Grupa de munca. Probatiune. Cerere privind încadrarea în clasa I de muncă. Admitere

Tematică: Actiune in constatare

Desfăşurarea unei activităţi în mod permanent într-un loc de muncă, care din punct de vedere al normelor legale se încadrează într-o anumită grupă de muncă, poate fi probată cu orice mijloc de probă, inclusiv depoziţii de martori. În această situaţie, în mod greşit instanţa de fond a înlăturat declaraţia martorului U.J., cu atât mai mult cu cât, contrar susţinerilor acestuia, declaraţia nu răstoarnă menţiunile făcute în carnetul de muncă, făcând referire numai la secţia în cadrul căreia reclamanta a practicat meseria de sudor, situaţie în care trimiterile făcute de instanţă la Decretul nr. 92/1976 nu au legătură cu cauza dedusă judecăţii.
(Curtea de Apel Alba Iulia, Secţia pentru Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, Decizia civilă nr. 654 din 5 iunie 2008, www.jurisprudenta.org)

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba sub nr. (...), reclamanta U.M. a chemat în judecată S.C. V. S.A. A I – prin lichidator judiciar S.C. „F.” S.R.L. D – solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se constate că în perioada 17.05.1977-15.10.1987 şi-a desfăşurat activitatea în cadrul unităţii pârâte în condiţii care se încadrează în grupa I de muncă. A mai solicitat ca pârâta să facă demersurile necesare pentru înscrierea acestor date în carnetul de muncă. În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că a fost angajată ca sudor în secţia U. din cadrul S.C. V. S.A.

În probaţiune a depus în copie carnetul de muncă. În drept şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile Ordinului nr. 50/1990 al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi Legea nr. 19/2000.

Pârâta a depus la dosar întâmpinare în care a arătat că reclamanta şi-a desfăşurat activitatea în cadrul S.C. V. S.A. fără a specifica secţia unde aceasta şi-a desfăşurat activitatea şi a depus adeverinţa nr. 867/27.12.2007 prin care se confirmă că reclamanta a fost salariata unităţii pârâte.

Prin precizarea de acţiune depusă la dosarul cauzei (fila 22 – dosar fond) reclamanta înţelege să cheme în judecată în calitate de pârât Casa de Insolvenţă Transilvania şi îşi restrânge pretenţiile privind constatarea grupei I de muncă la perioada 1.06.1980-15.10.1987.

Prin sentinţa civilă nr. 183/2008 pronunţată de Tribunalul Alba în dosarul cu numărul de mai sus, acţiunea formulată de reclamantă a fost respinsă. Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut următoarele:

Reclamanta a fost angajată în cadrul societăţii pârâte începând cu data de 4.06.1975, având meseria de sudor şi desfăşurându-şi activitatea în cadrul secţiei Montaj, aşa cum rezultă din statul de plată depus de pârâtă la dosar.

Potrivit art. 1 din Decretul nr. 92/1976 încă în vigoare şi după adoptarea noului cod al muncii, carnetul de muncă este definit ca un act oficial întocmit de angajator prin care se dovedeşte vechimea în muncă, vechimea neîntreruptă în muncă, vechimea neîntreruptă în aceeaşi unitate, timpul lucrat în locuri de muncă cu condiţii deosebite.

Potrivit art. 11 din acelaşi act normativ, datele privind activitatea depusă pe baza unui contract de muncă se înscriu în carnetul de muncă aşa cum acestea rezultă din contract sau din actele originale eliberate de unităţi pe baza scriptelor pe care le deţin.

Acelaşi act normativ reglementează o întreagă procedură de rectificare a înscrisurilor eronate sau incomplete, procedură care se desfăşoară la cererea salariatului adresată unităţii angajatoare, iar dacă aceasta refuză să facă respectivele rectificări, titularul carnetului de muncă se poate adresa cu plângere la judecătorie. Dealtfel, reclamanta nu a făcut nicio referire la menţiunea din carnetul său de muncă, potrivit căreia a avut meseria de sudor în secţia Montaj, nu a spus că este eronată sau că nu corespunde adevărului, astfel încât nu sunt aplicabile nici procedurile prevăzute de art. 7 şi 8 din Decretul nr. 92/1976.

Totodată nu este aplicabilă nici procedura prevăzută de art. 14 din acelaşi act normativ care prevede posibilitatea reconstituirii datelor din carnetul de muncă dacă arhivele au fost distruse. Nu ne aflăm în această din urmă situaţie întrucât pârâta a depus la dosar extras de pe un stat de plată care confirmă menţiunile făcute în carnetul de muncă.

Aşadar în carnetul de muncă este menţionat expres că reclamanta şi-a desfăşurat întreaga activitate având meseria de sudor, or această menţiune are forţa probantă a oricărei menţiuni dintr-un înscris autentic, în sensul art. 1171 C. civ.

Potrivit art. 1173 C. civ., actul autentic are deplină credinţă în privinţa oricărei persoane despre dispoziţiile şi convenţiile ce constată. În aceste condiţii declaraţia martorului U. J. nu poate fi o probă care să răstoarne menţiunile făcute în carnetul de muncă privit ca un act oficial întocmit cu solemnităţile cerute de lege de un funcţionar public care are dreptul de a funcţiona în locul unde actul s-a făcut. Acest martor a declarat în faţa instanţei că reclamanta şi-a desfăşurat activitatea ca M. mecanic în cadrul secţiei U., deci s-a încercat a se demonstra nu numai locul de muncă ci şi meseria avută de reclamantă.

Potrivit dispoziţiilor cuprinse în pct. 7 din ordinul nr. 50/1990 pentru stabilirea locurilor de muncă, a activităţilor şi categoriile de personal care lucrează în condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi a II-a de muncă, încadrarea în grupa I şi a II-a se face proporţional cu timpul efectiv lucrat în locurile de muncă incluse în aceste grupe. Însă de precizat că potrivit pct. 6 din acelaşi act normativ nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I şi a II-a de muncă se face de către conducerea unităţilor împreună cu sindicatele libere din unităţi.

De asemenea, stabilirea perioadei de activitate desfăşurate în locurile de muncă şi a activităţilor ce4 se încadrează în grupa I şi a II-a de muncă în vederea pensionării, se face pe baza înregistrărilor din carnetul de muncă sau pe baza scriptelor şi actelor oficiale existente la angajator, care să ateste o situaţie lipsită de echivoc şi care să privească întregul program de lucru al salariatului, reieşit din fişa postului şi specificul meseriei şi funcţiei în care a fost încadrat la angajare.

Sub acest aspect, deşi reclamanta a susţinut că şi-a desfăşurat activitatea din programul său zilnic la secţia U., care se încadrează potrivit dispoziţiilor mai sus citate în grupa I de muncă, s-a dovedit cu scriptele oficiale prezentate de angajator, respectiv Anexa nr. 7 a C.C.M. la nivel de unitate şi cu menţiunile din carnetul de muncă, că această susţinere este O. întrucât aceasta a lucrat la secţia Montaj ca sudor, meserie încadrată în grupa a II-a de muncă şi deci nu poate beneficia de grupa I de muncă.

 

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta solicitând admiterea recursului şi modificarea sentinţei atacate în sensul admiterii acţiunii.

În expunerea de motive arată că a fost angajata societăţii pârâte în meseria de sudor în secţia U., acre se încadrează în condiţiile de muncă aferente grupei I. Din adeverinţa depusă de pârâtă rezultă că a beneficiat de sporuri pentru condiţii deosebite (nocive şi periculoase).

În carnetul de muncă nu este menţionată secţia unde şi-a desfăşurat activitatea, aspect dovedit însă cu martorul audiat în cauză. Recurenta susţine că nu a solicitat rectificarea menţiunilor din carnetul de muncă, unde sunt înscrise doar funcţia şi perioada lucrată, dar nu şi secţia în care şi-a desfăşurat activitatea. Instanţa de fond, mai susţine recurenta, în mod eronat a înlăturat declaraţia martorului audiat în cauză.

 

Deliberând asupra recursului prin prisma motivelor invocate şi din oficiu în limitele prevăzute de art. 306 alin. (2) C. proc. civ., Curtea reţine următoarele:

Reclamanta a fost angajata societăţii pârâte în perioada 4.06.1975-15.10.1987 în calitate de muncitor necalificat până la data de 16.09.1975, rectificator până la data de 1.11.1979 şi sudor până la data de 15.10.1987.

În condiţiile în care în carnetul de muncă nu este menţionată secţia în care şi-a desfăşurat activitatea, prin precizarea de acţiune reclamanta a solicitat instanţei să constate că activitatea desfăşurată în perioada 1.06.1980-15.10.1987 se încadrează în condiţiile grupei I de muncă.

Cu înscrisurile din carnetul de muncă reclamanta a făcut dovada că în perioada 1.06.1980-15.10.1987 şi-a desfăşurat activitatea exclusiv în meseria de sudor.

Pentru a face dovada secţiei în care şi-a desfăşurat activitatea, reclamantei i-a fost încuviinţată proba testimonială. Martorul U. J., audiat în cauză, menţionează faptul că în perioada menţionată reclamanta a acţionat în calitate de sudor în secţia U. şi nu în calitate de M. mecanic, aşa cum greşit a reţinut instanţa de fond.

T. juridic al cererii formulată de reclamantă îl constituie Ordinul nr. 50/05.03.1990. Art. 7 din acest act normativ prevede că încadrarea în grupele I şi îi de muncă se face proporţional cu timpul efectiv lucrat la locurile de muncă incluse în aceste grupe, cu condiţia ca pentru grupa I personalul să lucreze în aceste locuri cel puţin 50 % din programul zilnic.

Cu declaraţia martorului audiat în cauză, coroborată cu înscrisurile din carnetul de muncă, reclamanta a făcut dovada că în perioada menţionată şi-a desfăşurat integral activitatea în calitate de sudor în secţia U., activitate care a fost încadrată în grupa I de muncă prin Anexa nr. 7 la C.C.M. la nivel de unitate, cu trimitere la Anexa nr. 1 poziţia 13 din Ordinul nr. 50/1990.

Desfăşurarea unei activităţi în mod permanent într-un loc de muncă, care din punct de vedere al normelor legale se încadrează într-o anumită grupă de muncă, poate fi probată cu orice mijloc de probă, inclusiv depoziţii de martori.

În această situaţie, în mod greşit instanţa de fond a înlăturat declaraţia martorului U.J., cu atât mai mult cu cât, contrar susţinerilor acestuia, declaraţia nu răstoarnă menţiunile făcute în carnetul de muncă, făcând referire numai la secţia în cadrul căreia reclamanta a practicat meseria de sudor, situaţie în care trimiterile făcute de instanţă la Decretul nr. 92/1976 nu au legătură cu cauza dedusă judecăţii.

În consecinţă, raportând dispoziţiile art. 7 din ordinul nr. 50/1990, Anexa nr. 1 la acest ordin şi Anexa nr. 7 la C.C.M. la nivel de unitate la probele dosarului, Curtea va admite recursul declarat de reclamantă şi va modifica sentinţa atacată în sensul admiterii acţiunii astfel cum a fost precizată.
 

banner
banner

Abonare newsletter

Promoții

banner