Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău sub nr. (...), reclamantul Sindicatul Învăţământului Preuniversitar B a chemat în judecată în numele petentei D.N. pe pârâtul Liceul cu Program Sportiv „J.E.T.” B, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună obligarea acestuia la calcularea şi plata către petentă a sporului pentru condiţii periculoase sau vătămătoare de 15% din salariul de bază, prevăzut de art. 51 alin. (3) din Legea Bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, pe o perioadă de 3 ani anterioară depunerii cererii de chemare în judecată, actualizată în funcţie de rata inflaţiei.
În motivarea cererii, reclamantul a învederat că petenta îndeplineşte funcţia de bibliotecar al pârâtei, auxiliară funcţiei didactice, potrivit art. 6 alin. (1) din Legea nr. 128/1997.
Reclamantul a mai relatat că aceasta beneficiază de drepturile salariale prevăzute de art. 48-50 din Legea nr. 128/1997, iar potrivit Ordinului Ministrului Educaţiei Naţionale nr. 3522 din 30.03.2000, aceasta îndeplineşte atribuţii şi responsabilităţi specifice fişei individuale a postului.
Tot ca personal didactic auxiliar, funcţia petentei este prevăzută în art. 6 alin. (1) din Legea nr. 334/2002 şi mai mult, potrivit art. 51 alin. (3) din aceeaşi lege, această categorie beneficiază de un spor de 15% din salariul de bază pentru condiţii periculoase sau vătămătoare.
Având în vedere că bibliotecarul lucrează în depozitul de carte, realizează restaurarea şi conservarea cărţilor, asigură servicii de împrumut la domiciliu, reclamantul a apreciat că petenta, faţă de funcţia îndeplinită este îndreptăţită la încasarea acestui spor, solicitând admiterea acţiunii.
La dosarul cauzei, reclamantul a depus cererea de reprezentare în instanţă formulată de petentă, fişa individuală a petentei în postul de bibliotecar, contractul individual de muncă al petentei, cupon salariu pe luna septembrie 2007, Legea nr. 334/2002, extras din Legea nr. 128/1997, sentinţa civilă nr. 1344/2007 a Tribunalului I a ş i, decizia civilă nr. 75/27.02.2007 a Curţii de Apel Piteşti, regulamentul din 20.10.1993 privind acordarea sporurilor la salarii de bază.
Pârâtul a formulat întâmpinare în temeiul art. 114-115 C. proc. civ., solicitând respingerea acţiunii ca nefondată, întrucât petenta nu se încadrează în niciuna din tezele art. 51 alin. (3) din Legea nr. 334/2002, motivat de faptul că unitatea nu are colecţii care includ bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural naţional nici laborator de restaurare şi de asemenea nu asigură servicii de împrumut la domiciliu, ori în spitale şi azile de bătrâni, ci îşi desfăşoară activitatea doar în şcoală.
Pârâtul a mai relatat că prin Ordinul M.M.P.S. nr. 6366/1993 au fost stabilite reguli de acordare a acestui spor în funcţie de existenţa unui buletin de determinare a condiţiilor periculoase de la fiecare loc de muncă, efectuat de reprezentanţi ai I.S.S., avizul I.T.M. şi aprobarea Consiliului de administraţie al unităţii şcolare.
Prin sentinţa civilă nr. 1081 pronunţată la data de 26 noiembrie 2007 Tribunalul Buzău a admis acţiunea formulată de reclamantul Sindicatul Învăţământului Preuniversitar B în numele petentei D.N. în contradictoriu cu pârâtul Liceul cu Program Sportiv „J.E.T.” B, a obligat pârâtul la calculul şi plata către petentă a drepturilor salariale neacordate reprezentând sporul pentru condiţii periculoase sau vătămătoare de 15% din salariul de bază, care face parte din acesta, conform art. 51 alin. (3) din Legea nr. 334/2002, actualizate în funcţie de rata inflaţiei pe o perioadă de 3 ani anterioară depunerii cererii de chemare în judecată.
Împotriva sentinţei primei instanţe, pârâtul Liceul cu Program Sportiv „J.E.T.” a declarat în termen legal recurs, criticând-o ca nelegală şi netemeinică, invocând disp. art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Învederează recurenta că intimata nu îndeplineşte niciuna din condiţiile enumerate de art. 51 alin. (3) din Legea Bibliotecilor nr. 334/2002 pentru a beneficia de sporul de 15% pentru condiţii periculoase sau vătămătoare. Astfel, s-a arătat că intimata nu lucrează într-un depozit de carte, că unitatea nu deţine colecţii ca cele specificate de lege, nu are laboratoare de restaurare şi conservare a cărţii şi nu asigură servicii de împrumut la domiciliu, ori în spitale, aziluri de bătrâni şi în orfelinate. S-a solicitat pentru aceste motive admiterea recursului, casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă.
Intimata Sindicatul Învăţâmântului Preuniversitar B a depus întâmpinare la recurs solicitând respingerea acestuia ca nefondat.
În recurs nu au fost formulate probe noi.
Analizând actele şi lucrările dosarului în funcţie de prevederile legale aplicabile în cauză şi sub toate aspectele conform art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că motivele de recurs nu sunt fondate pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 6 alin. (1) din Legea nr. 128/1997, printre funcţiile didactice auxiliare se numără şi cea de bibliotecar, documentarist, redactor, făcând parte din categoria personalului didactic care, în baza art. 50 alin. (12) din Legea nr. 128/1997, beneficiază de premii şi de alte drepturi băneşti prevăzute de lege şi de contractul colectiv de muncă, iar disp.art. 44 alin. (3) din Legea nr. 334/2002 stipulează că personalul de specialitate din reţeaua de biblioteci a Ministerului Educaţiei şi Cercetării are statut de personal didactic auxiliar.
Personalul din biblioteci ce lucrează în anumite condiţii beneficiază, conform art. 51 alin. (3) din Legea bibliotecilor, republicată, pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, de un spor de până la 15% din salariul de bază, care face parte din acesta. În cadrul şcolilor, grupurilor şcolare industriale, liceelor, care figurează ca părţi în cauză, funcţionează biblioteci şcolare, având bibliotecari, care îşi desfăşoară activitatea în depozite de carte, astfel încât membrii reclamantei exercită funcţii didactice auxiliare, făcând parte din personalul didactic auxiliar, caz în care beneficiază de sporul pentru condiţii periculoase sau vătămătoare de 15% din salariul de bază.
Susţinerile recurentei sunt fără relevanţă deoarece depozitarea cărţilor timp îndelungat impune acordarea sporului pentru condiţii vătămătoare indiferent că acesta se află într-o sală, într-un „depozit”, etc, legea nefăcând nicio diferenţă între faptul că depozitul constă într-o singură sală sau mai multe ori că aceste cărţi sunt sub formă de colecţii ori exemplare. Nu are relevanţă nici faptul că recurenta nu este înzestrată cu laboratoare de restaurare şi conservare a cărţilor.
De asemenea, susţinerea recurentei că nu asigură servicii de împrumut la domiciliu ori în spitale, azile de bătrâni şi orfelinate cu deplasarea în afara unităţii nu are relevanţă deoarece împrumutul la domiciliu nu reprezintă practic deplasarea bibliotecarului la domiciliul împrumutatului, având în vedere faptul că prin a împrumuta o carte la domiciliu se înţelege că respectiva carte pleacă din bibliotecă la domiciliul împrumutatului. În plus, obiectul cauzei nu-l formează sporul de mobilitate ci sporul de condiţii periculoase sau vătămătoare.
Aşa fiind, constată că nu sunt întrunite în cauză disp. art. 304 pct. 9 C. proc. civ., astfel încât în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ. va respinge ca nefondat recursul formulat.


