Prin sentinţa civilă nr. 1169 din 19 iunie 2008, pronunţată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), a fost admisă în parte acţiunea formulată şi precizată de către reclamanta V.F.E., în contradictoriu cu pârâta Compania Naţională Poşta Română – Direcţia Regională de Poştă C –, cu sediul în C-N, şi, în consecinţă, a fost obligată pârâta să plătească reclamantei despăgubiri privind contravaloarea indemnizaţiei de şomaj pentru perioada 25.01-15.03.2007. Totodată a fost obligată pârâta să plătească reclamantei despăgubiri privind contravaloarea lunară pentru creşterea copilului începând cu data de 26.01.2008 şi până la data pronunţării sentinţei, respectiv 19.06.2008.
A fost respinsă ca prematur introdusă cererea privind plata contravalorii indemnizaţiei pentru creşterea copilului de la data pronunţării şi până la împlinirea vârstei de 2 ani de copil. A fost obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 500 lei reprezentând onorariu avocaţial către reclamantă.
Împotriva acestei hotărâri, au declarat recurs ambele părţi.
Prin recursul declarat de reclamanta V.F. (...)A s-a solicitat modificarea în parte a sentinţei în sensul admiterii în întregime a acţiunii introductive şi acordării indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului de la data de 26 ianuarie 2008 până la împlinirea vârstei de 2 ani.
În motivarea recursului, s-a invocat art. 304 pct. 9 C. proc. civ., arătându-se că prin încălcarea dispoziţiilor art. 18 alin. (1) din H.G. nr. 312/2006 reclamanta nu a putut beneficia de indemnizaţia de şomaj începând cu data încetării raporturilor de muncă, 25.01.2007, respectiv de vechimea de 12 luni în ultimul an anterior naşterii copilului pentru a beneficia de indemnizaţia pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de doi ani, potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (2) lit. b) O.U.G. nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului aprobată prin Legea nr. 7 din 9.01.2007. În speţă unitatea pârâtă se află în culpă procesuală, prejudiciul este cert şi cuantificabil, iar instanţa fondului trebuia să admită în totalitate acţiunea precizată şi completată, respectiv să dispună obligarea acestea la plata indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului nu doar pentru intervalul 26.01.2008-19.06.2008 de la naşterea copilului şi până la data pronunţării hotărârii ci până când acesta va împlini vârsta de 2 ani.
Prin recursul declarat de pârâta Direcţia Regională de Poştă C s-a solicitat casarea sentinţei şi respingerea în întregime a acţiunii. În motivarea recursului s-a susţinut că reclamanta nu a putut face dovada că a solicitat de la unitatea pârâtă eliberarea adeverinţei necesare pentru acordarea indemnizaţiei pentru şomaj, nici în scris şi nici telefonic. Legea nr. 72/1996 face vorbire în art. 38 alin. (2) şi alin. (3) exclusiv despre „înregistrarea cererii privind acordarea indemnizaţiei de şomaj”, fără să condiţioneze înregistrarea cererii la AOFM de obligaţia asiguratului de a ataşa, în momentul depunerii cererii, şi actele însoţitoare cererii sale. Aşadar reclamanta trebuia să-şi depună în termen de 15 zile de la încetarea contractului de muncă cererea pentru a fi înregistrată la Agenţia pentru Şomaj D. Or, tocmai pasivitatea reclamantei a determinat ca aceasta să piardă dreptul de a beneficia de ajutor de şomaj pentru perioada 25.01.2007-15.03.2007.
Aşa cum s-a menţionat şi în „răspunsul la interogatoriu” din 7.11.2007 pct. 2 „plata contribuţiei către bugetul statului se face de către Compania Naţională „Poşta Română” S.A deoarece Direcţia de Poştă are doar statut de sucursală. Contractul de muncă al reclamantei a încetat în data de 24.01.2007; plata contribuţiei la fondul de şomaj (care se face o dată pentru toţi salariaţii Poştei de pe teritoriul României) a fost făcută în data de 23.02.2007 din către D.”
În sensul celor de mai sus s-a depus la dosar copia ordinului de plată vizat de Trezorerie.
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de Apel reţine următoarele:
Recursul formulat de pârâtă este nefondat, urmând a fi respins, având în vedere că art. 18 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002/HG nr. 174/2002, modificată de H.G. nr. 312/2006, stabileşte în mod expres obligaţia angajatorului de a elibera persoanelor cărora le încetează raporturile de muncă o adeverinţă din care să rezulte baza lunară de calcul prevăzută de art. 14. Prin urmare, contrar afirmaţiilor pârâtei, eliberarea adeverinţei nu se realizează la cererea angajatului, ci reprezintă o obligaţie ce incumbă angajatorului, necondiţionat de manifestarea de voinţă a angajatului.
Este irelevant cine este subiectul obligaţiei de virare a contribuţiei la fondul de şomaj, deoarece pretenţiile reclamantei nu sunt generate decât de emiterea cu întârziere a adeverinţei, fapt cauzator de prejudicii pentru aceasta.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de Apel va respinge ca nefondat, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul reclamantului.
Recursul declarat de reclamantă este întemeiat, Curtea de Apel apreciind în acest sens în baza dispoziţiilor art. 110 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora, „se poate de asemenea cere, înainte de termen, executarea la termen a unei obligaţii alimentare sau altei prestaţiuni periodice.” Or, despăgubirile solicitate de reclamantă reprezintă tocmai echivalentul unei prestaţiuni periodice, destinate îngrijirii copilului, inclusiv sub aspect alimentar, respectiv indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani.
De asemenea, Curtea constată că dacă pârâta şi-ar fi îndeplinit obligaţiile legale menţionate anterior, reclamanta ar fi beneficiat lunar de indemnizaţia de creştere a copilului, fără a fi nevoită periodic să efectueze demersuri judiciare în acest sens. Astfel, repararea integrală a prejudiciului impune repunerea reclamantei în situaţia de a beneficia lunar de indemnizaţia de creştere a copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, fără a-i putea fi opusă lipsa unui titlu executoriu pentru prestaţiunile viitoare, cu menţiunea că în mod firesc plata în viitor a acestor despăgubiri nu se va realiza în mod global, ci lunar, respectându-se caracterul periodic al despăgubirii.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de Apel, în temeiul art. 312 alin. (3), raportat la art. 304 pct. 9 C. proc. civ., va admite recursul reclamantei, va modifica în parte hotărârea în sensul acordării indemnizaţiei lunare de creştere a copilului şi pentru viitor până la împlinirea vârstei de 2 ani de către minorul V.M.
