Litigii de muncă. Drepturi băneşti. Plata retroactivă a sumelor constatând în drepturi salariale cuvenite şi neachitate, reprezentând premiul lunar 2% şi premiul anual (al treisprezecelea salariu) pentru perioada 27.09.2004-30.09.2007 şi a sporului de vechime pentru perioada 27.09.2004-31.08.2005. Recurs. Respingere ca nefundat

Tematică: Drepturi banesti

Dispoziţiile art. 294 C. proc. civ. raportat la dispoziţiile art. 316 C. proc. civ. prevăd că în calea de atac nu se poate schimba calitatea părţilor, cauza ori obiectul cererii de chemare în judecată. Or, prin motivele invocate reclamantul recurent a încălcat aceste dispoziţii, cererea de a se constata discriminarea neputând fi examinată direct în recurs.
(Curtea de Apel Timişoara, Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, Decizia nr. 95 din 29 ianuarie 2008, www.jurisprudenta.org)

Prin acţiunea civilă înregistrată la Tribunalul Arad la data de 27 septembrie 2007, reclamantul D.E. a chemat în judecată pârâta Comuna D. judeţul A, reprezentată prin primar, solicitând obligarea acesteia la plata retroactivă a drepturilor salariale neacordate pe perioada 25 iunie 2004-30 septembrie 2007 în cuantum de 22.443 lei, actualizată cu coeficientul de inflaţie.
Prin sentinţa civilă nr. 1143/18.10.2007 pronunţată de Tribunalul Arad în dosarul nr. (...), s-a admis în parte acţiunea civilă şi în consecinţă a obligat pârâta la plata retroactiv a sumelor constatând în drepturi salariale cuvenite şi neachitate, reprezentând premiul lunar 2% şi premiul anual (al treisprezecelea salariu) pe perioada 27.09.2004-30.09.2007 şi sporul de vechime pe perioada 27.09.2004-31.08.2005.
Respinge capătul de cerere privind acordarea drepturilor salariale pe perioada 25.06.2004-27.09.2004, ca fiind prescrise. Tribunalul a reţinut:
Reclamantul îndeplineşte funcţia de primar al comunei D. din luna iunie 2004. de la începerea activităţii ca primar, pârâtul a interpretat eronat dispoziţiile Legii nr. 154/1998 neacordându-i sporul de vechime de 25% calculat la salariul de bază corespunzător timpului de lucru efectiv lucrat în programul de lucru, având o vechime de peste 20 de ani. Reclamantul ocupând funcţia de primar este asimilat din punct de vedere al raportului de muncă unui salariat cu contact de muncă, salariul pentru munca prestată fiind denumit indemnizaţie conform Legii nr. 154/1998.
Conform art. 19 şi 20 din Legea nr. 154/1998 indemnizaţia stabilită pentru reclamant „reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor (sporuri, premii) şi obligaţii (impozit, CAS, şomaj) care se determină în raport cu venitul salarial. Mai mult pârâtul arată prin întâmpinare este de acord cu admiterea acţiunii reclamantului având în vedere funcţia şi responsabilităţile ce i-au revenit precum şi vechimea de peste 20 de ani. În baza art. 19 şi 20 din Legea nr. 154/1998 şi art. 14 din Legea nr. 40/1998 în vigoare, reclamantul este în drept să i se plătească drepturile salariale neacordate prevăzute de lege.
Pentru aceste considerente, văzând şi dispoziţiile art. 113 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, precum şi principiul drepturilor câştigate, în baza art. 2 pct. 1 lit. b) ind.1 C. proc. civ., art. 73 lit. D) din Legea nr. 168/1999, Tribunalul a admis în parte acţiunea.
Prin încheierea pronunţată în 20.11.2007 Tribunalul a respins cererea reclamantului prin care a solicitat îndreptarea erorii materiale în sensul de a se acorda sporul de vechime până la data 30.09.2007 în loc de 31.08.2005.
Împotriva aceste hotărâri a declarat recurs în termen legal reclamantul solicitând modificarea ei în sensul admiterii în tot a acţiunii şi obligării pârâtei la acordarea sporului de vechime până la data de 30.09.2007. S-a susţinut în motivarea recursului că prin sentinţele civile nr. 658/2007, dosar (...) şi 839/2007 dosar (...) s-a acordat altor reclamanţi sporul de vechime aşa cum a fost pretins şi prin acordarea acestui drept doar până la 1.09.2005 reţinându-se că prin OUG nr. 108/2005 a fost abrogat, a fost discriminat şi s-au încălcat prevederile art. 16 din Constituţie, ale OG nr. 137/2000 ale art. 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului ale Protocolului nr. 12 la Convenţie. S-a invocat şi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 din OUG nr. 108/2005, raportată la art. 16 din Constituţie şi la art. 14 din Convenţie.
Recursul este nefondat şi va fi respins pentru următoarele considerente:
Prin acţiunea formulată reclamantul a susţinut că temeiul de drept al acţiunii se constituie prevederile art. 14 din Legea nr. 40/1990, art. 20 alin. (1) din Legea nr. 154/1998, Legea nr. 215/2001, art. 113 alin. (1), (2), dispoziţii care prevăd dreptul la sporul de vechime premiul anual (al 13-lea salariu) şi premiu de 2%.
Prin motivele de recurs s-a susţinut că prin respingerea acţiunii şi apoi a cererii de îndreptare a erorii materiale a fost discriminat în raport cu alţi petenţi aflaţi în situaţii similare cărora le-au fost acordate aceleaşi drepturi, fiind încălcate dispoziţiile OG nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea formelor de discriminare.
Invocând dispoziţiile OG nr. 137/2000 respectiv discriminarea, reclamantul recurent şi-a schimbat cauza acţiunii ceea ce reprezintă o cerere nouă.
Dispoziţiile art. 294 C. proc. civ. raportat la dispoziţiile art. 316 C. proc. civ. prevăd că în calea de atac nu se poate schimba calitatea părţilor, cauza ori obiectul cererii de chemare în judecată. Or, prin motivele invocate reclamantul recurent a încălcat aceste dispoziţii, cererea de a se constata discriminarea neputând fi examinată direct în recurs.
Prin urmare recursul este nefondat şi în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ. va fi respins. Fiind ţinută de motivele de recurs, şi soluţionând recursul pe excepţie, neconstituţionalitatea dispoziţiilor O.U.G. nr. 108/2005 este irelevantă şi neavând legătură cu soluţionarea cauzei în recurs, astfel că s-a reţinut că sunt incidente dispoziţiile art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992, neimpunându-se sesizarea Curţii Constituţionale.
 

banner
banner

Abonare newsletter

Promoții

banner