi expertize, poate hotarî încetarea suspendarii si repunerea în functie a judecatorului sau procurorului, prelungirea acesteia sau, daca boala este ireversibila, propune eliberarea din functie potrivit legii.
(3) În perioada suspendarii, judecatorului sau procurorului i se platesc drepturile de asigurari sociale de sanatate, potrivit legii.

↑ Sus

Loading

Art. 65

(1) Judecatorii si procurorii sunt eliberati din functie în urmatoarele cazuri:
a) demisie;
b) pensionare, potrivit legii;
c) transfer într-o alta functie, în conditiile legii;
d) incapacitate profesionala;
e) ca sanctiune disciplinara;
f) condamnarea definitiva a judecatorului sau procurorului pentru o infractiune;
g) încalcarea dispozitiilor art. 7;
h) nepromovarea examenului prevazut la art. 33 alin. (14);
i) neîndeplinirea conditiilor prevazute la art. 14 alin. (2) lit. a), c) si e).
(2) Eliberarea din functie a judecatorilor si procurorilor se dispune prin decret al Presedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Trecerea în rezerva sau în retragere a judecatorilor si procurorilor militari se face în conditiile legii, dupa eliberarea din functie de catre Presedintele României. În caz de pensionare sau de transfer, eliberarea din functie se face dupa trecerea în rezerva sau, dupa caz, în retragere.
(4) Eliberarea din functie a judecatorilor stagiari si a procurorilor stagiari se face de Consiliul Superior al Magistraturii.
(5) În cazul în care judecatorul sau procurorul cere eliberarea din functie prin demisie, Consiliul Superior al Magistraturii poate stabili un termen de cel mult 30 de zile de la care demisia sa devina efectiva, daca prezenta judecatorului sau procurorului este necesara.
(6) Judecatorul sau procurorul eliberat din functie din motive neimputabile îsi pastreaza gradul profesional dobândit în ierarhia instantelor sau a parchetelor.

↑ Sus

Loading

Art. 651

(1) Prin derogare de la dispozitiile art. 29 alin. (8) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata, cu modificarile ulterioare, recursul împotriva hotarârilor de suspendare din functie a judecatorului sau procurorului nu este suspensiv de executare.
(2) În cazul în care, împotriva hotarârii de eliberare din functie a judecatorului sau procurorului se exercita calea de atac a recursului, acesta va fi suspendat din functie pâna la solutionarea irevocabila a cauzei de catre instanta competenta.
(3) Dispozitiile art. 63 alin. (2) si ale art. 64 alin. (3) se aplica în mod corespunzator.

 

 

↑ Sus

Loading

Capitolul VIII - Magistratii-asistenti ai Înaltei Curti de Casatie si Justitie

Art. 66

(1) Prim-magistratul-asistent, magistratii-asistenti sefi si magistratii-asistenti ai Înaltei Curti de Casatie si Justitie se bucura de stabilitate.
(2) Magistratii-asistenti sunt numiti si promovati în functie de Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza de concurs.
(3) Conditiile generale de numire a magistratilor-asistenti sunt cele prevazute pentru functia de judecator si procuror.
(4) Dispozitiile prezentei legi privind incompatibilitatile si interdictiile, formarea profesionala continua si evaluarea periodica, drepturile si îndatoririle, precum si raspunderea disciplinara a judecatorilor si procurorilor se aplica în mod corespunzator si magistratilor-asistenti.

↑ Sus

Loading

Art. 67

(1) Prim-magistratul-asistent este promovat dintre magistratii-asistenti sefi cu o vechime de cel putin 4 ani în aceasta functie.
(2) Magistratii-asistenti sefi gradul III sunt promovati dintre magistratii-asistenti cu cel putin 3 ani vechime în aceasta functie. Dupa o perioada de 2 ani ca magistrati-asistenti sefi pot fi trecuti în gradul II si dupa alti 5 ani în gradul I.
(3) Magistratii-asistenti gradul III sunt numiti fara concurs dintre judecatorii sau procurorii cu o vechime în magistratura de cel putin 4 ani. Dupa o perioada de 3 ani în aceasta functie, magistratii-asistenti pot fi trecuti în gradul II, iar dupa alti 3 ani în gradul I.
(4) Magistratii-asistenti gradul III pot fi numiti, prin concurs, si dintre avocati, notari, personal de specialitate juridica prevazut la art. 87 alin. (1), precum si dintre grefieri cu studii superioare juridice de la curtile de apel si Înalta Curte de Casatie si Justitie, cu o vechime de cel putin 5 ani.


↑ Sus

Loading

Art. 68

(1) Prim-magistratul-asistent are urmatoarele atributii:
a) coordoneaza activitatea magistratilor-asistenti din sectii si a functionarilor din Cancelaria Înaltei Curti de Casatie si Justitie;
b) ia parte la sedintele Sectiilor Unite ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie si ale Completului de 9 judecatori, ca instanta disciplinara.
(2) Prim-magistratul-asistent are si alte atributii stabilite prin Regulamentul privind organizarea administrativa si functionarea Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

↑ Sus

Loading

Art. 69

Magistratii-asistenti sefi au urmatoarele atributii:
a) participa la sedintele de judecata ale sectiilor si ale Completului de 9 judecatori;
b) repartizeaza magistratii-asistenti care participa la sedintele de judecata;
c) asigura tinerea în bune conditii a evidentelor sectiilor si realizarea la timp a tuturor lucrarilor.

↑ Sus

Loading

Art. 70

Magistratii-asistenti participa la sedintele de judecata ale sectiilor.

↑ Sus

Loading

Art. 71

Magistratii-asistenti care participa la sedintele de judecata ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie redacteaza încheierile, participa cu vot consultativ la deliberari si redacteaza hotarâri, conform repartizarii facute de presedinte pentru toti membrii completului de judecata.

↑ Sus

Loading

Art. 72

Magistratii-asistenti aduc la îndeplinire orice alte sarcini încredintate de presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie, de vicepresedinte sau de presedintele sectiei.


↑ Sus

Loading

Titlul III - Drepturile si îndatoririle judecatorilor si procurorilor

Art. 73

Stabilirea drepturilor judecatorilor si procurorilor se face tinându-se seama de locul si rolul justitiei în statul de drept, de raspunderea si complexitatea functiei de judecator si procuror, de interdictiile si incompatibilitatile prevazute de lege pentru aceste functii si urmareste garantarea independentei si impartialitatii acestora.

↑ Sus

Loading

Art. 74

(1) Pentru activitatea desfasurata, judecatorii si procurorii au dreptul la o remuneratie stabilita în raport cu nivelul instantei sau al parchetului, cu functia detinuta, cu vechimea în magistratura si cu alte criterii prevazute de lege.
(2) Drepturile salariale ale judecatorilor si procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate decât în cazurile prevazute de prezenta lege. Salarizarea judecatorilor si procurorilor se stabileste prin lege speciala.
(3) Abrogat.
(4) Judecatorii si procurorii militari sunt militari activi si au toate drepturile si obligatiile ce decurg din aceasta calitate.
(5) Salarizarea si celelalte drepturi cuvenite judecatorilor si procurorilor militari se asigura de Ministerul Apararii Nationale, în concordanta cu prevederile legislatiei privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti si cu reglementarile referitoare la drepturile materiale si banesti specifice calitatii de militar activ si, respectiv, de salariat civil al acestui minister.
(6) Acordarea gradelor militare si înaintarea în grad a judecatorilor si procurorilor militari se fac potrivit normelor aplicabile cadrelor permanente din Ministerul Apararii Nationale.


↑ Sus

Loading

Art. 75

(1) Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul si obligatia de a apara judecatorii si procurorii împotriva oricarui act care le-ar putea afecta independenta sau impartialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.
(2) Judecatorii sau procurorii care considera ca independenta si impartialitatea le sunt afectate în orice mod prin acte de imixtiune în activitatea profesionala se pot adresa Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a dispune masurile necesare, conform legii.

↑ Sus

Loading

Art. 76

Judecatorii si procurorii sunt liberi sa organizeze sau sa adere la organizatii profesionale locale, nationale sau internationale, în scopul apararii intereselor lor profesionale, precum si la cele prevazute de art. 11 alin. (3).

↑ Sus

Loading

Art. 77

(1) Judecatorii si procurorii în functie sau pensionari au dreptul de a li se asigura masuri speciale de protectie împotriva amenintarilor, violentelor sau a oricaror fapte care îi pun în pericol pe ei, familiile sau bunurile lor.
(2) Masurile speciale de protectie, conditiile si modul de realizare a acestora se stabilesc prin hotarâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justitiei si a Ministerului Administratiei si Internelor.

↑ Sus

Loading

Art. 78

(1) Judecatorii si procurorii beneficiaza de despagubiri acordate din fondurile bugetare ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie, ale Ministerului Justitiei, Ministerului Public sau, în cazul judecatorilor si procurorilor militari, din fondurile Ministerului Apararii, în cazul în care viata, sanatatea ori bunurile le sunt afectate în exercitarea atributiilor de serviciu sau în legatura cu acestea.
(2) Despagubirile prevazute la alin. (1) se acorda în conditiile stabilite prin hotarâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.


↑ Sus

Loading

Art. 79

(1) Judecatorii si procurorii beneficiaza anual de un concediu de odihna platit de 35 de zile lucratoare.
(2) Judecatorii si procurorii au dreptul la concedii de studii de specialitate platite pentru participarea la cursuri sau alte forme de specializare organizate în tara sau în strainatate, pentru pregatirea si sustinerea examenului de capacitate si de doctorat, precum si la concedii fara plata, potrivit Regulamentului privind concediile judecatorilor si procurorilor.
(3) Judecatorii si procurorii au dreptul la concedii medicale si la alte concedii, în conformitate cu legislatia în vigoare.
(4) Abrogat.
(5) Abrogat.
(6) Judecatorii si procurorii au dreptul la închirierea locuintelor de serviciu. Locuintele de serviciu aflate în proprietatea sau administrarea Ministerului Justitiei si unitatilor subordonate, precum si cele aflate în proprietatea sau în administrarea Ministerului Public nu pot fi cumparate de judecatori, procurori sau orice alti salariati ai acestor institutii.
(7) În cazul pensionarii pentru limita de vârsta, titularul contractului de închiriere prevazut la alin. (6) si, dupa caz, sotul ori sotia acestuia îsi pastreaza drepturile locative pe tot parcursul vietii.


↑ Sus

Loading

Art. 80

Judecatorii si procurorii beneficiaza anual de 6 calatorii în tara dus-întors, gratuite, la transportul pe calea ferata clasa I, auto, naval si aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru 6 calatorii în tara dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectueaza cu autoturismul.

↑ Sus

Loading

Art. 81

(1) Judecatorii si procurorii cu vechime continua în magistratura de 20 de ani beneficiaza, la data pensionarii sau a eliberarii din functie pentru alte motive neimputabile, de o indemnizatie egala cu 7 indemnizatii de încadrare lunare brute, care se impoziteaza potrivit legii.
(2) Indemnizatia prevazuta la alin. (1) se acorda o singura data în decursul carierei de judecator sau procuror si se înregistreaza, potrivit legii.
(3) Modul de calcul al vechimii continue în magistratura se stabileste prin hotarâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) Prevederile alin. (1) se aplica si în cazul decesului judecatorului sau procurorului aflat în activitate. În acest caz, de indemnizatie beneficiaza sotul/sotia si copiii care se afla în întretinerea acestuia la data decesului.

↑ Sus

Loading

Art. 82

(1) Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti de la Înalta Curte de Casatie si Justitie si personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, precum si fostii judecatori si procurori financiari si consilierii de conturi de la sectia jurisdictionala care au exercitat aceste functii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel putin 25 de ani în functia de judecator ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, precum si în functia de judecator ori procuror financiar sau consilier de conturi de la sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi se pot pensiona la cerere si pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentata de indemnizatia de încadrare bruta lunara sau de salariul de baza brut lunar, dupa caz, si sporurile avute în ultima luna de activitate înainte de data pensionarii.
(2) Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti de la Înalta Curte de Casatie si Justitie, personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, precum si fostii judecatori si procurori financiari si consilierii de conturi de la sectia jurisdictionala care au exercitat aceste functii la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani si beneficiaza de pensia prevazuta la alin. (1), daca au o vechime de cel putin 25 de ani numai în functia de judecator, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridica asimilat judecatorilor, precum si în functia de judecator ori procuror financiar sau consilier de conturi de la sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare si perioadele în care judecatorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, precum si judecatorul, procurorul financiar si consilierul de conturi la sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridica în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.
(3) De pensia de serviciu prevazuta la alin. (1) beneficiaza, la împlinirea vârstei de 60 de ani, si judecatorii si procurorii cu o vechime în magistratura între 20 si 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micsorat cu 1% din baza de calcul prevazuta la alin. (1), pentru fiecare an care lipseste din vechimea integrala în magistratura.
(4) Pentru fiecare an care depaseste vechimea în magistratura prevazuta la alin. (1) si (2) la cuantumul pensiei se adauga câte 1% din baza de calcul prevazuta la alin. (1), fara a o putea depasi.
(5) Persoanele care îndeplinesc conditiile de vechime prevazute la alin. (1) si (3) în functia de judecator, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridica asimilat judecatorilor, precum si în functia de judecator ori procuror financiar sau consilier de conturi de la sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi se pot pensiona si pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar daca la data pensionarii au o alta ocupatie. În acest caz, pensia se stabileste dintr-o baza de calcul egala cu indemnizatia de încadrare bruta lunara pe care o are un judecator sau procuror în activitate, în conditii identice de functie, vechime si grad al instantei sau parchetului, si sporurile, în procent, avute la data eliberarii din functie ori, dupa caz, cu salariul de baza brut lunar si sporurile avute în ultima luna de activitate înainte de data pensionarii. De aceasta pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din functie din motive neimputabile.
(6) De prevederile alin. (1), (3) si (4) pot beneficia si judecatorii si procurorii pensionati anterior intrarii în vigoare a prezentei legi, care beneficiaza de pensie în sistemul public si care îndeplinesc conditiile prevazute de prezenta lege pentru acordarea pensiei de serviciu. În acest caz, pensia de serviciu se stabileste dintr-o baza de calcul egala cu indemnizatia de încadrare bruta lunara pe care o are un judecator sau procuror în activitate, în conditii identice de functie, vechime si nivel al instantei sau parchetului unde a functionat înaintea eliberarii din functia de judecator sau procuror, si sporurile, în procent, avute la data eliberarii din functie.
(7) Judecatorii si procurorii pot opta între pensia de serviciu si pensia din sistemul public. Judecatorii si procurorii militari pot opta între pensia de serviciu si pensia militara de serviciu.
(8) Pensia prevazuta de prezentul articol are regimul juridic al unei pensii pentru limita de vârsta.


↑ Sus

Loading

Art. 83

(1) Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti de la Înalta Curte de Casatie si Justitie, precum si personalul de specialitate juridica prevazut la art. 87 alin. (1) pot fi mentinuti în functie dupa împlinirea vârstei de pensionare prevazute de lege, pâna la vârsta de 70 de ani. Pâna la vârsta de 65 de ani, magistratul poate opta sa ramâna în functie, însa dupa împlinirea acestei vârste, pentru mentinerea în activitate este necesar avizul anul al Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Judecatorii si procurorii care au fost eliberati din functie prin pensionare pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala, indiferent de nivelul veniturilor respective, cu exceptia celor obtinute din exercitarea unor functii remunerate în cadrul autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale, indiferent de modul de finantare si subordonare, precum si în cadrul regiilor autonome, societatilor nationale, companiilor nationale si societatilor la care capitalul social este detinut integral sau majoritar de stat sau de o unitate administrativ-teritoriala.
(3) Reîncadrarea în functia de judecator, procuror ori magistrat-asistent se face fara concurs si cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, la instantele sau, dupa caz, la parchetele de pe lânga acestea în cadrul carora au functionat pâna la data pensionarii. În acest caz, numirea în functia de magistrat-asistent se face de Consiliul Superior al Magistraturii, iar numirea în functia de judecator sau procuror se face de Presedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) În situatia prevazuta la alin. (3), plata pensiei de serviciu se suspenda pâna la încetarea reîncadrarii.
(5) În termen de 30 de zile de la data suspendarii platii pensiei de serviciu în conditiile alin. (4), judecatorii si procurorii pensionari sunt obligati sa restituie institutiei din cadrul careia s-au pensionat indemnizatia prevazuta la art. 81.


↑ Sus

Loading

Art. 831

(1) Judecatorii si procurorii pot fi pensionati anticipat, cu reducerea vârstei de pensionare prevazute de prezenta lege cu pâna la 5 ani, în cazul în care depasesc vechimea în magistratura prevazuta la art. 82 alin. (1) cu cel putin 5 ani. Cei care îndeplinesc atât conditiile pentru acordarea pensiei în conditiile prezentului articol, cât si pe cele prevazute la art. 82 alin. (2) pot opta între cele doua pensii.
(2) Pensia prevazuta la alin. (1) are regimul unei pensii anticipate de serviciu.
(3) Beneficiarii pensiei de serviciu prevazute la alin. (1) nu pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala, indiferent de nivelul veniturilor respective, pâna la vârsta de 60 de ani. Dupa aceasta vârsta devin aplicabile prevederile art. 83 alin. (2).
(4) Cuantumul pensiei anticipate se stabileste potrivit prevederilor art. 82 alin. (1) si (4).

 

 

↑ Sus

Loading

Art. 84

(1) Sotul supravietuitor al judecatorului sau procurorului are dreptul, la împlinirea vârstei de 60 de ani, la pensia de urmas în conditiile prevazute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, calculata din pensia de serviciu aflata în plata sau la care ar fi avut dreptul la data decesului sustinatorul, actualizata, dupa caz.
(2) Copiii minori ai judecatorului sau procurorului decedat, precum si copiii majori pâna la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, au dreptul la pensia de urmas, calculata din pensia de serviciu aflata în plata sau la care ar fi avut dreptul la data decesului sustinatorul decedat, actualizata, dupa caz, în conditiile Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, si în procentele prevazute de aceasta lege, în functie de numarul de urmasi.
(3) În cazul în care la data decesului procurorul sau judecatorul nu îndeplineste conditiile de acordare a pensiei de serviciu, copiii minori, precum si copiii majori pâna la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, au dreptul la o pensie de urmas în cuantum de 75% din indemnizatia de încadrare bruta lunara avuta de sustinatorul decedat în ultima luna de activitate, în conditiile prevazute de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.


↑ Sus

Loading

Art. 85

(1) Partea din pensia de serviciu care depaseste nivelul pensiei din sistemul public, pensia prevazuta de art. 82 alin. (2), art. 831 si si art. 84 alin. (3), precum si pensia de serviciu acordata celor care nu îndeplinesc conditia de limita de vârsta prevazuta de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se suporta din bugetul de stat.
(2) Pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor, precum si pensiile de urmas prevazute la art. 84 se actualizeaza ori de câte ori se majoreaza indemnizatia bruta lunara a unui judecator si procuror în activitate, în conditii identice de functie, vechime si grad al instantei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum si a sporului de vechime. Daca în urma actualizarii rezulta o pensie de serviciu mai mica, judecatorul sau procurorul îsi poate pastra pensia aflata în plata.
(3) Cererile de pensionare formulate de judecatorii si procurorii în activitate pentru acordarea pensiei de serviciu prevazute de prezenta lege se depun la casa teritoriala de pensii competenta. Plata pensiei se face de la data prevazuta în decretul Presedintelui României ca fiind cea a eliberarii din functie sau, în cazul lipsei unei astfel de date, de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I, a decretului Presedintelui României de eliberare din functie.


↑ Sus

Loading

Art. 86

Constituie vechime în magistratura perioada în care judecatorul, procurorul, personalul de specialitate juridica prevazut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit functiile de judecator, procuror, personal de specialitate juridica în fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justitie, judecator financiar, judecator financiar inspector, procuror financiar, procuror financiar inspector, consilier si consilier de conturi în sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridica prevazut la art. 87 alin. (1), precum si perioada în care a fost avocat, notar, asistent judiciar, cadru didactic în învatamântul juridic superior acreditat, jurisconsult, consilier juridic, ofiter de politie judiciara cu studii superioare juridice, expert criminalist cu studii superioare juridice, autorizat potrivit legii, personal de probatiune cu studii superioare juridice sau care a îndeplinit functii de specialitate juridica în Institutul de Cercetari Juridice al Academiei Române, Institutul Român pentru Drepturile Omului, în Parlament sau în aparatul acestuia ori în cadrul Administratiei Prezidentiale, Guvernului, Curtii Constitutionale, Avocatului Poporului, Curtii de Conturi, Consiliului Legislativ.


↑ Sus

Loading

Art. 87

(1) Pe durata îndeplinirii functiei, personalul de specialitate juridica din Ministerul Justitiei, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul National de Criminologie, Institutul National de Expertize Criminalistice si din Institutul National al Magistraturii este asimilat judecatorilor si procurorilor în ceea ce priveste drepturile si îndatoririle, inclusiv sustinerea examenului de admitere, evaluarea activitatii profesionale, sustinerea examenului de capacitate si de promovare, dispozitiile prezentei legi aplicându-se în mod corespunzator.
(2) Stabilirea faptelor care constituie abateri disciplinare, precum si a procedurii de cercetare si aplicare a sanctiunilor disciplinare se face prin ordin al conducatorilor autoritatilor prevazute la alin. (1).


↑ Sus

Loading

Art. 88

(1) Pentru merite deosebite în activitate, judecatorii si procurorii pot fi distinsi cu Diploma Meritul judiciar.
(2) Diploma Meritul judiciar se acorda de Presedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru judecatori, si la propunerea ministrului justitiei, pentru procurori.

↑ Sus

Loading

Art. 89

Modelul diplomei si modul de confectionare a acesteia se stabilesc, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, de catre ministrul justitiei.

↑ Sus

Loading

Art. 90

(1) Judecatorii si procurorii sunt datori sa se abtina de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor în profesie si în societate.
(2) Relatiile judecatorilor si procurorilor la locul de munca si în societate se bazeaza pe respect si buna-credinta.

↑ Sus

Loading

Art. 91

(1) Judecatorii si procurorii sunt obligati sa rezolve lucrarile în termenele stabilite si sa solutioneze cauzele în termen rezonabil, în functie de complexitatea acestora, si sa respecte secretul profesional.
(2) Judecatorul este obligat sa pastreze secretul deliberarilor si al voturilor la care a participat, inclusiv dupa încetarea exercitarii functiei.

↑ Sus

Loading

Art. 92

(1) Judecatorii si procurorii sunt obligati sa aiba, în timpul sedintelor de judecata, tinuta vestimentara corespunzatoare instantei la care functioneaza.
(2) Tinuta vestimentara se stabileste prin hotarâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, si se asigura în mod gratuit.

↑ Sus

Loading

Art. 93

Judecatorii si procurorii sunt obligati sa prezinte, în conditiile si la termenele prevazute de lege, declaratia de avere si declaratia de interese.


↑ Sus

Loading

Titlul IV - Raspunderea judecatorilor si procurorilor

Capitolul I - Dispozitii generale

Art. 94

Judecatorii si procurorii raspund civil, disciplinar si penal, în conditiile legii.

↑ Sus

Loading

Art. 95

(1) Judecatorii, procurorii si magistratii-asistenti pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati preventiv numai cu încuviintarea sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) În caz de infractiune flagranta, judecatorii, procurorii si magistratii-asistenti pot fi retinuti si supusi perchezitiei potrivit legii, Consiliul Superior al Magistraturii fiind informat de îndata de organul care a dispus retinerea sau perchezitia.

↑ Sus

Loading

Art. 96

(1) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.
(2) Raspunderea statului este stabilita în conditiile legii si nu înlatura raspunderea judecatorilor si procurorilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.
(3) Cazurile în care persoana vatamata are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savârsite în procese penale sunt stabilite de Codul de procedura penala.
(4) Dreptul persoanei vatamate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare savârsite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotarâre definitiva, raspunderea penala sau disciplinara, dupa caz, a judecatorului sau procurorului pentru o fapta savârsita în cursul judecatii procesului si daca aceasta fapta este de natura sa determine o eroare judiciara.
(5) Nu este îndreptatita la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la savârsirea erorii judiciare de catre judecator sau procuror.
(6) Pentru repararea prejudiciului, persoana vatamata se poate îndrepta cu actiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice.
(7) Dupa ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotarârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se poate îndrepta cu o actiune în despagubiri împotriva judecatorului sau procurorului care, cu rea-credinta sau grava neglijenta, a savârsit eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii.
(8) Termenul de prescriptie a dreptului la actiune în toate cazurile prevazute de prezentul articol este de un an.

↑ Sus

Loading

Art. 97

(1) Orice persoana poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducatorii instantelor ori ai parchetelor, în legatura cu activitatea sau conduita necorespunzatoare a judecatorilor sau procurorilor, încalcarea obligatiilor profesionale în raporturile cu justitiabilii ori savârsirea de catre acestia a unor abateri disciplinare.
(2) Exercitarea dreptului prevazut la alin. (1) nu poate pune în discutie solutiile pronuntate prin hotarârile judecatoresti, care sunt supuse cailor legale de atac.


↑ Sus

Loading

Capitolul II - Raspunderea disciplinara a judecatorilor si procurorilor

Art. 98

(1) Judecatorii si procurorii raspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum si pentru faptele care afecteaza prestigiul justitiei.
(2) Raspunderea disciplinara a judecatorilor si procurorilor militari poate fi angajata numai potrivit dispozitiilor prezentei legi.

↑ Sus

Loading

Art. 99

Constituie abateri disciplinare:
a) încalcarea prevederilor legale referitoare la declaratiile de avere, declaratiile de interese, incompatibilitati si interdictii privind judecatorii si procurorii;
b) interventiile pentru solutionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvarii intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toti cetatenii, precum si imixtiunea în activitatea altui judecator sau procuror;
c) desfasurarea de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atributiilor de serviciu;
d) nerespectarea secretului deliberarii sau a confidentialitatii lucrarilor care au acest caracter;
e) nerespectarea în mod repetat si din motive imputabile a dispozitiilor legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor;
f) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de partile din proces;
g) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu;
h) exercitarea functiei, inclusiv nerespectarea normelor de procedura, cu rea-credinta sau din grava neglijenta, daca fapta nu constituie infractiune;
i) efectuarea cu întârziere a lucrarilor, din motive imputabile;
j) absentele nemotivate de la serviciu, în mod repetat;
k) atitudinea nedemna în timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de colegi, avocati, experti, martori sau justitiabili;
l) neîndeplinirea obligatiei privind transferarea normei de baza la instanta sau parchetul la care functioneaza;
m) nerespectarea dispozitiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;
n) participarea directa sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investitii pentru care nu este asigurata transparenta fondurilor în conditiile legii.


↑ Sus

Loading

Art. 100

Sanctiunile disciplinare care se pot aplica judecatorilor si procurorilor, proportional cu gravitatea abaterilor, sunt:
a) avertismentul;
b) diminuarea indemnizatiei de încadrare lunare brute cu pâna la 15% pe o perioada de la o luna la 3 luni;
c) mutarea disciplinara pentru o perioada de la o luna la 3 luni la o instanta sau la un parchet, situate în circumscriptia aceleiasi curti de apel ori în circumscriptia aceluiasi parchet de pe lânga aceasta;
d) excluderea din magistratura.

↑ Sus

Loading

Art. 101

Sanctiunile disciplinare prevazute la art. 100 se aplica de sectiile Consiliului Superior al Magistraturii, în conditiile legii sale organice.


↑ Sus

Loading

Titlul V - Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 102

(1) Judecatorii în functie ai Înaltei Curti de Casatie si Justitie îsi continua activitatea pâna la data expirarii mandatului pentru care au fost numiti.
(2) Judecatorii Înaltei Curti de Casatie si Justitie carora le-a expirat mandatul pentru care au fost numiti ori, dupa caz, sunt eliberati din motive neimputabile îsi pastreaza gradul dobândit în ierarhie si pot ocupa o functie de judecator la Înalta Curte de Casatie si Justitie si pot reveni pe functia de magistrat detinuta anterior sau pe o alta functie de judecator ori procuror sau pot opta pentru intrarea în avocatura sau notariat, fara examen.

↑ Sus

Loading

Art. 103

Judecatorii si procurorii care au, la data intrarii în vigoare a prezentei legi, norma de baza la institutii de învatamânt superior juridic au obligatia ca, începând cu anul universitar urmator, sa-si transfere norma de baza la instanta sau parchetul la care functioneaza ori sa renunte la calitatea de judecator sau procuror.

↑ Sus

Loading

Art. 104

(1) Judecatorii si procurorii în functie, precum si personalul de specialitate juridica prevazut la art. 87 alin. (1) care au beneficiat de vechime în magistratura potrivit Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, îsi pastreaza aceasta vechime.
(2) Salarizarea magistratilor-asistenti se face potrivit anexei nr. 1 la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea si alte drepturi ale magistratilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 347/2003, cu modificarile ulterioare, în baza coeficientilor de multiplicare prevazuti la nr. crt. 19, 20, 18 pentru magistratii-asistenti gradul I, II, III, la nr. crt. 12, 13, 19 pentru magistratii-asistenti sefi gradul I, II, III si la nr. crt. 12 pentru prim-magistratul-asistent.

↑ Sus

Loading

Art. 105

(1) Judecatorii si procurorii militari care îsi continua activitatea la instantele si parchetele militare, redistribuiti pe functii inferioare, îsi pastreaza drepturile salariale de care beneficiaza la data redistribuirii. Celelalte dispozitii ale prezentei legi se aplica în mod corespunzator si judecatorilor si procurorilor militari.
(2) Transferul judecatorilor si procurorilor militari, la cerere sau ca urmare a reducerii posturilor, se face la instante si parchete civile de grad egal, potrivit optiunii exprimate, în limita posturilor disponibile.

↑ Sus

Loading

Art. 106

Consiliul Superior al Magistraturii aproba, prin hotarâre care se publica în Monitorul Oficial al României, Part I:
a) Regulamentul privind concursul de admitere si examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de examen, procedura de desfasurare a concursului de admitere si a examenului de absolvire, precum si media minima de admitere si de absolvire a Institutului National al Magistraturii;
b) Regulamentul Institutului National al Magistraturii;
c) Regulamentul privind examenul de capacitate al judecatorilor stagiari si al procurorilor stagiari, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de examen, procedura de desfasurare si media minima de promovare a examenului de capacitate al judecatorilor stagiari si al procurorilor stagiari;
d) Regulamentul privind organizarea si desfasurarea concursului de admitere în magistratura;
e) Regulamentul privind modul de desfasurare a cursurilor de formare profesionala continua a judecatorilor si procurorilor si atestare a rezultatelor obtinute;
f) Regulamentul privind organizarea si desfasurarea concursului de promovare a judecatorilor si procurorilor;
g) Regulamentul de organizare a concursului sau examenului pentru numirea în functii de conducere a judecatorilor si procurorilor;
h) Regulamentul privind evaluarea activitatii profesionale a judecatorilor si procurorilor;
i) Regulamentul privind concediile judecatorilor si procurorilor.

↑ Sus

Loading

Art. 107

(1) Prezenta lege intra în vigoare la 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Part I.
(2) La data intrarii în vigoare a prezentei legi se abroga:
a) dispozitiile art. 6, art. 12, art. 14-16, art. 36-43, art. 55, art. 58 si art. 59-69 din Legea Curtii Supreme de Justitie nr. 56/1993, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) dispozitiile art. 2 alin. (2), art. 3, art. 42-69, art. 91-1201 si art. 121-1311 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia dispozitiilor art. 66 privind vechimea în magistratura necesara pentru promovarea în functia de judecator sau procuror, care se abroga pe data de 1 ianuarie 2005.
(3) Dispozitiile art. 13 din Legea Curtii Supreme de Justitie nr. 56/1993, republicata în Monitorul Oficial al României, Part I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificarile si completarile ulterioare, se abroga pe data de 1 ianuarie 2005.

↑ Sus

Loading