În nr. 1/2012 al Revistei de drept social-dreptul muncii și securității sociale, fondator av. Costel Gîlcă, editura Rosetti Internațional a fost publicat studiul „Istoricul legislaţiei muncii” de V.D. Viespescu, un extras din lucrarea „Evoluția regimului muncii industriale în România”, București, 1929.
Studiul reprezintă o analiză a realităților raporturilor de muncă în România, fiind împărțit în trei capitole: perioada de până la 1873, data desființării breslelor, de la 1873 până la primul război mondial și se încheie cu informații referitoare la situația interbelică.
Analiza istorică pleacă de la primele reglementări minimale în domeniu concretizate de organizarea breslelor, asociații profesionale care au condus viața muncitorească în țara noastră aproape două secole, începând cu anii 1700.
Perioada următoare este marcată, printre altele, de desființarea breslelor și de deschiderea granițelor pentru meșteșugarii străini, în special austro-ungari, mult mai bine pregătiți decât cei autohtoni și care aduc noi perspective industriale. Mica industrie națională ce existase până la 1873 este înlocuită cu cea străină, lucru pozitiv în opinia autorului, întrucât conduce la evoluția mai rapidă a industriei în țara noastră.
Sunt prezentate, de asemenea, o serie de reforme și acte normative cu impact direct asupra relațiilor de muncă în acea perioadă, cea mai importantă fiind Legea pentru organizarea meseriilor, creditului și asigurărilor muncitorești din 1912, considerată de avocatul Costel Gîlcă- Primul Cod al muncii român.
Comentarii