Litigii de muncă. Acţiune în constatarea ilegalităţii grevei. Recurs. Legalitatea grevei cu avertisment

Tematică: Actiune in constatarea ilegalitatii grevei

Îndeplinirea de către pârâtă a obligaţiilor legale menţionate sau îndeplinirea defectuoasă a acestora, fiind obligaţii viitoare dovada îndeplinirii acestei condiţii se poate face în principal prin afirmaţia părţii că îşi va îndeplini acele obligaţii. Or o astfel de asumare a îndeplinirii obligaţiilor s-a făcut de către sindicat şi la fond şi în recurs cu condiţia ca angajatorul să le nominalizeze efectiv iar nu să se refere la acestea în mod generic.
(Curtea de Apel Cluj, Secţia Civilă, Muncă şi Asigurări Sociale, pentru Minori şi Familie, Decizia civilă nr. 770/R din 28 martie 2008, www.jurisprudenta.org)

Prin sentinţa civilă nr. 141 din 1 februarie 2008, pronunţată de Tribunalul Cluj s-a admis cererea formulată de reclamanta Regia Autonoma de Termoficare C.N. împotriva pârâtei Sindicatul Liber Independent F.U. şi în consecinţă s-a constatat nelegalitatea grevei de avertisment declanşată de pârâtul Sindicatul Liber Independent F.U. în data de 1.02.2008 ora 11, dispunând încetarea grevei ca nelegală. Pentru a pronunţa această sentinţă, tribunalul a reţinut că Regia Autonomă de Termoficare C-N este o unitate cu personalitate juridică, subordonată Consiliului local al municipiului C-N, fiind înfiinţată şi funcţionând în temeiul Legii nr. 15/1990 şi prestând un serviciu public de alimentare cu energie termică.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâtul Sindicatul Liber F.U., solicitând admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinţei instanţei de fond ca fiind netemeinică şi nelegală şi respingerea pe fond a acţiunii. În motivele de recurs arată că în mod nelegal şi netemeinic tribunalul a admis acţiunea constatând nelegalitatea grevei de avertisment, considerentele instanţei avute în vedere fiind nesocotirea prevederilor art. 40, 41 şi 66 din Legea nr. 168/1999 de către pârâtă, instanţa aplicând un text de lege străin situaţiei de fapt. Ca temei legal a fost invocat de către reclamantă Legea nr. 168/1999.
În conformitate cu dispoziţiile art. 42 din Legea nr. 168/1999, hotărârea de a declara grevă se ia de către organizaţiile sindicale reprezentative participante la conflictul de interese, cu acordul a cel puţin ½ din numărul membrilor sindicatelor respective, Sindicatul întocmind tabele cu numele şi semnătura membrilor de sindicat şi care au fost depuse la dosarul cauzei totalizând un număr de 81 de membri.
Consideră că cerinţa legală privitoare la hotărârea de declarare a grevei a fost îndeplinită, din totalul celor 111 membrii de sindicat, 81 de membrii şi-au dat acordul la declararea şi declanşarea grevei, sindicatul făcând dovada în faţa instanţei cu acest tabel.
Potrivit art. 41 din Legea nr. 168/1999, greva poate fi declarată numai dacă, în prealabil, au fost epuizate posibilităţile de soluţionarea conflictului de interese prin procedurile prevăzute şi dacă momentul declanşării a fosta dus la cunoştinţa conducerii unităţii de către organizatori cu 48 de ore înainte. Potrivit legii, anterior declanşării grevei, medierea şi arbitrajul sunt obligatorii numai dacă părţile, de comun acord, au decis parcurgerea acestor etape. F. concilierii a fost parcursă, s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor art. 17-25 din Legea nr. 168/1999, existând şi proces-verbal încheiat cu ocazia concilierii.
Părţile nu au căzut de comun acord în ceea ce priveşte modificarea art. 73 şi 76 lit. g) din CCM la nivel de unitate, precum nici în ceea ce priveşte creşterea salarială şi măsurile de protecţie socială, unitatea refuzând orice revendicare a salariaţilor astfel că nu a existat niciun temei legal pentru încetarea grevei.
Arată că prin adresa nr. 655/30.01.2008 conducerea unităţii a fost înştiinţată în legătură cu declararea grevei de avertisment, organizatorii grevei arătând şi forma grevei, durata şi data desfăşurării, cu respectarea duratei maxime prevăzute de lege şi a termenului de 48 de ore anterior declanşării.
Faţă de specificul activităţii reclamantei, art. 66 din Legea nr. 168/1999, greva în acest sector de activitate este permisă, există însă condiţia ca organizatorii şi conducătorii grevei să asigure serviciile esenţiale, dar nu mai puţin de 1/3 din activitatea normală, cu satisfacerea necesităţilor minime de viaţă ale comunităţii locale.
Apreciază că greva astfel cum a fost declarată şi declanşată nu contravine nici dispoziţiilor consacrate în art. 66 din Legea nr. 168/1999 prin procesul-verbal încheiat între părţi în data de 30.01.2008 s-au stabilit măsurile respective, s-a arătat că nu se vor opri funcţionarea utilajelor, centralele termice de zonă nu se vor opri, cerinţa asigurării cel puţin a unei treimi din activitatea normală fiind îndeplinită.
În legătură cu obligaţia părţilor de a asigura continuitatea funcţionării utilajelor şi instalaţiilor a căror oprire ar constitui un pericol pentru viaţa şi sănătatea oamenilor, reclamanta nu a arătat în faţa instanţei de fond care sunt aceste utilaje şi instalaţii şi nu a arătat care măsuri concrete pentru funcţionarea lor în continuare nu au fost luate de către pârâtă.
Consideră că reclamanta nu a demonstrat în faţa instanţei de fond neîndeplinirea de către pârâtă a obligaţiilor legale menţionate sau îndeplinirea defectuoasă a acestora, nefiind astfel sub incidenţa dispoziţiilor legale incidente la ilegalitatea declarării grevei.
Prin întâmpinarea de la fila 23-30 reclamanta Regia Autonomă de Termoficare C-N, solicită respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea în totalitate a sentinţei primei instanţe ca temeinică şi legală.
Examinând hotărârea atacată în raport de motivele invocate, Curtea de Apel urmează să admită recursul pentru următoarele considerente:
Instanţa de fond a reţinut că potrivit prevederilor art. 8 din Legea nr. 168/1999-privind soluţionarea conflictelor de muncă, nu pot constitui obiect al conflictelor de interese revendicările salariaţilor pentru a căror rezolvare este necesară adoptarea unei legi sau a altui act normativ. Având în vedere subordonarea Regiei Autonome de Termoficare C-N, instanţa a reţinut că aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli a acesteia se face prin Hotărâre de Consiliu Local, act care are caracterul de act normativ.
Aceste reţineri ale instanţei de fond sunt fără temei juridic deoarece potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 15/1990 regia autonomă întocmeşte anual buget de venituri şi cheltuieli, bilanţ contabil şi cont de profit şi pierderi, iar potrivit art. 41 alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 15/1990 nivelul de salarizare al personalului angajat se stabileşte de organul de conducere al regiei sau societăţii comerciale.
Este real că potrivit art. 9 din Legea nr. 15/1990 pentru acoperirea eventualelor deficite, regiile autonome pot beneficia de subvenţii de la bugetul de stat sau de la bugetele locale dar subvenţiile sunt ceva diferit de buget, putând fi doar o parte a acestuia.
Atribuţiile consiliului local în privinţa regiilor autonome sunt stabilite de art. 36 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 care le numeşte doar generic, art. 36 alin. (3) lit. b) şi c) care stabileşte că aprobă statul de funcţii ale regiilor autonome de interes local şi exercită, în numele unităţii administrativ-teritoriale, toate drepturile şi obligaţiile corespunzătoare participaţiilor deţinute la regii autonome.
Din aceste dispoziţii rezultă că se exercită de către consiliul local doar o parte a atribuţiilor regiei autonome ceea ce rezultă şi din dispoziţiile art. 37 din aceaşi lege unde se prevede că persoanele împuternicite să reprezinte interesele unităţii administrativ-teritoriale în regii autonome de interes local sunt desemnate prin hotărâre a consiliului local.
Pe de altă parte dacă nu se consideră că reclamanţii nu pot face grevă pentru drepturile salariale atunci dreptul la grevă ar fi iluzoriu şi lipsit de o mare parte a conţinutului său.
Prima instanţă mai reţine că greva poate fi declarată numai dacă, în prealabil, au fost epuizate posibilităţile de soluţionare a conflictului de interese prin procedurile prevăzute de prezenta lege şi dacă momentul declanşării a fost adus la cunoştinţa conducerii unităţii de către organizatori cu 48 de ore înainte, iar hotărârea de a declara greva se ia de către organizaţiile sindicale reprezentative participante la conflictul de interese, cu acordul a cel puţin J din numărul membrilor sindicatelor respective.
Curtea reţine că potrivit art. 41 din Legea nr. 168/1999, greva poate fi declarată numai dacă, în prealabil, au fost epuizate posibilităţile de soluţionarea conflictului de interese prin procedurile prevăzute şi dacă momentul declanşării a fosta dus la cunoştinţa conducerii unităţii de către organizatori cu 48 de ore înainte. Potrivit legii, anterior declanşării grevei, medierea şi arbitrajul sunt obligatorii numai dacă părţile, de comun acord, au decis parcurgerea acestor etape. F. concilierii a fost parcursă, s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor art. 17-25 din Legea nr. 168/1999, existând şi proces-verbal încheiat cu ocazia concilierii.
Cât priveşte chestiunea reprezentativităţii, în conformitate cu dispoziţiile art. 42 din Legea nr. 168/1999, hotărârea de a declara grevă se ia de către organizaţiile sindicale reprezentative participante la conflictul de interese, cu acordul a cel puţin ½ din numărul membrilor sindicatelor respective, Sindicatul întocmind tabele cu numele şi semnătura membrilor de sindicat şi care au fost depuse la dosarul cauzei totalizând un număr de 81 de membri astfel că cerinţa legală privitoare la hotărârea de declarare a grevei a fost îndeplinită, din totalul celor 111 membrii de sindicat, 81 de membrii şi-au dat acordul la declararea şi declanşarea grevei, sindicatul făcând dovada în faţa instanţei cu acest tabel.
Referitor la obligaţia sindicatului de a face dovada acestei chestiuni în faţa angajatorului este de reţinut că nu există prevăzută de către Legea nr. 168/1999 nicio sancţiune pentru refuzul de a face această dovadă prin urmare condiţia se consideră îndeplinită iar în cazul unui dubiu al angajatorului relativ la întrunirea numărului minim de membrii se poate invoca neîndeplinirea acestei condiţii pe calea unei acţiuni ca cea prezentă.
Potrivit prevederilor art. 66 din Legea nr. 168/1999, în unităţile care aprovizionează populaţia cu gaze, energie F., căldură şi apă, greva este permisă cu condiţia ca organizatorii şi conducătorii grevei să asigure serviciile esenţiale, dar nu mai puţin de o treime din activitatea normală, cu satisfacerea necesităţilor minime de viaţă ale comunităţilor locale.
Din analiza procesului verbal din data de 30.01.2008 instanţa de fond a reţinut că referitor la asigurarea unei treimi din activitate sindicatul precizează ferm că vor înceta activitatea şi nu vor interveni pentru punerea în funcţiune a instalaţiilor care asigură serviciile esenţiale, respectiv căldura şi nici intervenţiile pe reţeaua de apă fierbinte.
Curtea reţine că acest refuz se regăseşte în prima parte a procesului verbal unde fiecare parte îşi expune poziţia sa dar mai trebuie reţinut că în partea finală a aceluiaşi proces verbal se consemnează şi menţiunea că sindicatul va avea grijă să respecte dispoziţiile art. 66 Legea nr. 168/1999 şi solicită şi conducerii regiei acelaşi lucru.
Faţă de aceste menţiuni susţinerea instanţei de fond nu este întemeiată. Mai trebuie relevat că nu toţi angajaţii au fost implicaţi în conflictul de muncă astfel că se putea asigura continuarea activităţii de către ceilalţi angajaţi.
P. grevei trebuie să asigure continuarea activităţii, potrivit art. 66 din Legea nr. 168/1999 dar nu se pot substitui angajatorului ci doar pun la dispoziţia acestuia persoanele care pot face posibilă continuarea activităţii în măsura apreciată de către angajator, doar acesta din urmă având atribute şi mijloace în acest sens.
În ce priveşte obiectul revendicărilor acesta constă în chestiunile rămase nerezolvat în urma concilierii, prin urmare şi această condiţie este îndeplinită atâta timp cât părţile nu au căzut de comun acord în ceea ce priveşte modificarea art. 73 şi 76 lit. g) din CCM la nivel de unitate, precum nici în ceea ce priveşte creşterea salarială şi măsurile de protecţie socială, unitatea refuzând orice revendicare a salariaţilor.
Prin adresa nr. 655/30.01.2008 conducerea unităţii a fost înştiinţată în legătură cu declararea grevei de avertisment, organizatorii grevei arătând şi forma grevei, durata şi data desfăşurării, cu respectarea duratei maxime prevăzute de lege şi a termenului de 48 de ore anterior declanşării.
În legătură cu obligaţia părţilor de a asigura continuitatea funcţionării utilajelor şi instalaţiilor a căror oprire ar constitui un pericol pentru viaţa şi sănătatea oamenilor, reclamanta nu a arătat în faţa instanţei de fond care sunt aceste utilaje şi instalaţii şi nu a arătat care măsuri concrete pentru funcţionarea lor în continuare nu au fost luate de către pârâtă.
Cu privire la această chestiune este valabilă afirmaţia de mai sus în sensul că nu toţi angajaţii au fost implicaţi în conflictul de muncă astfel că se putea asigura continuarea activităţii de către ceilalţi angajaţi. P. grevei trebuie să asigure continuarea activităţii, potrivit art. 52 din Legea nr. 168/1999 dar nu se pot substitui angajatorului ci doar pun la dispoziţia acestuia persoanele care pot face posibilă continuarea activităţii în măsura apreciată de către angajator, doar acesta din urmă având atribute şi mijloace în acest sens.
Îndeplinirea de către pârâtă a obligaţiilor legale menţionate sau îndeplinirea defectuoasă a acestora, fiind obligaţii viitoare dovada îndeplinirii acestei condiţii se poate face în principal prin afirmaţia părţii că îşi va îndeplini acele obligaţii. Or o astfel de asumare a îndeplinirii obligaţiilor s-a făcut de către sindicat şi la fond şi în recurs cu condiţia ca angajatorul să le nominalizeze efectiv iar nu să se refere la acestea în mod generic.
Faţă de cele menţionate anterior şi în temeiul prevederilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ. cât şi al art. 312 alin. (3), art. 299 alin. (1) şi art. 3041 C. proc. civ., Curtea urmează să admită recursul declarat de pârâtul Sindicatul Liber F.U., împotriva sentinţei civile nr. 141 din 1 februarie 2008 a Tribunalului Cluj, pronunţată în dosar nr. (...), pe care o va modifica în tot în sensul că va respinge cererea formulată de reclamanta Regia Autonomă de Termoficare C pentru constatarea nelegalităţii grevei de avertisment.
 

banner
banner

Abonare newsletter

Promoții

banner