s Costel Gîlcă - Drept social - Dreptul muncii - Dreptul securității sociale

Grupe I de lucru. Neacordarea. Stagii de cotizare. Asimilare.

Tematică: Obligatia de a face

1. În aplicarea art. 7, conducerea societăţii intimate, în urma negocierii cu sindicatul a clauzelor contractului colectiv de muncă la nivel de unitate, a stabilit locurile de muncă cu condiţii deosebite de muncă încadrate în grupele I şi II menţionându-le expres în înscrisurile privind structura locurilor de muncă pe grupă de muncă depuse la dosar, anexe la contractul colectiv de muncă. 2. Ordinul nr. 50/1990 nominalizează persoanele care se încadrează în grupa I de muncă, ceea ce nu este cazul reclamantului care a fost maistru, carnetul de muncă făcând dovada potrivit Decretului nr. 92/1976 încadrării sale în grupa a II-a de muncă.
(Curtea de Apel Alba Iulia, Secţia Civilă şi pentru Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, Decizia civilă nr. 884 din 9 octombrie 2008, www.jurisprudenta.org)

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Alba sub nr. (...), reclamantul T.T. a chemat în judecată pârâta S.C. D. S.A. B. solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa:
-să se constate că activitatea desfăşurată de reclamant în cadrul societăţii pârâte se încadrează în grupa I de muncă în perioada 29.04.1986-1.04.2001;
-să se dispună efectuarea modificărilor corespunzătoare în carnetul de muncă;
-cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acţiunii se arată că reclamantul a fost angajat la societatea pârâtă, desfăşurându-şi activitatea în perioada menţionată la V. de Preparare Dealul E.
Perioada menţionată în petit se încadrează în grupa I de muncă în condiţiile în care activitatea s-a desfăşurat în condiţii de microclimat nefavorabil, zgomot, E. şi căldură, temperatura fiind de 35-50 grade Celsius.
În drept s-au invocat prevederile Ordinului nr. 50/1990.
Pârâta S.C. D. S.A. B. a depus întâmpinare prin care recunoaşte că reclamantul se încadrează în condiţii speciale pentru perioada cuprinsă între 1.04.2001 şi data desfacerii contractului individual de muncă.
Cu privire la încadrarea reclamantului într-o grupă superioară anterior datei de 1.04.2001 faţă de cea în care a fost încadrat se specifică împrejurarea că încadrarea salariaţilor pe locuri de muncă s-a făcut conform procedurilor speciale prevăzute în art. 6 şi urm. din Ordinul nr. 50/1990 de către comisia mixtă administraţie-sindicate, în funcţie de încadrarea locurilor respective în grupele nominalizate conform determinărilor de specialitate efectuate.
Pentru perioada anterioară datei de 1.04.2001 reclamantului i-au fost trecute în carnetul de muncă grupele de muncă în care şi-a desfăşurat activitatea şi întrucât locul de muncă şi meseria acesteia nu se încadrează în altă grupă decât cea consemnată în carnetul de muncă, se solicită respingerea acţiunii.
La solicitarea instanţei, pârâta a depus anexele privind încadrarea locurilor de muncă în grupa I şi îi şi actele identificate în dosarul personal al reclamantului.
Prin sentinţa civilă nr. 838/2008 pronunţată de Tribunalul Alba în dosar nr. (...), s-a respins acţiunea formulată de reclamantul T.T. împotriva pârâtei S.C. D. S.A. B..
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut în esenţă că Ordinul nr. 50/1990 nominalizează persoanele care se încadrează în grupa I de muncă, ceea ce nu este cazul reclamantului care a fost maistru, carnetul de muncă făcând dovada potrivit Decretului nr. 92/1976 încadrării sale în grupa a II-a de muncă.
S-au mai avut în vedere dispoziţiile art. 1171 şi 1173 C. civ.


Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul,

solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate şi pe fond admiterea acţiunii sale. În expunerea de motive arată, în esenţă, că salariaţii care îşi desfăşurau activitatea în atelierul de G. au fost încadraţi în grupa I de muncă potrivit Ordinului nr. 50/1990 şi în condiţii speciale potrivit Legii nr. 226/2006.
Prin întâmpinare (f.8-9), pârâta S.C. Cupru N. S.A. B. a arătat că-şi menţine susţinerile formulate în întâmpinarea depusă la instanţa de fond.
În drept invocă art. 115-118 C. proc. civ.

Curtea, analizând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate cât şi din oficiu, conform art. 306 alin. (2) C. proc. civ. constată următoarele:
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 3 din Ordinul nr. 50/1990 beneficiază de încadrare în grupele I şi îi de muncă, fără limitarea numărului personalul care este în activitate:  muncitori, ingineri, subingineri, tehnicieni, personal de întreţinere şi reparaţii, controlori tehnici de calitate, precum şi alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă şi activităţile prevăzute în anexele nr. 1 şi 2.
De asemenea, potrivit art. 6 din acelaşi act normativ nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I şi II de muncă se face de către conducerea unităţilor împreună cu sindicatele libere din unităţi, ţinându-se seama de condiţiile deosebite de muncă concrete în care îşi desfăşoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiţii nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.).
Art. 7 al textului de lege prevede că încadrarea în grupele I şi II de muncă se face proporţional cu timpul efectiv lucrat la locurile de muncă incluse în aceste grupe, cu condiţia ca, pentru grupa I personalul să lucreze în aceste locuri cel puţin 50 %, iar pentru grupa a II – a cel puţin 70% din programul de lucru.
În aplicarea acestui text de lege, conducerea societăţii intimate, în urma negocierii cu sindicatul a clauzelor contractului colectiv de muncă la nivel de unitate, a stabilit locurile de muncă cu condiţii deosebite de muncă încadrate în grupele I şi II menţionându-le expres în înscrisurile privind structura locurilor de muncă pe grupă de muncă depuse la dosar, anexe la contractul colectiv de muncă.
În speţă, recurentului, angajat al societăţii intimate pe postul de strungar şi apoi maistru în cadrul societăţii pârâte, conform contractul individul de muncă încheiat la 29.04.1986, pe durată nedeterminată fila 238) i s-a recunoscut şi acordat grupa a II-a de muncă, conform menţiunilor din carnetul de muncă, punct 32-fila 10.
Această grupă este cea prevăzută în Anexa la C.C.M, aferentă ocupaţie şi locului de muncă care îl privesc pe recurent.
Faptul că prin Legea nr. 226/2006 s-au asimilat stagiului de cotizare în condiţii speciale perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, în care asiguraţii şi-au desfăşurat activitatea, pe durata programului normal de lucru din luna respectiva, în locurile de munca încadrate conform legislaţiei anterioare în grupa I de munca şi care, potrivit prezentei legi, sunt încadrate în condiţii speciale [art. 2 alin. (2)] nu poate conduce la altă soluţie decât cea pronunţată de instanţa de fond atâta vreme cât, raportat la probele dosarului, pe perioada în discuţie, recurentului i-au fost aplicate corect dispoziţiile din legislaţia anterioară referitoare la grupa de muncă.
Faţă de cele ce preced, Curtea, constatând că soluţia primei instanţe este legală şi temeinică, în conformitate cu art. 312 alin. (1) C. proc. civ., cu aplicarea art. 81 din Legea nr. 168/1999, va respinge ca nefondat recursul cu care a fost investită de către reclamant.
 

banner
banner

Abonare newsletter

Promoții

banner