s Costel Gîlcă - Drept social - Dreptul muncii - Dreptul securității sociale

Actiunea pauliana. Recurs. Nulitate absoluta. Contract de vanzare cumparare. Lispa discernamant. Clauza de intretinere si rezerva drept de uzufruct. Expertiza medico-legala. Legea notariatului

Tematică: Alte cereri

  1. Concluziile raportului de expertiză confirmat de Comisia Superioară de Avizare din cadrul INML B se coroborează cu depoziţiile martorilor audiaţi la solicitarea reclamantului, din toate aceste probe rezultând fără putinţă de tăgadă că la momentul întocmirii actului defunctul E. E. nu a avut discernământ .
  2. Cum una dintre condiţiile prevăzute de art. 948 cod civil pentru validitatea unei convenţii  este, pe lângă capacitatea de a contracta, un obiect determinat, o cauză licită, şi consimţământul valabil al părţii ce se obligă şi cum consimţământul nu este valabil dacă provine de la o persoană lipsită de discernământ, instanţa a apreciat că actul juridic încheiat la data de 3.09.2004 este nul întrucât  a lipsit consimţământul valabil al defunctului E. E..

Curtea de  APEL   GALAŢI- Secţia civilă, decizia civilă  nr. 359/r

Asupra recursului civil de faţă:

Din actele şi lucrările dosarului rezultă următoarele:

Prin cererea formulată la  J u d e c ă t o r i a   F o c ş a n i,reclamantul E. E.  a chemat în judecată pe pârâţii E. D. şi E. O. J. pentru ca prin hotărâre judecătorească să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.2190/2004.

                În motivare a arătat că numitul E. E. a suferit în timpul vieţii de maladii grave care i-au afectat discernământul şi că acesta nu a avut reprezentarea actelor şi faptelor sale la momentul încheierii contractului .

                Prin întâmpinare pârâţii au solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată întrucât E. E. a avut discernământ la momentul încheierii contractului de vânzare cumpărare.

 

                Prin sentinţa civilă nr.3838/2005 a  J u d e c ă t o r i e i   F o c ş a n i s-a admis acţiunea şi s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare cu clauză de întreţinere şi rezervă drept de uzufruct autentificat sub nr.2186/3.09.2004 BNP E. G.

                În motivare s-a reţinut că în timpul vieţii E. E. a suferit de mai multe afecţiuni iar la data de 19.10.2004 acesta a decedat cu diagnosticul ,, stop cardio respirator, comă hepatică, ciroză hepatică decompensată, caşexie”

                Din expertiza medico legală întocmită de LML I s-a reţinut că la momentul semnării actului juridic, respectiv data de 3.09.2004 E. E. avea capacitatea psihică de a întocmi acte juridice civile scăzută sau chiar abolit.

                Din coroborarea acestor probe cu declaraţiile martorilor audiaţi în cauză care au relatat că l-au văzut pe numitul E. E. în momentul în care pleca la notariat cu pârâţii şi că acesta se găsea într-o stare deosebită în sensul că era desprins de realitate, nu comunica cu nimeni şi părea absent s-a concluzionat că la momentul încheierii actului juridic defunctul nu avea discernământ şi în lipsa uneia dintre condiţiile esenţiale ale consimţământului, respectiv ca acesta să provină de la o persoană cu discernământ, s-a apreciat că actul juridic încheiat este lovit de nulitate absolută.

                În ceea ce priveşte martorii propuşi de pârâţi, s-a reţinut că aceştia au declarat că E. E. a fost lucid până în ultima clipă a vieţii şi că nu se putea observa nici o modificare a comportamentului acestuia.

                Aceste declaraţii au fost considerate ca fiind în contradicţie cu restul materialului probator.

                Prin decizia civilă nr.744/30.11.2006 a  T r i b u n a l u l u i   V r a n c e a, s-a respins ca nefondat recursul declarat de pârâţii E. D. şi E. O. J., reţinându-se în motivare că în timpul judecării apelului s-a întocmit o nouă expertiză medico legală psihiatrică, anterior recalificării căii de atac, de către INML ,,N. Minovici” B care a avut la dispoziţie toate actele şi lucrările din dosar din care rezultă că la data ce 3.09.2004 E. E. prezenta sindrom psihoroganic cronic fond disfuncţie cerebrală confirmată clinic (crize de pierdere a cunoştinţei de tip tonico clonic, tulburări de dispoziţie) şi magistic (frusta atrofie corticală) ciroză hepatică cu frecvente decompensări hemodinamice (inclusiv de tip portal), sechele de meningită cu frust sindrom piramidal drept, diabet zaharat, boala D., hipogama globulemie, având diminuată capacitatea psihică de apreciere critică asupra conţinutului şi mai ales asupra consecinţelor juridice ce pot decurge din actul încheiat, neavând capacitate fizică de exerciţiu ( discernământ abolit).

                Prin decizia civilă nr.181/R/ 28.03.,2007 a Curţi de  A P E L   G A L A Ţ I s-a admis recursul declarat de pârâţi, s-a casat decizia nr.744/2006 a  T r i b u n a l u l u i   V r a n c e a şi s-a trimis cauza în rejudecare la aceeaşi instanţă pentru a se soluţiona apelul.

                S-a reţinut că raportul juridic dedus judecăţii nu are un obiect evaluabil în bani şi, drept urmare, calea de atac este potrivit disp.art.282 1 cod procedură civilă, apelul.

                În rejudecare cauza a fost reînregistrată la  T r i b u n a l u l u i   V r a n c e a sub nr(...).

Prin decizia civilă nr.38/13.02.2008   T r i b u n a l u l   V r a n c e a a respins ca nefondat apelul  declarat de pârâţi şi i-a obligat la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1000 RON.

Pentru a se pronunţa astfel instanţa de apel  a reţinut următoarele:

 

                Apelanţii au susţinut că expertiza întocmită în cauză este ambiguă şi are concluzii alternative ce nu pot constitui un argument incontestabil cu privire la starea psihică a defunctului, iar depoziţiile martorilor propuşi de reclamant respectiv I. E. şi V M. sunt nerelevante.

                Au mai arătat că martorii propuşi de pârâţi respectiv B. E. şi O. N. dovedesc faptul că în ziua plecării la notariat defunctul avea reprezentarea actelor şi faptelor sale şi că nu s-au întâlnit cu nici o persoană în comuna H., aşa cum au pretins martorii reclamantului.

                De asemenea ,conform art.59 din Legea nr.36/1995 atunci când notarul public are îndoieli cu privire la deplinătatea facultăţilor mintale ale vreuneia dintre părţi procedează la autentificare numai dacă un medic specialist atestă în scris că partea poate să-şi exprime în mod valabil consimţământul, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul defunctului, de unde reiese că acesta putea comunica şi avea reprezentarea actelor sale.

                În rejudecare după casarea cu trimitere s-a dispus ca cele 2 expertize întocmite de LML I în cadrul judecării fondului şi de către INML N. Minovici B  să fie avizate de către Comisia Superioară Medico Legală de pe lângă INML N. Minovici B.

                Din avizul transmis de această instituţie la 23.01.2008 rezultă că din examinarea întregului material înaintat se aprobă raportul de nouă expertiză medico legală psihiatrică nr.A (...) efectuat la INML B, aprobată şi de Comisia de Avizare şi Control de pe lângă INML B prin avizul nr.E (...).

                Din raportul de expertiză avizat de către Comisia Superioară Medico Legală de pe lângă INML N. Minovici B, respectiv nr.A (...) efectuat la INML B, rezultă cu claritate că la momentul întocmirii actului 3.09.2004 defunctul E. E. prezenta sindrom psihoroganic cronic fond disfuncţie cerebrală confirmată clinic (crize de pierdere a cunoştinţei de tip tonico clonic, tulburări de dispoziţie) şi imagistic (frusta atrofie corticală) ciroză hepatică cu frecvente decompensări hemodinamice (inclusiv de tip portal), sechele de meningită cu frust sindrom piramidal drept, diabet zaharat, boala D., hipogama globulemie, având diminuată capacitatea psihică de apreciere critică asupra conţinutului şi mai ales asupra consecinţelor juridice ce pot decurge din actul încheiat, neavând capacitate fizică de exerciţiu ( discernământ abolit).

                Apelanţii au susţinut că această expertiză nu se coroborează cu depoziţiile martorilor audiaţi la solicitarea lor în timpul judecării cauzei la  J u d e c ă t o r i a   F o c ş a n i respectiv B. E. şi O. N. care dovedesc faptul că în ziua plecării la notariat defunctul avea reprezentarea actelor şi faptelor sale şi că nu s-au întâlnit cu nici o persoană în comuna H., aşa cum au pretins martorii reclamantului.

                Apelanţii au solicitat să se ţină seama la stabilirea împrejurării legate de faptul existenţei sau inexistenţei consimţământului defunctului la încheierea contractului doar de această probă testimonială, coroborată cu simpla susţinere că din actele medicale existente la dosarul cauzei rezultă că acesta suferea de afecţiuni care nu erau de natură să-i afecteze discernământul .

                Această solicitare nu a fost  însă primită de către tribunal,cât timp din toate actele medicale şi din concluziile rapoartelor de expertiză medico legale întocmite în cauză rezultă că aceste afecţiuni erau de natură să afecteze reprezentarea corectă a defunctului asupra realităţii înconjurătoare şi inclusiv asupra actelor juridice întocmite.

                 Concluziile raportului de expertiză confirmat de Comisia Superioară de Avizare din cadrul INML B se coroborează cu depoziţiile martorilor audiaţi la solicitarea reclamantului, din toate aceste probe rezultând fără putinţă de tăgadă că la momentul întocmirii actului defunctul E. E. nu a avut discernământ .

                Cum una dintre condiţiile prevăzute de 948 cod civil pentru validitatea unei convenţii  este, pe lângă capacitatea de a contracta, un obiect determinat, o cauză licită, şi consimţământul valabil al părţii ce se obligă şi cum consimţământul nu este valabil dacă provine de la o persoană lipsită de discernământ, instanţa a apreciat că actul juridic încheiat la data de 3.09.2004 este nul întrucât  a lipsit consimţământul valabil al defunctului E. E..

Împotriva acestei decizii au  declarat recurs pârâţii  invocând dispoz. art.304 pct.7 şi 9 Cod procedură civilă, în sensul că hotărârea cuprinde  motive contradictorii şi este dată cu aplicarea greşită a legii.

                În dezvoltarea acestor motive recurenţii au susţinut că cele două expertize  medico-legale  efectuate în cauză nu conduc la concluzia fermă că defunctul ar fi fost lipsit  de discernământ  la data încheierii actului, ci cuprind  concluzii ambigue şi alternative.

                Ambele expertize fac referire la discernământ diminuat sau scăzut  ceea ce nu echivalează cu lipsa totală  de discernământ.

                De asemenea ,au mai susţinut recurenţii că declaraţiile martorilor  propuşi de către reclamant  sunt  nerelevante atunci când pretind că  l-au văzut pe defunct în ziua  încheierii actului şi sunt contrazise de declaraţia martorului B. E. care a locuit în imobil cu defunctul  şi care l-a însoţit în ziua respectivă la notariat,  ocazie cu care a constatat că defunctul avea reprezentarea faptelor sale.

                Această situaţie reiese şi din declaraţia celuilalt martor ,O. N. care este naşa şi  chiar sora defunctului,B. C a declarat că acesta era lucid pe data de 29.08.2004.

                Pe de altă parte potrivit art. 59 din Legea 36/1995 notarul dacă avea îndoieli cu privire la  deplinătatea facultăţilor mintale ale vânzătorului trebuia să  solicite  o atestare a unui specialist insă în cauză neexistând un astfel de  punct de vedere rezultă că defunctul era   să încheie actul in litigiu.

                Recursul declarat este nefondat.

                Deşi recurenţii au invocat  două temeiuri de drept  a recursului lor ,din dezvoltarea în fapt a motivelor  reiese că în realitate aceştia au criticat decizia pentru interpretarea greşită a probelor respectiv a expertizelor efectuate în cauză şi a declaraţiilor martorilor.

                Or, analizarea probelor sau a situaţiei de fapt nu se încadrează în nici unul dintre temeiurile de drept invocate de către recurenţi ,

                Ca atare curtea va respinge recursul ca nefondat.

                Văzând şi dispoz. art.274 Cod procedură civilă,

banner
banner

Abonare newsletter

Promoții

banner