s Lege 3 din 1977 - privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială

Sumar:

Lege nr. 3 din 1977
privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială

Publicat in BOF nr. 82 - 06/08/1977
 

Capitolul I -   Dispoziţii generale

Art. 1

- (1) În R.S.R. au dreptul la pensie toţi cetăţenii care au depus o muncă utilă societăţii în sectoarele producţiei materiale şi social-culturale.
(2) Pensia se stabileşte în raport de contribuţia adusă de fiecare om al muncii la dezvoltarea societăţii, potrivit principiului socialist al retribuirii după cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii şi se diferenţiază în funcţie de vechimea în muncă, retribuţia avută şi grupa de muncă.
(3) În raport de condiţiile, complexitatea şi importanţa muncii, locurile de muncă se încadrează în grupa I, II sau III de muncă, prin decret al Consiliului de Stat.

↑ Sus

Loading

Art. 2

- (1) Dreptul la pensie se acordă la împlinirea vîrstei stabilite de lege în raport de natura muncii prestate şi de numărul de ani efectiv lucraţi în activitatea economică şi socială.
(2) Beneficiază, de asemenea, de dreptul la pensie persoanele încadrate în muncă, care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă. Cuantumul pensiei se stabileşte în raport de cauzele şi gradul de invaliditate, precum şi de vechimea în muncă.

↑ Sus

Loading

Art. 3

- (1) Dreptul la pensia de asigurări sociale este recunoscut tuturor cetăţenilor ţării care au desfăşurat o activitate permanentă pe baza unui contract de muncă şi pentru care unităţile socialiste au depus contribuţia prevăzută de lege, la fondul de asigurări sociale de stat.
(2) Fondurile necesare pentru plata pensiilor de asigurări sociale de stat se constituie din contribuţiile pe care le plătesc unităţile socialiste, precum şi din sumele alocate în acest scop de la bugetul de stat.

↑ Sus

Loading

Art. 4

- Unităţile socialiste sînt obligate să asigure pentru întregul personal muncitor evidenţa corectă a vechimii în muncă, a retribuţiei aferente şi a celorlalte elemente necesare, potrivit legii, la stabilirea pensiei.

↑ Sus

Loading

Art. 5

- (1) O persoană poate primi o singură pensie integrală de asigurări sociale.
În cazul în care a lucrat şi în alte sectoare cu sisteme proprii de pensionare, primeşte atît pensia de asigurări sociale, cît şi pensia ce i se cuvine din acele sectoare, în raport cu munca depusă şi vechimea stabilită, potrivit legii.
(2) Suma rezultată din pensiile cumulate nu va putea depăşi nivelul pensiei de asigurări sociale ce s-ar fi cuvenit persoanei respective în cazul în care întreaga activitate ar fi fost prestată într-o unitate de stat.

↑ Sus

Loading

Art. 6

- (1) Unităţile socialiste nu pot încadra persoane pensionate într-o activitate cu caracter permanent. În cazuri excepţionale şi cu aprobarea organelor prevăzute de lege, unităţile pot folosi pensionari numai pentru activităţi temporare sau pentru executarea unor lucrări.
(2) Sumele realizate din aceste activităţi cumulate cu pensia nu pot depăşi nivelul retribuţiei pe care pensionarul a avut-o la data pensionării, actualizată potrivit majorărilor retribuţiei pentru acea funcţie.

↑ Sus

Loading

Art. 7

- Pensia nu este impozabilă şi nu poate fi cedată nici total nici parţial.
Dreptul la pensie este imprescriptibil.


↑ Sus

Loading

Capitolul II -   Pensia pentru munca depusă şi limita de vîrstă

Art. 8

- (1) Personalul muncitor care are o vechime în muncă de minimum 30 ani bărbaţii şi 25 ani femeile, are dreptul la pensie pentru munca depusă şi limita de vîrstă, la împlinirea vîrstei de 62 ani barbaţii şi 57 ani femeile.
(2) Persoanele încadrate în muncă care au o vechime de cel puţin 30 ani barbaţii şi 25 ani femeile, sînt pensionate, la cererea lor, şi la împlinirea vîrstei de 60 ani barbaţii şi 55 ani femeile.
(3) Persoanele care doresc să continue activitatea şi după împlinirea vîrstei de 62 ani bărbaţii şi 57 ani femeile, pot cere, cu 3 luni înainte de împlinirea acestor vîrste, ca unitatea să le menţină în muncă pe o perioadă de cel mult 3 ani. În cazul în care unitatea nu aprobă cererea, persoana interesată se poate adresa organului ierarhic superior, care poate decide menţinerea în muncă, în aceeaşi unitate, ori într-o altă unitate subordonată, sau înscrierea la pensie.

↑ Sus

Loading

Art. 9

- (1) Vechimea în muncă ce se ia în considerare la stabilirea pensiilor pentru muncă depusă este timpul cît o persoană a fost încadrată în baza unui contract de muncă.
(2) Dovada vechimii în muncă, în vederea pensionării, se face prin carnetul de muncă, întocmit conform legii.

↑ Sus

Loading

Art. 10

- Retribuţia tarifară, care se ia ca bază de calcul la stabilirea pensiei, este media retribuţiilor tarifare lunare din 5 ani lucraţi consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate.

↑ Sus

Loading

Art. 11

- (1) Pensia integrală pentru muncă depusă şi limita de vîrstă se determină în procente din retribuţia tarifară, diferenţiate pe tranşe de retribuţii şi grupe de muncă, stabilite potrivit legii, astfel:
--------------------------------------------------------------------------------
Grupa I Grupa II Grupa III
de munca de munca de munca
--------------------------------------------------------------------------------
Retributia Pensia in Cuantumul Pensia in Cuantumul Pensia in Cuantumul
tarifara procente din minim al procente din minim al procente din minim al
-lei- retributia pensiei retributia pensiei retributia pensiei
tarifara -lei- tarifara -lei- tarifara -lei-
--------------------------------------------------------------------------------
pina la 1200 85 - 80 - 75 -
1 201 - 1600 80 1020 75 960 70 900
1 601 - 2000 75 1280 70 1200 65 1120
2 001 - 2500 70 1500 65 1400 62 1300
2 501 - 3000 65 1750 62 1625 60 1550
3 001 - 3500 62 1950 60 1860 58 1800
3 501 - 4000 60 2170 58 2100 56 2030
peste 4000 58 2400 56 2320 54 2240
------------------------------------------------------------------------------

(2) Procentele corespunzătoare grupelor I şi II de muncă se aplică persoanelor care au lucrat efectiv în aceste grupe cel puţin 20 ani în grupa I sau 25 ani în grupa II de muncă; dacă au lucrat mai puţin, la procentele corespunzătoare grupei III se acordă un spor proporţional cu timpul efectiv lucrat în grupele I şi II.

↑ Sus

Loading

Art. 12

- Persoanele care au vechime totală în muncă mai mare de 30 ani barbaţii şi 25 ani femeile, beneficiază, pentru fiecare an în plus, din primii cinci ani, de un spor la pensie de 1% şi pentru fiecare an în plus peste cinci ani, de un spor de 0,5% din retribuţia tarifară folosită la calcularea pensiei.

↑ Sus

Loading

Art. 13

- (1) Persoanelor care nu au vechime integrală în muncă dar au o vechime de cel puţin 15 ani, li se acordă pensie, la împlinirea vîrstei de 62 ani barbaţii şi 57 ani femeile, proporţional cu numărul anilor de vechime.
(2) Persoanelor care au o vechime în muncă de 10-15 ani li se acordă o pensie de 350 lei lunar pentru o vechime de 10 ani, iar pentru fiecare an în plus, pînă la 14 ani inclusiv, se adaugă cîte 25 lei.

↑ Sus

Loading

Art. 14

- (1) Persoanelor care au lucrat efectiv cel puţin 20 ani în locuri care, potrivit legii, se încadrează în grupa I de muncă, sau cel puţin 25 ani în grupa II de muncă, la stabilirea pensiei li se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în aceste grupe cîte:
a) un an şi şase luni pentru grupa I de muncă;
b) un an şi trei luni pentru grupa II de muncă.
(2) Pe această baza persoanele care au lucrat în grupele I şi II de muncă au dreptul, la cerere, să fie pensionate, la împlinirea vîrstei de:
a) 52 ani, pentru grupa I şi 57 ani pentru grupa II, barbaţii;
b) 50 ani pentru grupa I şi 52 ani pentru grupa II, femeile.
(3) Persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute de alin. (1) sînt pensionate, la cerere, şi la 50 de ani, atît barbaţii cît şi femeile din grupa I de muncă, şi la 55 ani barbaţii sau 50 de ani femeile, din grupa II de muncă.
(4) Persoanele care au vechime în muncă prevăzută de lege şi au lucrat efectiv cel puţin 15 ani în locurile încadrate în grupa I de muncă sau cel puţin 20 ani în locurile încadrate în grupa II de muncă au dreptul, la cerere, să li se reducă vîrsta de pensionare prevăzută de art. 8 alin. 2, în mod proporţional cu anii lucraţi în grupele I sau II de muncă, dar nu mai puţin de 52 ani, pentru grupa I şi 57 ani pentru grupa II, barbaţii, sau 50 ani pentru grupa I şi 52 ani pentru grupa II, femeile.

↑ Sus

Loading

Art. 15

- (1) Persoanele care au dreptul să fie pensionate cu reducerea vîrstei, pot cere să lucreze în continuare, în acelaşi loc de muncă sau în altele mai uşoare, pînă la împlinirea vîrstei de:
a) 55 ani pentru grupa I şi 60 ani pentru grupa II, barbaţii;
b) 52 ani pentru grupa I şi 55 ani pentru grupa II, femeile.
(2) Aceste persoane îşi păstrează dreptul la pensie potrivit grupei de muncă din care provin, iar perioada lucrată în continuare se consideră vechime în grupele I sau II de muncă.

↑ Sus

Loading

Art. 16

- Persoanele care au lucrat cel puţin 5 ani în grupele I şi II de muncă au dreptul să li se ia în calculul vechimii în muncă, pentru fiecare an lucrat în aceste grupe: un an şi şase luni pentru grupa I sau un an şi trei luni pentru grupa II. În aceste cazuri nu se reduce limita vîrstei de pensionare.

↑ Sus

Loading

Art. 17

- (1) Personalului navigant din aviaţia civilă care are o vechime în muncă de cel puţin 25 ani barbaţii şi 20 ani femeile, la stabilirea pensiei i se ia în calcul o vechime suplimentară potrivit legii, în raport de numărul orelor de zbor, de tipul de aeronavă şi funcţia îndeplinită.
(2) Pe această bază personalul navigant are dreptul, la cerere, să fie pensionat la împlinirea vîrstei de 50 ani.
(3) Personalul navigant care nu are vechimea în muncă prevăzută la alin. (1) are dreptul să i se ia în calcul vechimea suplimentară stabilită potrivit legii. În aceste cazuri nu se reduce limita vîrstei de pensionare.

↑ Sus

Loading

Art. 18

- (1) Femeile cu o vechime în muncă de 25 ani, care au născut cel puţin 3 copii şi i-au crescut pînă la vîrsta de 10 ani, pot cere pensionarea înaintea împlinirii vîrstei de pensionare, după cum urmează:
a) cu un an pentru 3 copii;
b) cu doi ani pentru 4 copii;
c) cu trei ani pentru mai mulţi copii.
(2) Vîrsta de pensionare se reduce cu ani întregi, şi nu poate fi mai mică de 50 ani.

↑ Sus

Loading

Art. 19

- (1) Profesorii şi conferenţiarii din învăţămîntul superior, precum şi cercetătorii ştiinţifici principali I şi II care au o vechime în muncă de cel puţin 30 ani bărbaţii şi 25 ani femeile, se pensionează la împlinirea vîrstei de 65 ani bărbaţii şi 60 ani femeile. Aceştia pot fi menţinuţi în activitate la cererea lor şi cu acordul unităţii, pe o perioadă de cel mult 5 ani.
(2) Persoanele menţionate la alin. (1) vor fi pensionate, la cererea lor, la vîrsta de 62 ani barbaţii şi 57 ani femeile.

↑ Sus

Loading

Art. 20

- (1) La stabilirea vechimii în muncă se ia în considerare şi timpul în care persoana:
a) a fost deţinută în lagăre sau închisori, pentru activitate revoluţionară, antifascistă sau democratică. Fiecare an de deţinere se consideră ca vechime în muncă de un an şi şase luni;
b) a fost îndepărtată din serviciu pentru activitate politică revoluţionară, antifascistă sau democratică, înainte de 23 August 1944, ori ca urmare a persecuţiilor rasiale sau naţionale, în perioada ianuarie 1938 - decembrie 1945;
c) a desfăşurat o activitate revoluţionară antifascistă, recunoscută de către organele în drept, ca vechime în muncă.
(2) Constituie vechime în muncă şi timpul în care o persoană încadrată în muncă şi-a întrerupt activitatea deoarece:
a) a îndeplinit serviciul militar în termen, a fost concentrată, mobilizată sau în prizonierat;
b) a fost suspendată din funcţie ori i s-a desfăcut contractul de muncă, dacă aceste măsuri au fost anulate ulterior ca fiind ilegale.
(3) Se consideră vechime în muncă şi perioada în care o persoană încadrată în muncă urmează cursuri de pregătire profesională sau politică.
(4) De asemenea, se consideră vechime în muncă perioadele pentru care s-a cotizat la fostele asigurări sociale, ori la casele de pensii preluate de stat.
(5) Pentru persoanele care au fost încadrate să lucreze, potrivit legii, cu program redus, vechimea în muncă se ia în considerare proporţional cu timpul lucrat.
(6) Perioada în care o femeie a fost încadrată, cu program redus, potrivit legii, pentru îngrijirea copiilor în vîrstă de pînă la 6 ani, se socoteşte ca timp integral.

↑ Sus

Loading

Art. 21

- (1) Media retribuţiilor tarifare lunare care se ia în considerare la calcularea pensiei se stabileşte pe baza:
a) retribuţiei tarifare de încadrare, pentru cei retribuiţi cu luna;
b) retribuţiei tarifare de încadrare, corespunzătoare la 204 ore, pentru retribuiţi cu ora, inclusiv pentru personalul care lucrează în acord;
c) retribuţiei tarifare de calcul, pentru cei retribuiţi cu cota procentuală;
d) retribuţiei la care s-a plătit contribuţia de asigurări sociale, pentru cei angajaţi la persoane fizice.
(2) În cazul persoanelor îndreptăţite la pensie, care au fost încadrate în muncă şi la organizaţii internaţionale, societăţi mixte sau la alte organizaţii din străinătate, primind retribuţii în valută, la stabilirea bazei de calcul a pensiei se iau în considerare retribuţiile tarifare de încadrare la nivelul funcţiilor similare din ţară, valabile în perioadele corespunzătoare dacă s-au plătit contribuţiile legale către asigurările sociale de stat.


↑ Sus

Loading

Capitolul III -   Pensia pentru pierderea capacităţii de muncă din accident de muncă sau boală profesională

Art. 22

- Unităţile au obligaţia să asigure persoanelor încadrate în muncă condiţiile necesare pentru buna desfăşurare a activităţii şi să ia măsurile de protecţia muncii prevăzute de lege, în vederea înlăturării oricăror cauze care pot conduce la diminuarea sau pierderea capacităţii de muncă a acestora.

↑ Sus

Loading

Art. 23

- (1) Persoanele încadrate în muncă, care datorită unor accidente de muncă survenite în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu ori datorită bolilor profesionale şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă, primesc pensie pe timpul cît durează invaliditatea.
(2) Beneficiază, de asemenea, de pensie persoanele care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă din cauza unei boli contractate în timpul în care erau încadrate în muncă, dacă invaliditatea stabilită este de gradul I sau II.
(3) De aceleaşi drepturi beneficiază şi persoanele care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare ori a sarcinilor de stat sau obşteşti, precum şi elevii, ucenicii şi studenţii în timpul efectuării practicii profesionale.
(4) Persoanele care şi-au pierdut jumătate din capacitatea de muncă şi lucrează jumătate din durata normală a programului de lucru beneficiază, în condiţiile legii, de pensie de invaliditate de gradul III.

↑ Sus

Loading

Art. 24

- (1) Pierderea capacităţii de muncă se stabileşte prin decizie, de către comisiile de pensii judeţene sau a municipiului Bucureşti, la propunerea comisiilor de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, organizate potrivit legii.
(2) Persoanele în cauză pot fi încadrate într-unul din următoarele grade de invaliditate:
a) gradul I, dacă acestea au nevoie de îngrijire şi supraveghere din partea altei persoane;
b) gradul II, celelalte persoane care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă;
c) gradul III, persoanele care şi-au pierdut jumătate din capacitatea de muncă.
(3) Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II, III de invaliditate se aprobă prin decret al Consiliului de Stat.

↑ Sus

Loading

Art. 25

- (1) Pensia ce se acordă persoanelor care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă prin accidente de muncă, boli profesionale sau alte boli contractate în timpul cît erau încadrate în muncă, dacă invaliditatea este de gradul I sau II, se stabileşte în raport de vechimea în muncă, în procente, din retribuţia tarifară, diferenţiate pe tranşe de retribuţie şi grupe de muncă. Pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate se stabileşte după cum urmează:
------------------------------------------------------------------------------
Retributia Pensia in Cuantumul Pensia in Cuantumul Pensia in Cuantumul
tarifara procente minim al procente minim al procente minim al
- lei - din pensiei din pensiei din pensiei
retributia - lei - retributia - lei - retributia - lei -
tarifara tarifara tarifara
pentru pentru pentru
5 ani 15 ani 30 ani
vechime vechime vechime
------------------------------------------------------------------------------


PENTRU GRUPA I DE MUNCA


pina la 1200 60 - 70 - 85 -
1201 - 1600 55 720 65 840 80 1020
1601 - 2000 50 880 60 1040 75 1280
2001 - 2500 45 1000 55 1200 70 1500
2501 - 3000 40 1125 50 1375 65 1750
3001 - 3500 37 1200 47 1500 62 1950
3501 - 4000 35 1295 45 1645 60 2170
peste 4000 33 1400 43 1800 58 2400


PENTRU GRUPA II DE MUNCA


pina la 1200 55 - 65 - 80 -
1201 - 1600 50 660 60 780 75 960
1601 - 2000 45 800 55 960 70 1200
2001 - 2500 40 900 50 1100 65 1400
2501 - 3000 37 1000 47 1250 62 1625
3001 - 3500 35 1110 45 1410 60 1860
3501 - 4000 33 1225 43 1575 58 2100
peste 4000 31 1320 41 1720 56 2320


PENTRU GRUPA III DE MUNCA


pina la 1200 50 650 60 - 75 -
1201 - 1600 45 660 55 720 70 900
1601 - 2000 40 700 50 880 65 1120
2001 - 2500 37 725 47 1000 62 1300
2501 - 3000 35 800 45 1175 60 1550
3001 - 3500 33 900 43 1350 58 1800
3501 - 4000 31 980 41 1505 56 2030
peste 4000 29 1040 39 1640 54 2240
------------------------------------------------------------------------------


(2) Pentru vechimile în muncă cuprinse între 5 şi 30 de ani, pensia se calculează proporţional cu numărul anilor lucraţi.
(3) Cuantumul pensiei pentru gradul II de invaliditate este de 85%, iar pentru gradul III de pînă la 30%, din pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate.
(4) Pentru fiecare an de vechime în muncă peste vechimea integrală se acordă un spor la pensie de 1% pentru primii cinci ani şi de 0,5% pentru anii următori, din retribuţia tarifară de calcul al pensiei.
(5) Pensia pentru invaliditate de gradul III împreună cu retribuţia primită pentru munca depusă nu pot depăşi, pentru persoanele încadrate în grupa I de muncă 80%, pentru persoanele încadrate în grupa II de muncă 75%, iar pentru persoanele încadrate în grupa III de muncă 70%, din retribuţia avută la data stabilirii gradului de invaliditate, actualizată potrivit majorărilor pentru acea funcţie.

↑ Sus

Loading

Art. 26

- Retribuţia tarifară pe baza căreia se calculează pensia pentru pierderea capacităţii de muncă este media retribuţiilor tarifare lunare din 5 ani lucraţi consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate sau retribuţia medie a ultimilor ani atunci cînd vechimea în muncă este de pînă la 5 ani.

↑ Sus

Loading

Art. 27

- (1) Persoanele încadrate în muncă, cu o vechime mai mică de cinci ani care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă prin accidente de muncă, boli profesionale sau alte boli contractate în timpul cît erau încadrate în muncă, au dreptul la o pensie de 650 lei pentru gradul I şi 520 lei pentru gradul II de invaliditate.
(2) De aceleaşi drepturi beneficiază şi studenţii, elevii, ucenicii şi persoanele accidentate în timpul îndeplinirii obligaţiilor militare ori a sarcinilor de stat sau obşteşti care în perioada anterioară nu erau încadraţi într-o activitate retribuită.

↑ Sus

Loading

Art. 28

- Pensionarii încadraţi în gradul I de invaliditate primesc pe lîngă pensie şi o sumă fixă pentru îngrijire, de 300 lei lunar.

↑ Sus

Loading

Art. 29

- (1) Persoanele care au suferit accidente de muncă, au contractat boli profesionale sau care din motive de sănătate nu mai pot lucra în condiţiile de la locurile de muncă avute anterior vor fi încadrate la locuri de muncă mai uşoare corespunzătoare capacităţii lor de muncă. Obligaţia de a asigura încadrarea în astfel de locuri de muncă revine unităţii socialiste în care sînt încadrate.
(2) Muncitorii şi maiştrii prevăzuţi la alin. (1), cuprinşi în grupele I şi II de muncă şi care au o vechime minimă de 10 ani în aceste grupe vor fi încadraţi în locurile de muncă la care să li se asigure o retribuţie de cel puţin 75% pentru grupa I şi 70% pentru grupa II, din retribuţia în vigoare corespunzătoare funcţiei avute anterior. Pentru o vechime de peste 15 ani, procentul este de 80% pentru grupa I şi 75% pentru grupa II de muncă. Dacă nu este posibil să se asigure această retribuţie, diferenţa pînă la 70%, 75% sau 80% se acordă din fondurile asigurărilor sociale incluzîndu-se în retribuţia tarifară.

↑ Sus

Loading

Art. 30

- Hotărîrea privind încadrarea în grade de invaliditate poate fi contestată, în cel mult 60 de zile de la comunicare, la comisiile de pensii judeţene şi a municipiului Bucureşti, de către persoana în cauză, ori de conducerea unităţii în care este încadrată.

↑ Sus

Loading

Art. 31

- (1) Pensionarii încadraţi în gradul I, II sau III de invaliditate sînt supuşi revizuirii medicale, la intervale de 6-12 luni, la termenele stabilite de comisiile de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă.
Neprezentarea la revizuirea medicală atrage suspendarea plăţii pensiei începînd cu luna următoare.
(2) Sînt supuse revizuirii medicale şi persoanele încadrate în muncă care primesc diferenţa de retribuţie de la asigurările sociale de stat, potrivit art. 29 alin. (2).
(3) Revizuirea medicală se poate face şi la cererea pensionarilor, numai pînă la împlinirea vîrstei de 60 ani barbaţii şi 55 ani femeile.
(4) Nu sînt supuşi revizuirii medicale periodice pensionării de invaliditate care prezintă invalidităţi ireversibile, precum şi cei care au împlinit vîrsta de 60 ani barbaţii şi 55 ani femeile.

↑ Sus

Loading

Art. 32

- În cazul schimbării gradului de invaliditate, pensia corespunzătoare noului grad se stabileşte pe baza cuantumului pensiei avute la gradul de invaliditate anterior.

↑ Sus

Loading

Art. 33

- Dispoziţiile prezentei legi, care privesc modul de stabilire a vechimii în muncă şi a retribuţiei tarifare, în raport de care se calculează pensia pentru munca depusă şi limita de vîrstă, se aplică, în mod corespunzător şi la calcularea pensiilor pentru pierderea capacităţii de muncă din cauză de accident de muncă sau boală profesională.

↑ Sus

Loading

Art. 34

- La împlinirea vîrstei de 60 ani bărbaţii şi 55 ani femeile, pensionarii pentru pierderea capacităţii de muncă sînt trecuţi, din oficiu, în categoria pensionarilor pentru munca depusă şi limita de vîrstă; în aceste cazuri îşi pot menţine drepturile aferente gradului I şi II de invaliditate.


↑ Sus

Loading

Capitolul IV -   Pensia pentru pierderea capacităţi de muncă în afara procesului de muncă

Art. 35

- Persoanele încadrate în muncă, care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă din cauza unor accidente produse în afara procesului de muncă beneficiază de pensie dacă invaliditatea stabilită este de gradul I, II sau III şi au o vechime în muncă de cel puţin 5 ani.

↑ Sus

Loading

Art. 36

- (1) Pensia se stabileşte în procente din retribuţia tarifară, diferenţiate pe tranşe de retribuţii şi ani de vechime în muncă. Pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate se stabileşte după cum urmează:
------------------------------------------------------------------------------
Retributia Pensia in Cuantumul Pensia in Cuantumul Pensia in Cuantumul
tarifara procente minim al procente minim al procente minim al
- lei - tarifare pensiei tarifare pensiei tarifare pensiei
pentru - lei - pentru - lei - pentru - lei -
5 ani 5 ani 5 ani
vechime vechime vechime
------------------------------------------------------------------------------
pina la 1200 35 460 40 - 70 -
1201 - 1600 30 470 35 480 65 840
1601 - 2000 24 480 33 560 60 1040
2001 - 2500 20 490 31 650 57 1200
2501 - 3000 17 500 30 775 55 1425
3001 - 3500 15 510 29 900 53 1650
3501 - 4000 14 520 28 1015 51 1855
peste 4000 13 530 27 1120 49 2040
------------------------------------------------------------------------------


(2) Pentru vechimile cuprinse între 5 şi 30 de ani, pensia se calculează proporţional cu numărul anilor lucraţi.
(3) Pentru fiecare an de vechime în muncă peste vechimea integrală se acordă un spor la pensie de 1% pentru primii cinci ani şi de 0,5% pentru anii următori, din retribuţia tarifară de calcul al pensiei.
(4) Pensionarii încadraţi în gradul I de invaliditate primesc pe lîngă pensie şi o sumă fixă pentru îngrijire de 300 lei lunar.
(5) Cuantumul pensiei pentru gradul II de invaliditate este de 85%, iar pentru gradul III de pînă la 30% din pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate.
(6) Pensia pentru invaliditate de gradul III împreună cu retribuţia primită pentru munca depusă nu pot depăşi 70% din retribuţia avută la data stabilirii gradului de invaliditate, actualizată potrivit majorărilor pentru acea funcţie.

↑ Sus

Loading

Art. 37

- (1) Persoanelor care îndeplinesc obligaţii militare şi care au devenit invalide de gradul I sau II ca urmare a unor boli altele decît cele profesionale - li se acordă pensie fără a se cere condiţia de vechime în muncă.
(2) Pensia celor care la data convocării în vederea îndeplinirii obligaţiilor militare erau încadraţi cu contract de muncă, se stabileşte în condiţiile prevăzute de art. 36. Celor care nu îndeplinesc condiţia de vechime în muncă necesară pentru obţinerea pensiei, precum şi celor care nu erau încadraţi în muncă, li se acordă o pensie fixă de 455 lei pentru gradul I de invaliditate şi 390 lei pentru gradul II de invaliditate.

↑ Sus

Loading

Art. 38

- Dispoziţiile referitoare la vechimea în muncă şi retribuţia tarifară de calcul, precum şi la încadrarea în grade de invaliditate şi revizuire medicală, se aplică şi pensiilor pentru pierderea capacităţii de muncă din alte cauze decît accidente de muncă sau boli profesionale.


↑ Sus

Loading

Capitolul V -   Pensia de urmaş

Art. 39

- (1) Pensia de urmaş se acordă copiilor şi soţiei, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
(2) Pensia de urmaş se acordă dacă persoana decedată era pensionar sau îndeplinirea condiţiilor pentru obţinerea unei pensii.

↑ Sus

Loading

Art. 40

- (1) Copiii au dreptul la pensie de urmaş pînă la vîrsta de 16 ani sau, dacă continuă studiile, pînă la terminarea acestora, dar fără a depăşi vîrsta de 25 ani.
(2) Copiii urmaşi care, înainte de a împlini vîrsta de 16 ani, au devenit invalizi de gradul I sau II, primesc, după încetarea plăţii pensiei de urmaş pe toată perioada invalidităţii, un ajutor de 350 lei lunar pentru gradul I şi de 300 lei lunar pentru gradul II.

↑ Sus

Loading

Art. 41

- (1) Soţia are dreptul la pensie de urmaş, pe tot timpul vieţii, la împlinirea vîrstei de 55 ani, dacă a avut cel puţin 15 ani de căsătorie. Dacă durata căsătoriei a fost mai mică, dar de cel puţin 10 ani, pensia se acordă proporţional cu anii de căsătorie.
(2) De asemenea, se acordă pensie de urmaş, pe tot timpul vieţii, soţiei care a împlinit vîrsta de 50 ani şi care a născut, pînă la data decesului soţului, mai mult de 4 copii, iar durata căsătoriei a fost de cel puţin 10 ani.
(3) Soţia are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vîrstă şi de durata căsătoriei pe timpul cît este invalidă de gradul I sau II; de asemenea, beneficiază de această pensie dacă nu este încadrată în muncă la data decesului soţului şi are în îngrijire unul sau mai mulţi copii în vîrstă de pînă la 6 ani.

↑ Sus

Loading

Art. 42

- Soţia care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat, poate opta pentru oricare din aceste pensii.

↑ Sus

Loading

Art. 43

- Soţia primeşte pensie de urmaş numai pînă la încadrarea sa în muncă, dar nu mai mult de 6 luni de la data decesului soţului, dacă nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 41.

↑ Sus

Loading

Art. 44

- (1) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte luîndu-se ca bază de calcul:
a) pensia susţinătorului decedat, dacă acesta era pensionar;
b) pensia la care ar fi avut dreptul susţinătorul, în condiţiile legii, pentru munca depusă şi limita de vîrstă sau pentru invaliditate.
(2) Pensia de urmaş se stabileşte în procente din pensia titularului, astfel 50 la sută pentru un singur urmaş, 75 la sută pentru doi şi 100 la sută pentru mai mulţi urmaşi, cu drept la această pensie.

↑ Sus

Loading

Art. 45

- În cazul copiilor orfani de ambii părinţi cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte luîndu-se ca bază de calcul:
a) pînă la trei copii, pensia cea mai avantajoasă a unui singur părinte;
b) pentru patru copii, pensia cea mai avantajoasă a unui părinte la care se adaugă jumătate din pensia celuilalt părinte;
c) pentru cinci şi mai mulţi copii, pensiile cumulate ale ambilor părinţi.

↑ Sus

Loading

Art. 46

- (1) Plata pensiei se suspendă pe timpul cît pensionarul urmaş este încadrat în muncă sau realizează venituri dintr-o activitate permanentă ca liber profesionist sau mic meseriaş cu atelier propriu. Plata pensiei se suspendă şi atunci cînd soţia urmaşă s-a căsătorit.
(2) Cînd unul dintre urmaşi pierde dreptul la pensie, ceilalţi primesc în continuare partea de pensie ce li s-a cuvenit pînă la acea dată.


↑ Sus

Loading

Capitolul VI -   Stabilirea şi plata pensiilor

Art. 47

- (1) Pentru a se asigura respectarea strictă a prevederilor legii privind întocmirea actelor de pensionare, a ţinerii unei evidenţe corecte a tuturor datelor şi celorlalte elemente necesare pe baza cărora se stabilesc drepturile la pensie şi alte drepturi de asigurări sociale pe lîngă organele de conducere colectivă ale unităţilor socialiste se constituie comisii de pensii şi asigurări sociale.
(2) Comisiile de pensii şi asigurări sociale sînt alcătuite din 3-7 membri şi sînt conduse de către un reprezentant al organelor de conducere colectivă. Din comisie fac parte reprezentanţi ai compartimentelor de personal şi retribuire, ai organizaţiei de sindicat, ai comisiilor de femei şi alţi reprezentanţi ai oamenilor muncii, precum şi medicul de specialitate.
(3) Componenţa comisiei se stabileşte de către organele de conducere colectivă împreună cu comitetul sindicatului din unităţile socialiste.

↑ Sus

Loading

Art. 48

- (1) În vederea stabilirii pensiei, unitatea în care lucrează persoana în cauză întocmeşte dosarul de pensie care trebuie să cuprindă carnetul de muncă cu înregistrările la zi, precum şi orice alte documente necesare. Dosarul de pensionare se verifică de către comisia de pensii şi asigurări sociale, care să semnaleze conducerii unităţii orice nereguli constatate.
Unitatea poartă întreaga răspundere pentru exactitatea datelor pe care le conţine dosarul de pensie şi fişa de pensionare.
(2) În cazul cînd, din motive temeinice, unele persoane nu au carnete de muncă, dovada activităţii depuse se poate face şi cu acte care, potrivit normelor legale privind completarea carnetului de muncă, sînt valabile pentru confirmarea vechimii în muncă.
(3) În cazul în care, din însumarea perioadelor de vechime rezultă fracţiuni mai mari de 6 luni, acestea se întregesc la un an, iar cele mai mici se neglijează.
(4) Timpul lucrat în străinătate se ia în considerare la stabilirea pensiei dacă s-a contribuit la asigurările sociale de stat ori dacă există reglementări în această privinţă în convenţiile încheiate de Republica Socialistă România cu statele respective.

↑ Sus

Loading

Art. 49

- (1) Unităţile sînt obligate să înainteze dosarul de pensie direcţiei pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale, cu cel puţin 90 de zile înainte de data la care urmează să aibă loc pensionarea pentru munca depusă şi limita de vîrstă.
(2) La pensionarea de invaliditate, dosarul se depune în cel mult 30 de zile de la primirea hotărîrii de încadrare într-unul din gradele de invaliditate, iar pentru urmaş, în cel mult 30 de zile de la data decesului susţinătorului
(3) Dosarul de pensionare pentru invaliditate întocmit de către comisia de pensii şi asigurări sociale din unitate trebuie să conţină în mod obligatoriu concluziile expertizei medicale, confirmate de medicul de întreprindere şi spitalul din localitate.

↑ Sus

Loading

Art. 50

- (1) În cel mult 30 de zile de la primirea dosarului de pensionare direcţia pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale este obligată să verifice dacă dosarul conţine toate datele necesare pentru stabilirea pensiei şi să propună comisiei judeţene de pensii emiterea deciziei de pensionare.
(2) În cazul pensionării pentru accident de muncă sau boală, dosarul se va depune în acelaşi termen la comisia judeţeană de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă.

↑ Sus

Loading

Art. 51

- Pensiile se plătesc celor care la data cererii de pensionare erau încadraţi în muncă, de la data la care li s-a aprobat pensionarea prin decizia comisiei judeţene de pensii. Unitatea nu poate dispune încetarea activităţii persoanei care a cerut înscrierea la pensie decît după ce a primit decizia de pensionare.

↑ Sus

Loading

Art. 52

- (1) Comisiile judeţene de pensii şi a municipiului Bucureşti, se numesc, prin decizie, de către comitetul executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti, cu acordul Ministerului Muncii şi Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România şi au următoarea componenţă:
Preşedinte:
- un vicepreşedinte al comitetului executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti, după caz;
Membri:
- un judecător desemnat de către preşedintele tribunalului sau al tribunalului municipiului Bucureşti;
- directorul direcţiei pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale;
- un membru al biroului consiliului judeţean al sindicatelor sau al municipiului Bucureşti;
- un reprezentant al uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie;
- cîte un reprezentant din cadrul organelor de conducere al direcţiei sanitare şi organizaţiilor de femei şi de tineret, judeţene şi al municipiului Bucureşti.
(2) Comisiile judeţene de pensii emit deciziile de pensii pe baza propunerilor direcţiilor judeţene pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale sau ale comisiilor de expertiză medicală şi de recuperare a capacităţii de muncă după caz.
(3) Comisiile judeţene de pensii examinează contestaţiile împotriva hotărîrilor comisiilor de pensii şi asigurări sociale din unităţi şi a comisiilor de expertiză şi recuperare a capacităţii de muncă.
(4) Împotriva deciziilor comisiilor de pensii se poate face apel, în termen de 30 zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Pensii.
(5) Deciziile care nu au fost atacate în termen şi deciziile Comisiei Centrale de Pensii sînt definitive.

↑ Sus

Loading

Art. 53

- (1) În cadrul direcţiilor pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale, judeţene şi a municipiului Bucureşti, funcţionează comisii de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă alcătuite din 9-13 membri. Din comisii fac parte:
- directorul direcţiei pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale sau înlocuitorul său;
- directorul direcţiei sanitare sau înlocuitorul său;
- reprezentanţi ai organelor locale ale sindicatelor;
- reprezentante ale organizaţiilor de femei;
- reprezentanţi ai oamenilor muncii din unităţile socialiste;
- medici de specialitate.
(2) Componenţa nominală a comisiei se aprobă prin decizie a comitetului executiv al consiliului popular judeţean sau al municipiului Bucureşti, cu acordul Ministerului Muncii şi Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România.

↑ Sus

Loading

Art. 54

- Comisiile judeţene de expertiză şi recuperare a capacităţii de muncă au următoarele atribuţii principale:
a) verifică temeinicia şi legalitatea propunerilor comisiilor de pensii şi asigurări sociale din unităţi, privind încadrarea în gradul de invaliditate;
b) propun comisiilor judeţene de pensii emiterea deciziilor de încadrare într-unul din gradele de invaliditate;
c) analizează propunerile de prelungire peste 90 zile a concediilor medicale şi avizează eliberarea certificatelor medicale pentru aceste concedii;
d) analizează periodic starea de sănătate a personalului muncitor din unităţile socialiste şi propun măsurile necesare pentru eliminarea deficienţelor constatate;
e) îndrumă şi controlează activitatea comisiilor de pensii şi asigurări sociale din unităţi în problemele referitoare la expertiza şi recuperarea capacităţii de muncă.

↑ Sus

Loading

Art. 55

- (1) Comisia Centrală de Pensii funcţionează la Ministerul Muncii, avînd următoarea componenţă:
Preşedinte:
- un adjunct al ministrului muncii;
Vicepreşedinte:
- un secretar al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România;
Membri:
- directorul general al Direcţiei generale de asigurări sociale şi pensii din Ministerul Muncii;
- directorul Institutului de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă;
- cîte un reprezentant al Ministerului Justiţiei, Ministerului Finanţelor, Ministerului Sănătăţii, Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist şi Consiliului Naţional al Femeilor, desemnaţi dintre membrii organelor de conducere ale acestor ministere şi organizaţii.
(2) Componenţa nominală a Comisiei Centrale de Pensii se stabileşte prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.
(3) Comisia Centrală de Pensii este organ de apel şi de control; în această calitate, comisia judecă şi hotărăşte asupra cererilor de revizuire a deciziilor date de comisiile judeţene de pensii şi a municipiului Bucureşti şi urmăreşte aplicarea corectă a legislaţiei de pensii de către unităţile şi organele teritoriale de pensii ale asigurărilor sociale de stat.

↑ Sus

Loading

Art. 56

- Modul de organizare şi funcţionare, atribuţiile şi răspunderile Comisiei Centrale de Pensii, ale comisiilor judeţene de pensii, ale comisiilor de expertiză medicală şi recuperarea capacităţii de muncă, precum şi ale comisiilor de pensii şi asigurări sociale din unităţi se stabilesc prin regulament aprobat prin decret al Consiliului de Stat.

↑ Sus

Loading

Art. 57

- Pensia se plăteşte personal titularului ori se depune la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, la cererea şi pe numele său. În cazul în care pensia nu poate fi înmînată pensionarului, aceasta se depune la Casa de Economii şi Consemnaţiuni pe numele titularului.

↑ Sus

Loading

Art. 58

- (1) Pensia de urmaş acordată, potrivit legii, copiilor, nu poate fi folosită decît în scopul îngrijirii şi educării lor, indiferent de calitatea persoanei care o încasează. Persoanele care au în îngrijire copii care beneficiază de pensie de urmaş, au obligaţia să justifice utilizarea sumelor încasate numai în scopul menţionat.
(2) Pensia de urmaş a copiilor care au fost încredinţaţi unor instituţii de ocrotire se depune la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, pe numele lor, după ce s-au achitat sumele datorate, potrivit legii, pentru întreţinerea în acele instituţii.

↑ Sus

Loading

Art. 59

- (1) Plata pensiei şi a celorlalte drepturi aferente încetează cu luna următoare aceleia în care beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-au fost acordate.
(2) Sumele rămase neîncasate de către pensionarul decedat, pentru luna în care a avut loc decesul, se plătesc membrilor de familie.

↑ Sus

Loading

Art. 60

- (1) Plata pensiei şi a celorlalte drepturi aferente se suspendă pe timpul cît pensionarul:
a) execută o pedeapsă privativă de libertate;
b) are domiciliul stabilit pe teritoriul altei ţări.
(2) Pe timpul cît un pensionar de invaliditate de gradul I este internat în unităţi de asistenţă socială, se suspendă plata sumei acordate pentru îngrijire.
(3) Suspendarea plăţii pensiei se face începînd cu luna următoare celei în care a intervenit cauza care a determinat suspendarea.

↑ Sus

Loading

Art. 61

- (1) În cazul prevăzut la art. 60 alin. (1) lit. a), dacă hotărîrea de condamnare a fost desfiinţată şi cel în cauză a fost achitat se vor plăti sumele pe durata suspendării, fără a depăşi pensia pe 12 luni.
(2) După executarea pedepsei, sau în caz de graţiere ori de amnistie, plata pensiei se reia începînd cu luna următoare aceleia în care pensionarul a fost eliberat.

↑ Sus

Loading

Art. 62

- (1) Pensionarii reîncadraţi temporar au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la încadrare, să comunice organului de pensii unitatea şi data de la care lucrează şi cuantumul retribuţiei. Aceeaşi obligaţie revine şi unităţii în care sînt încadraţi pensionarii.
(2) Instanţele au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la data condamnării pensionarului, să comunice această situaţie, în scris, organului de pensii respectiv.

↑ Sus

Loading

Art. 63

- (1) Persoanele care au lucrat în unităţile cooperatiste din agricultură şi au o vechime în muncă în sectorul de stat de cel puţin 5 ani, au dreptul la pensie de asigurări sociale de stat dacă perioada lucrată în cele două sectoare este mai mare de 10 ani.
(2) De asemenea, persoanele care au lucrat în unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti sau în alte sectoare cu sisteme proprii de asigurări sociale şi au o vechime în muncă în sectorul de stat de cel puţin 5 ani, au dreptul la pensie de asigurări sociale de stat dacă perioada lucrată în aceste sectoare este mai mare de 10 ani.
(3) Cuantumul pensiei pentru asigurări sociale de stat se stabileşte corespunzător perioadei lucrate în sectorul de stat, iar pentru perioada lucrată în unităţile cooperatiste din agricultură sau în celelalte sectoare, pensia se calculează distinct, în raport de vechimea în muncă din aceste sectoare.


↑ Sus

Loading

Capitolul VII -   Pensia suplimentară

Art. 64

- (1) Pensia suplimentară se bazează pe principiul mutualităţii între persoanele asigurate, care contribuie, în acest scop, cu 2% din retribuţia lor tarifară lunară.
(2) Persoanele încadrate în muncă pot contribui benevol cu încă 2% din retribuţia tarifară lunară pentru pensia suplimentară. În acest caz contribuţia totală va fi de 4% din retribuţia tarifară. Cei care au contribuit benevol cu 4% din retribuţia tarifară beneficiază de o pensie suplimentară majorată potrivit prezentei legi.
(3) Contribuţia pentru pensia suplimentară se reţine şi se virează de către unităţi într-un cont special la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, pentru care se acordă o dobîndă de 3% anual.

↑ Sus

Loading

Art. 65

- (1) Persoanele care au contribuit, în condiţiile legii, la constituirea fondului pentru pensia suplimentară, beneficiază de această pensie de la data încetării activităţii lor ca urmare a pensionării.
(2) Pentru persoanele care au contribuit cu 2%, pensia suplimentară se stabileşte în procente din retribuţia tarifară folosită la calcularea pensiei de asigurări sociale, după anii de contribuţie, astfel:
Timpul cit s-a contribuit % din retributia tarifara
----------------------------------------------------------------------
- peste 20 ani 12
- 15-20 ani, inclusiv 10
- 10-15 ani, inclusiv 8
- 5-10 ani, inclusiv 5


↑ Sus

Loading

Art. 66

- (1) Persoanele care au contribuit în mod benevol cu 4% din retribuţia tarifară lunară, beneficiază de pensie suplimentară stabilită în procente din retribuţia folosită la calcularea pensiei de asigurări sociale, după anii de contribuţie, după cum urmează:
Timpul cit s-a contribuit % din retributia tarifara
----------------------------------------------------------------------
- peste 25 ani 18
- 20-25 ani, inclusiv 16
- 15-20 ani, inclusiv 14
- 10-15 ani, inclusiv 12
- 5-10 ani, inclusiv 8


(2) Pentru persoanele care au contribuit la pensia suplimentară o perioadă cu 2% iar o altă perioadă cu 4%, pensia se calculează cu procentele corespunzătoare contribuţiei de 4%; în acest caz, fiecare 2 ani de contribuţie cu 2% se iau în calcul ca un an de contribuţie cu 4%.

↑ Sus

Loading

Art. 67

- Persoanelor care au plătit contribuţia pentru pensia suplimentară pe o perioadă de pînă la 5 ani, li se restituie, la data pensionării, suma cu care au contribuit, la care se adaugă o dobîndă de 3%.

↑ Sus

Loading

Art. 68

- Pensia suplimentară se acordă urmaşilor, în proporţie de 50% din cotele prevăzute pentru pensia de urmaş de asigurări sociale.

↑ Sus

Loading

Art. 69

- În cazul în care o persoană a plătit contribuţia pentru pensia suplimentară la mai multe sectoare cu sisteme proprii de asigurări sociale şi pensii, se iau în considerare toţi anii de contribuţie. În acest caz, sectorul care plăteşte pensia de asigurări sociale plăteşte şi pensia suplimentară.

↑ Sus

Loading

Art. 70

- Prevederile din prezenta lege referitoare la stabilirea şi plata pensiilor, precum şi la recalcularea dreptului de pensie sau suspendarea plăţii acesteia, se aplică în mod corespunzător şi pensiilor suplimentare.


↑ Sus

Loading

Capitolul VIII -   Asistenţa socială şi alte drepturi de asigurări sociale

Art. 71

- (1) Persoanele încadrate în muncă au dreptul în caz de îmbolnăvire, în mod gratuit, la asistenţă medicală în spitale şi ambulatorii, întreţinere şi medicamente pe timpul internării, în condiţiile legii.
(2) Pe perioada în care persoanele încadrate în muncă nu-şi pot îndeplini obligaţiile de muncă datorită îmbolnăvirii care necesită îngrijiri medicale, beneficiază de concedii medicale şi indemnizaţii din fondurile de asigurări sociale de stat.
(3) Oamenii muncii beneficiază de trimitere la tratament sau odihnă în staţiunile balneoclimaterice.

↑ Sus

Loading

Art. 72

- Femeile încadrate în muncă beneficiază de indemnizaţii din fondurile de asigurări sociale de stat în caz de maternitate pentru îngrijirea copilului bolnav.

↑ Sus

Loading

Art. 73

- Persoanele încadrate în muncă care au suferit accidente sau au contractat boli care le-au produs vătămări grave organismului, beneficiază de indemnizaţii pentru procurarea de proteze sau alte materiale sanitare.

↑ Sus

Loading

Art. 74

- În caz de deces al persoanei încadrate în muncă sau al unui membru de familie se acordă ajutor de deces.

↑ Sus

Loading

Art. 75

- Condiţiile în care se acordă indemnizaţiile din fondurile de asigurări sociale de stat şi cuantumul acestora se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.

↑ Sus

Loading

Art. 76

- Persoanele incapabile de muncă, datorită vîrstei sau a bolilor cronice, invalizii, deficienţii de toate categoriile, lipsiţi de mijloace proprii de existenţă şi care nu au susţinători legali, beneficiază în condiţiile prevăzute de lege de ajutor social sau de îngrijire în instituţiile de ocrotire şi asistenţă socială, precum şi de alte forme de asistenţă socială.

↑ Sus

Loading

Art. 77

- (1) Pensionarii şi alte persoane în vîrstă sau bolnave care au posibilităţi materiale dar au nevoie de îngrijire din partea altor persoane, beneficiază, de asemenea, de sprijin din partea statului prin instituţiile de ocrotire şi asistenţă socială.
(2) Cheltuielile de întreţinere în instituţiile de ocrotire şi asistenţă socială se acoperă, în condiţiile stabilite prin lege, din pensie sau din contribuţia soţului (soţiei), copiilor sau părinţilor, potrivit cu posibilităţile lor de plată.
(3) Instituţiile de ocrotire şi asistenţă socială vor crea condiţiile necesare ca persoanele interesate să poată desfăşura o activitate utilă, potrivit capacităţii lor de muncă.

↑ Sus

Loading

Art. 78

- În cazul minorilor cu deficienţe fizice sau intelectuale, statul organizează unităţi speciale de ocrotire şi învăţămînt, asigurînd condiţiile necesare pentru pregătirea lor profesională şi educarea acestora.

↑ Sus

Loading

Art. 79

- Pensionarii şi membrii lor de familie au dreptul pe timpul internării în spital, la asistenţă medicală şi medicamente, în mod gratuit.

↑ Sus

Loading

Art. 80

- Pensionarii, precum şi membrii lor de familie au dreptul la asistenţă medicală şi medicamente, în condiţiile legii, pentru tratamentul ambulatoriu.

↑ Sus

Loading

Art. 81

- Pensionarii beneficiază, în condiţiile legii, de tratament în staţiunile balneoclimaterice.

↑ Sus

Loading

Art. 82

- În caz de deces al pensionarului sau al unui membru de familie se acordă în aceleaşi condiţii ca şi pentru personalul muncitor, ajutor de deces.


↑ Sus

Loading

Capitolul IX -   Dispoziţii finale şi tranzitorii

Art. 83

- Cererile în faţa oricăror organe care au drept scop stabilirea unui drept la pensie, precum şi toate actele de procedură în legătură cu acest drept, sînt scutite de orice fel de taxe de timbru.

↑ Sus

Loading

Art. 84

- (1) Sumele plătite fără temei, cu titlu de pensie sau alte drepturi aferente, se recuperează, potrivit legii, de la cei care le-au primit. Sumele rămase nerecuperate de pe urma pensionarilor decedaţi nu se mai urmăresc.
(2) Recuperarea de la pensionari a sumelor plătite fără temei se face pe baza deciziei date de organele de pensie, care constituie titlu executoriu.

↑ Sus

Loading

Art. 85

- Persoanele care, prin nerespectarea dispoziţiilor legale determină plata unor pensii necuvenite, sînt obligate la restituirea acestora, potrivit legii.

↑ Sus

Loading

Art. 86

- La stabilirea pensiilor de asigurări sociale şi a pensiei suplimentare, fracţiunile de leu se întregesc la un leu în favoarea pensionarului.

↑ Sus

Loading

Art. 87

- Pensiile şi ajutoarele sociale stabilite pînă la data prezentei legi, se menţin în continuare, atît timp cît sînt îndeplinite condiţiile în baza cărora au fost acordate.

↑ Sus

Loading

Art. 88

- (1) Pensionarii de invaliditate de orice grad care, potrivit dispoziţiilor legale, sînt revizuibili medical, existenţi la data prezentei legi, vor fi reexaminaţi de către comisiile de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, la tratamentele stabilite, potrivit legii.
(2) Persoanele care în urma revizuirii medicale urmează să fie reîncadrate în muncă îşi menţin dreptul la pensie pînă la încadrarea în muncă, dar nu mai tîrziu de 31 decembrie 1977. Pensionarii de invaliditate de orice grad, care la intrarea în vigoare a prezentei legi beneficiau de pensie cît şi de retribuţie, îşi menţin acest drept cît timp continuă să fie încadraţi în muncă, dar nu mai tîrziu de 31 decembrie 1977. În această perioadă unităţile socialiste sînt obligate să le asigure locuri de muncă corespunzător capacităţii de muncă stabilite potrivit legii. Pensionarii pentru limita de vîrstă care sînt încadraţi în muncă la data intrării în vigoare a prezentei legi şi cumulează pensia cu retribuţia în condiţiile şi termenele prevăzute de lege, îşi menţin în continuare acest drept, cît timp sînt încadraţi în muncă, dar nu mai tîrziu de 31 decembrie 1977.

↑ Sus

Loading

Art. 89

- Nevăzătorii primesc pensie integrală pentru munca depusă, dacă au o vechime de cel puţin 15 ani barbaţii şi 10 ani femeile, la împlinirea vîrstei de 50 ani barbaţii şi 45 ani femeile. Aceşti pensionari primesc pensia în întregime şi pe timpul cît sînt încadraţi în muncă.

↑ Sus

Loading

Art. 90

- Cererile de pensii aflate în curs de rezolvare la organele de pensii vor fi soluţionate potrivit prevederilor prezentei legi.

↑ Sus

Loading

Art. 91

- Prezenta lege intră în vigoare pe data de 1 iulie 1977. Pe aceeaşi dată se abrogă: Legea nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi pensia suplimentară şi H.C.M. nr. 2352/1967 pentru aplicarea Legii nr. 27 din 1966, cu toate modificările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.

↑ Sus

Loading