Prin sentinţa civilă nr. 1456 din 14 martie 2008, pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. (...) s-a admis contestaţia precizată în parte, formulată de reclamantul H.G.J.D., în contradictoriu cu pârâtul COLEGIUL TEHNIC-H. D.-TG.J.
A fost anulată decizia nr. 27 din 21.12.2007 emisă de intimat şi a repus părţile în situaţia anterioară suspendării contractului individual de muncă al contestatorului. A fost obligat intimatul să achite drepturile salariale către contestator, începând cu data suspendării contractului individual de muncă şi până la data repunerii în drepturi. S-a respins cererea privind obligarea intimatului la daune morale.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că, aşa după cum s-a menţionat şi în adresa nr. (...)/11.2007 a Centrului Naţional de formare a personalului din învăţământul preuniversitar, contestatorul beneficiază de rezervarea catedrei la unitatea intimată potrivit prevederilor art. 101 alin. (1) din Legea nr. 128/1997, privind statutul personalului didactic, precum şi prevederile art. 6 alin. (3) al Ordinului Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 3958/2005.
Unitatea de învăţământ a confirmat acest lucru prin întâmpinare, fiind de acord cu admiterea contestaţiei, dar a procedat la emiterea deciziei nr. 27/21.12.2007, decizie prin care a dispus suspendarea contractului individual de muncă al contestatorului.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termen legal intimatul Colegiul tehnic „I. D.” Tg.J., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Recursul se respinge, pentru considerentele care se vor expune:
Din examinarea sentinţei prin prisma motivelor invocate, a actelor şi lucrărilor dosarului şi, din oficiu, potrivit art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că aceste critici nu pot fi primite.
Astfel, nu este întemeiată susţinerea că au fost încălcate dispoziţiile referitoare la competenţa teritorială şi că sub acest aspect competenţa de soluţionare ar reveni Tribunalului Gorj, în condiţiile în care potrivit art. 284 alin. (2) Codul Muncii „Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alineatul (1) – „Conflicte de muncă”, se adresează instanţei competente în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul”.
Cum în speţă reclamantul are domiciliul în Municipiul C, competenţa de soluţionare aparţine Tribunalului Dolj, astfel că a fost efectuată legal investirea acestei instanţe şi hotărârea pronunţată este legală şi temeinică.
Sub acest aspect, se reţine că instanţa a făcut o interpretare şi aplicare corectă a prevederilor legale, astfel că este justă soluţia pronunţată.
În acest sens prin art. 101 din Legea nr. 128/1997 şi art. 6 alin. (3) din Ordinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării nr. 3958/2005 se prevede: „Cadrele didactice titulare alese în Parlament, numite în Guvern sau îndeplinind funcţii de specialitate specifice în aparatul Parlamentului, a Preşedinţiei, al Guvernului şi în Ministerul Învăţământului, precum şi cele alese de Parlament în organismele centrale ale Statului, au drept de rezervare a postului didactic sau a catedrei, pe perioada în care îndeplinesc aceste funcţii”.
Relevanţă juridică prezintă în acest sens actul aflat la fila 16 dosar fond, din care rezultă că reclamantul are calitatea de inspector de specialitate III din cadrul Centrului Naţional de G. Profesională – Centrul Regional de G. G şi beneficiază de rezervarea catedrei pe perioada cât ocupă aceste funcţii aflate în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
Recurentul a încălcat prevederile legale menţionate anterior, situaţie în care măsura suspendării contractului individual de muncă a fost anulată, cu toate consecinţele legale, respectiv repunerea în drepturi şi plata drepturilor salariale, în condiţiile în care suspendarea prestării muncii de către salariat s-a dispus nelegal de către angajator şi culpa pentru situaţia creată aparţine acestuia.
În consecinţă, neexistând motive de casare sau modificare a sentinţei din cele prevăzute expres şi limitativ de art. 304 C. proc. civ. şi nici motive de ordine publică, care potrivit art. 306 alin. (2) C. proc. civ. pot fi puse în dezbaterea părţilor din oficiu, în temeiul art. 312 C. proc. civ. recursul se priveşte ca nefondat şi se respinge, menţinându-se sentinţa ca legală şi temeinică.
