s Costel Gîlcă - Drept social - Dreptul muncii - Dreptul securității sociale

Excepţia lipsei calităţii procesuale a pârâtului Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse. Necunoaşterea legii. Inadmisibilitate.

Tematică: Pretentii

1. Calitatea procesuală este definită ca fiind titlul juridic ce permite unei persoane să invoce în justiţie dreptul a cărei sancţionare o solicită şi presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care ar fi titular al dreptului afirmat (calitate procesuală activă) precum şi între persoana pârâtului şi cel dinspre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecăţii (calitate procesuală pasivă). 2. Motivul de recurs vizând necunoaşterea unor asemenea dispoziţii nu poate fi primit, recurentul-reclamant neputând invoca în propria apărare necunoaşterea legii. 3. În virtutea principiului disponibilităţii în procesul civil reclamantul este cel care stabileşte cadrul procesual prin cererea de chemare în judecată, inclusiv asupra persoanei chemată în judecată în calitate de pârât. În această situaţie nu este posibilă modificarea cadrului procesual prin introducerea în cauză a Casei Judeţene de Pensii G în calea de atac a recursului, aceasta reprezentând o cerere nouă ce nu poate fi primită decât în condiţiile stabilite de lege. 4. Recurentul-reclamant H.L.G.E. şi-a întemeiat cererea de chemare în judecată având ca obiect plata drepturilor de rentă, pe dispoziţiile O.U.G. nr. 12/2004 de modificare şi completare a art. 13 şi 4 din Legea nr. 44/1994, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse B. Conform dispoziţiilor art. 24 lit. f) din Hotărârea Guvernului nr. 13/2004, stabilirea în plata îndemnizaţiilor şi a altor drepturi prevăzute în legi speciale, finanţate de la bugetul de stat în condiţiile legii, constituie o atribuţie ce revine caselor teritoriale de pensii. Ca atare, în mod legal prima instanţă a constatat lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse B în materia dedusă judecăţii privind stabilirea şi plata rentei lunare finanţată de la bugetul de stat. Motivul de recurs vizând necunoaşterea unor asemenea dispoziţii nu poate fi primit, recurentul-reclamant neputând invoca în propria apărare necunoaşterea legii.
(Curtea de Apel Galaţi, Secţia privind Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, Decizia civilă nr. 143/R din 10 martie 2008, www.jurisprudenta.org)

 

 

Prin sentinţa civilă nr. 1548/23.10.2007 pronunţată de Tribunalul Galaţi în dosarul nr. (...), a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse B. A fost respinsă acţiunea formulată de reclamantul H.L.G E. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse B, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Pentru a pronunţa hotărârea judecătorească prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin acţiunea formulată şi înregistrată sub nr. 6674/03.10.2007 pe rolul Tribunalului Galaţi, reclamantul H.G.-E., a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii Ş.B plata rentei lunare de 25% din solda de grad a unui sublocotenent al N., începând cu data de 1 martie 2004.

În motivarea acţiunii, a arătat că art. 14 Legea nr. 44/1999 privind veteranii de război precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, prevede că veteranii de război decoraţi cu medalia „Crucea comemorativă a celui de al-II-lea război mondial, beneficiază de o rentă lunară echivalentă cu 25% din solda de grad a unui sublocotenent al M.A.N. Prin art. 141 din O.G. nr. 12/2004 de modificare a Legii nr. 44/1999, s-a prevăzut că „începând cu luna martie 2004, renta lunară prevăzută la art. 13 şi 14, se calculează după caz, în funcţie de nivelul soldei de grad şi funcţie, la minim ale unui sublocotenent din cadrul N..

A arătat reclamantul că până la data promovării acţiunii, a primit o rentă lunară de 71 lei, corespunzătoare a 25% din solda de grad a unui sublocotenent, şi potrivit dispoziţiilor legale ar fi trebuit să primească de la 1.03.2004 renta calculată la solda de grad şi de funcţie, a unui sublocotenent de la N., sens în care a promovat prezenta acţiune.

În susţinerea acţiunii, s-a folosit de proba cu înscrisuri.

Pârâtul, în termen legal, a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, motivat de faptul că potrivit disp. art. 24 lit. f) din Statutul CNPAS aprobată prin H.G. nr. 13/2004, Casele Judeţene de Pensii stabilesc şi plătesc indemnizaţii şi alte drepturi prevăzute în legi speciale, finanţate de la bugetul de stat în condiţiile legii, în cauză calitate procesuală pasivă având Casa Judeţeană de Pensii G.

Pe fondul cauzei, a susţinut că singurele persoane care beneficiază cumulativ de o rentă lunară echivalentă cu solda de grad şi solda de funcţie la minim a unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, sunt cele decorate cu Ordinul N. E., ceilalţi decoraţi, beneficiind doar de 75% din solda de grad a unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naţionale sau 25% din solda de grad a unui sublocotenent aparţinând aceluiaşi minister.

 

Împotriva sentinţei civile a declarat recurs reclamantul H.L.G.E. apreciind-o nelegală şi netemeinică pentru următoarele motive:

Prevederile O.U.G. nr. 12/2004 trebuie aduse la îndeplinire şi de către pârâtul Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse B, în calitate de semnatar a acestei ordonanţe de urgenţă. Nu a cunoscut statutul Caselor judeţene de Pensii referitoare la obligaţia aducerii la îndeplinire a prevederilor ordonanţei, solicitând admiterea recursului şi chemarea în judecată a Casei judeţene de Pensii G pentru plata drepturilor de rentă începând cu 1.03.2004.

Prin întâmpinare, intimatul-pârât Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse B a solicitat respingerea recursului ca nefondat, sentinţa recurată fiind temeinică şi legală.

 

Examinând recursul astfel declarat pe baza criticilor invocate şi ţinând seama de limitele judecăţii realizate de prima instanţă urmare admiterii unei excepţii procesuale, Curtea reţine următoarele:

Calitatea procesuală este definită ca fiind titlul juridic ce permite unei persoane să invoce în justiţie dreptul a cărei sancţionare o solicită şi presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care ar fi titular al dreptului afirmat (calitate procesuală activă) precum şi între persoana pârâtului şi cel dinspre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecăţii (calitate procesuală pasivă).

În speţă, recurentul-reclamant H.L.G.E. şi-a întemeiat cererea de chemare în judecată având ca obiect plata drepturilor de rentă, pe dispoziţiile O.U.G. nr. 12/2004 de modificare şi completare a art. 13 şi 4 din Legea nr. 44/1994, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse B.

Conform dispoziţiilor art. 24 lit. f) din Hotărârea Guvernului nr. 13/2004, stabilirea în plata îndemnizaţiilor şi a altor drepturi prevăzute în legi speciale, finanţate de la bugetul de stat în condiţiile legii, constituie o atribuţie ce revine caselor teritoriale de pensii. Ca atare, în mod legal prima instanţă a constatat lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse B în materia dedusă judecăţii privind stabilirea şi plata rentei lunare finanţată de la bugetul de stat.

Motivul de recurs vizând necunoaşterea unor asemenea dispoziţii nu poate fi primit, recurentul-reclamant neputând invoca în propria apărare necunoaşterea legii.

Pe de altă parte, în virtutea principiului disponibilităţii în procesul civil reclamantul este cel care stabileşte cadrul procesual prin cererea de chemare în judecată, inclusiv asupra persoanei chemată în judecată în calitate de pârât.

În această situaţie nu este posibilă modificarea cadrului procesual prin introducerea în cauză a Casei Judeţene de Pensii G în calea de atac a recursului, aceasta reprezentând o cerere nouă ce nu poate fi primită decât în condiţiile stabilite de lege.

Pentru motivele arătate şi văzând şi dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va fi respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul H.L.G.E. împotriva sentinţei civile nr. 1548/23.10.2007 pronunţată de Tribunalul Galaţi în dosarul nr. (...).
 

banner
banner

Abonare newsletter

Promoții

banner