Consilier Carla Cozma - Coordonator Biroul teritorial Iași, instituția Avocatul Poporului
”Sunt salariată în cadrul unei societăți comerciale cu capital mixt. Angajatorul meu a formulat o plângere penală împotriva mea și a altor trei colegi pentru o faptă pe care nu am savârșit-o și a decis să îmi suspende contractul individual de muncă. În temeiul prevederilor constituționale privind dreptul la informație, aș dori să îmi comunicați cazurile în care angajatorul poate decide suspendarea contractului de muncă, dacă decizia angajatorului este legală în condițiile în care sunt nevinovată, dacă mi se îngrădește dreptul la muncă și ce efecte are această suspendare asupra mea." M.H Bârlad
Conform prevederilor art. 52 din Codul muncii, contractul individual de muncă poate fi suspendat din inițiativa angajatorului în următoarele situații: pe durata cercetării disciplinare prealabile, în condițiile legii; în cazul în care angajatorul a formulat plângere penală împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcția deținută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești; în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activității, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare; în cazul în care împotriva salariatului s-a luat, în condițiile Codului de procedură penală, măsura controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauțiune, dacă în sarcina acestuia au fost stabilite obligații care împiedică executarea contractului de muncă, precum și în cazul în care salariatul este arestat la domiciliu, iar conținutul măsurii împiedică executarea contractului de muncă; pe durata detașării și pe durata suspendării de către autoritățile competente a avizelor, autorizațiilor sau atestărilor necesare pentru exercitarea profesiilor.
Suspendarea contractului individual de muncă constituie o măsură temporară, putând fi dispusă de angajator față de salariatul împotriva căruia s-a formulat plângerea penală ori s-a început urmărirea penală pentru săvârșirea de infracțiuni incompatibile cu funcția deținută.
Suspendarea contractului individual de muncă presupune de fapt o suspendare a principalelor sale efecte și anume prestarea muncii și plata acesteia.
Cu toate acestea pe perioada suspendării salariatul nu poate fi împiedicat să se încadreze la altă unitate ori în altă funcție chiar la aceeași unitate, cu excepția celei deținute la data săvârșirii faptei și care are legătură cu atribuțiile avute. Cu alte cuvinte, dreptul la muncă al persoanei împotriva căreia a fost formulată o plângere penală nu este îngrădit.
Mai mult, dreptul angajatorului de a decide asupra suspendării nu încalcă prezumpția de nevinovăție, existența sau inexistența vinovăției urmând a fi decisă doar de către instanța de judecată printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă.
În situația în care se va constata nevinovăția salariatului (prin neînceperea urmării penale sau prin hotărârea instaței de judecată) și suspendarea nejustificată a contractului individual de muncă, conform prevederilor art. 52 alin.2 din Codul muncii, salariatul își reia activitatea avută anterior și i se va plăti o despăgubire egală cu salariul și celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării contractului.
Prevederile mai sus invocate nu împiedică salariatul aflat în situația mai sus analizată să se adreseze instanței de judecată în vederea contestării măsurii suspendării.
Comentarii