Ministerul Sănătăţii a publicat spre dezbatere până pe 11 aprilie primul capitol al noii Legi privind reforma sistemului sanitar. Acesta se referă la organizarea şi funcţionarea spitalelor și a fost elaborat în urma propunerilor rezultate din dezbaterile și conferințele organizate la începutul acestui an cu organizațiile profesionale, sindicale, politice și cu reprezentanții societăților civile.
În practică, spitalele au posibilitatea de a se organiza ca:
- spitale publice, organizate ca instituţii publice sau fundații, aflate în administrarea Ministerului Sănătăţii, a ministerelor cu rețea sanitară proprie, a universităților de medicină și farmacie și a autorităților publice locale;
- spitale private, organizate ca persoane juridice de drept privat;
- spitale publice cu structuri în care se desfăşoară activitate privată.
În plus, universitățile de învățământ medical au posibilitatea de a avea în administrare spitale în care se desfășoară învățământ medical.
Decizia reorganizării spitalelor ca Fundații, unități nebugetare, non profit, de utilitate publică aparține actualului administrator al spitalului care devine membru fondator unic al Fundaţiei.
În noul proiect de lege este introdus conceptul de autoguvernare a spitalului prin creșterea libertății manageriale care să permită eficientizarea activității. Deciziile sunt astfel luate la nivelul conducerii spitalului, aceasta având libertatea de a decide, fără aprobări superioare, asupra:
- angajării de personal, în conformitate cu normativele în vigoare, fără aprobarea Ministerului Sănătății sau alte constrângeri actuale;
- utilizării la capacitate maximă a resurselor tehnice și umane din spital prin acordarea asistenței medicale în regim privat, la cererea pacienților;
- atragerii de investiții private în spitalul publicpentru creșterea calității serviciilor medicale, ceea ce va permite o competiție reală cu spitalele private;
- remunerării medicilor și personalulului medicalîn funcție de calitatea, complexitatea și volumul activității, pe baza rezultatelor obţinute;
- realizării de parteneriate public-privat, în vederea dezvoltării capacității de asistență medicală și creșterii calității serviciilor medicale.
Avantajele noii legi pentru pacienți, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Sănătății, sunt legate de creșterea calității serviciilor medicale ca urmare a:
- competiției cu sectorul privat și atragerii de investiții suplimentare din sectorul privat;
- cointeresării personalului medical prin suplimentarea veniturilor;
- reducerii plăților informale;
- facilitării dezvoltării asigurărilor voluntare de sănătate ca urmare a dezvoltării asistenței medicale în regim privat în cadrul spitalului public.
Spitalele publice sunt finanţate, potrivit proiectului de lege, integral din venituri proprii şi funcţionează pe principiul autonomiei financiare. Veniturile proprii ale spitalelor publice provin:
- din contractele de servicii medicale încheiate cu asiguratorii publici sau privaţi;
- din plata directă a serviciilor medicale oferite la cerere;
- de la bugetul de stat prin Ministerul Sănătăţii pentru desfăşurarea activităţilor cuprinse în programele naţionale de sănătate și investiţii;
- de la bugetele administraţiei publice teritoriale;
- din din fonduri europene nerambursabile;
- din contracte de închiriere ale unor spaţii medicale, aparatură şi echipamente către alţi furnizori de servicii medicale;
- donaţii, sponsorizări, contracte de cercetare, coplată pentru servicii medicale, contracte de cercetare;
- servicii medicale, hoteliere, sau de altă natură furnizate la cerere;
- împrumuturi interne sau externe în vederea finanţării investiţiilor;
- asocieri investiţionale în domenii medicale ori de cercetare medicală şi farmaceutică;
- editarea şi furnizarea unor publicaţii cu caracter medical;
- alte surse conform legislaţiei în vigoare.
Primul capitol al noii Legi a Sănătății.
(Sursa: Ministerul Sănătății)
Comentarii