s Costel Gîlcă - Drept social - Dreptul muncii - Dreptul securității sociale

Litigii de muncă. Pretenţii. Recurs. Recalcularea rentei lunare în funcţie de venitul soldei de grad şi de funcţie la minim a unui sublocotenent din cadrul M.Ap.N.

Tematică: Pretentii

Interpretarea dată de recurentă art. 141 din O.U.G. nr. 12/2004 nu se regăseşte în textul articolului invocat. Astfel, textul legal este clar, lipsit de echivoc şi prevede că, începând cu luna martie 2004, renta lunară prevăzută la art. 13 şi 14 se calculează, după caz, în funcţie de nivelul soldei de grad şi al soldei de funcţie la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, stabilite conform legii. Legiuitorul nu a prevăzut expresia „şi/sau”, aşa cum susţine recurenta ci doar cuvântul „şi”. În aceste condiţii, nu putem reţine motivele de recurs ca fiind întemeiate, faţă de normele de interpretare gramaticală a actului normativ şi faţă de faptul că recurenta adaugă la lege. Nici din interpretarea gramaticală a actului normativ nu rezultă o altă situaţie decât cea reţinută de prima instanţă şi de către instanţa de recurs întrucât legiuitorul nu face nicio distincţie sintagmei „după caz” nu este explicată de legiuitor şi nu se pot da alte interpretări. De asemenea, prin sintagma „după caz” legiuitorul nu a avut în vedere diferenţierea modului de calcul a rentei în funcţie de felul decoraţiei sau medaliei cu aplicarea procentului de 25 %, 75 % sau 100 % asupra soldei cumulate cu solda de funcţie la minim.
(Curtea de Apel Galaţi, Secţia privind Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, Decizia civilă nr. 225/R din 7 aprilie 2008, www.jurisprudenta.org)

Prin sentinţa civilă nr. 1717/16.11.2007 pronunţată de Tribunalul Galaţi în dosarul nr. (...) a fost admisă în parte acţiunea civilă formulată de reclamantul H.I.M. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Internelor şi Reformei Administrative. A fost obligat pârâtul către reclamant la plata şi calculul rentei de 25% din solda de grad şi funcţie a unui sublocotenent N. începând cu data de 20.09.2004. Au fost respinse pretenţiile aferente perioadei 1.03.2004-20.09.2004, ca fiind prescris dreptul la acţiune. Pentru a pronunţa hotărârea judecătorească prima instanţă a reţinut următoarele:
Prin acţiunea înregistrată sub nr. 6416/121/20.09.2007 pe rolul Tribunalului Galaţi, reclamantul H.I.M. a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Internelor şi Reformei Administrative solicitând obligarea acestuia la plata rentei în funcţie de solda de grad şi de funcţie a unui sublocotenent N., începând cu data de 1.03.2004.
În motivare a arătat că potrivit art. 14 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război beneficiază de o rentă şi că urmare a modificării legii prin O.U.G. nr. 12/2004, această rentă trebuia calculată nu doar în funcţie de solda de grad, ci în funcţie de solda de grad şi de funcţie la minim ale unui sublocotenent N.
Pârâtul Ministerul Internelor şi Reformei Administrative a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii, ca fiind nefondată, motivat de faptul că interpretând art. 141 din O.U.G. nr. 12/2004, atât sistematic, funcţie de art. 13-14 din Legea nr. 44/1994, dar şi din înţelesul notei de fundamentare, rezultă că intenţia legiuitorului nu a fost de a egaliza toţi veteranii de război sub aspectul cuantumului rentei, ci de a stabili drept criteriu de raportare nivelul soldei de grad şi de funcţie la minim ale unui sublocotenent N..
La dosar au fost depuse înscrisuri.
Împotriva sentinţei civile a declarat recurs pârâtul Ministerul Internelor şi Reformei Administrative considerând-o lipsită de temei legal pentru următoarele motive:
Semnificaţia noului text introdus prin O.U.G. nr. 12/2004 nu rezultă doar din interpretarea sistematică a art. 13, 14 şi 141 din Legea nr. 44/1994 ci şi din nota de fundamentare. Intenţia legiuitorului nu a fost aceea de a egaliza toţi veteranii de război sub aspectul cuantumului rentei la care aceştia sunt îndreptăţiţi ci de a stabili drept criteriu de raportare nivelul minim al soldei de grad si/sau al soldei de funcţie ale unui sublocotenent din cadrul M.Ap.N.
Prin O.U.G. nr. 12/2004 s-a urmărit înlăturarea unei inechităţi prin stabilirea unui criteriu unic de calculare a rentei pentru cei decoraţi cu astfel de medalii şi anume în funcţie de solda de grad şi/sau solda de funcţie la minim ale unui sublocotenent din M.Ap.N.
Aceasta nu înseamnă că nu se vor păstra diferenţierile justificate între veteranii de război în funcţie de categoria din care fac parte, adică în funcţie de medaliile sau ordinele care le-au fost conferite, întrucât rentele se calculează după caz în funcţie de nivelul soldei de grad şi al soldei de funcţie la minim ale unui sublocotenent din cadrul M.Ap.N.
A solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi respingerea acţiunii ca nefondată.
Examinând recursul declarat din prisma motivelor invocate de recurentul-pârât Ministerul Internelor şi Reformei Administrative B, cât şi sub celelalte aspecte de fapt şi de drept, în conformitate cu dispoziţiile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea îl apreciază nefondat, faţă de următoarele considerente:
Apreciem corectă soluţia primei instanţe şi împărtăşim acelaşi punct de vedere, contrar susţinerilor recurentei.
Interpretarea dată de recurentă art. 141 din O.U.G. nr. 12/2004 nu se regăseşte în textul articolului invocat. Astfel, textul legal este clar, lipsit de echivoc şi prevede că, începând cu luna martie 2004, renta lunară prevăzută la art. 13 şi 14 se calculează, după caz, în funcţie de nivelul soldei de grad şi al soldei de funcţie la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, stabilite conform legii. Legiuitorul nu a prevăzut expresia „şi/sau”, aşa cum susţine recurenta ci doar cuvântul „şi”. În aceste condiţii, nu putem reţine motivele de recurs ca fiind întemeiate, faţă de normele de interpretare gramaticală a actului normativ şi faţă de faptul că recurenta adaugă la lege.
Nici din interpretarea gramaticală a actului normativ nu rezultă o altă situaţie decât cea reţinută de prima instanţă şi de către instanţa de recurs întrucât legiuitorul nu face nicio distincţie sintagmei „după caz” nu este explicată de legiuitor şi nu se pot da alte interpretări. De asemenea, prin sintagma „după caz” legiuitorul nu a avut în vedere diferenţierea modului de calcul a rentei în funcţie de felul decoraţiei sau medaliei cu aplicarea procentului de 25 %, 75 % sau 100 % asupra soldei cumulate cu solda de funcţie la minim.
Chiar şi din nota de fundamentare a O.U.G. nr. 12/2004 rezultă clar, intenţia legiuitorului indicată în ultimele fraze, în care se arată că, prezentul act normativ prevede completarea Legii nr. 44/1994 republicată în sensul că, începând cu luna martie 2004, renta veteranilor de război să se calculeze în funcţie de nivelul soldei de grad şi a soldei de funcţie la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naţionale. Or, unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă.
Începând cu data de 1 martie 2004, recalcularea rentei veteranilor de război cărora le-au fost acordate ordine şi medalii pentru faptele de arme săvârşite pe câmpul de luptă se raportează la nivelul minim al soldei de grad şi al soldei de funcţie ale unui sublocotenent din cadrul M.Ap.N.
Astfel, în nota de fundamentarea a O.U.G. nr. 12/2004, s-a explicat faptul că legiuitorul nu a urmărit modificarea procentelor şi soldelor în funcţie de care se calculează renta, deoarece veteranii de război îndreptăţiţi la renta lunară sunt pensionaţi fie în sistemul public primind pensia de la casele teritoriale de pensie din structurile CNPAS fie în sistemul militar primind pensia de la N. sau MIRA. În funcţie de sistemul de Pensii din care făceau parte, veteranii primeai rentele lunare calculate conform dispoziţiilor art. 13 şi 14 din Legea nr. 44/1994, dar raportate după caz, fie la nivelul soldei de grad şi/sau funcţie ale unui sublocotenent din cadrul N. fie la nivelul soldei de grad şi/sau funcţie din cadrul MIRA.
Astfel, întrucât solda de grad şi solda de funcţie ale unui sublocotenent din cadrul N. erau mai mari decât cele ale unui sublocotenent din cadrul MIRA, drepturile veteranilor din aceeaşi categorie erau diferenţiate fără un motiv temeinic, prin simpla apartenenţă la un sistem sau altul de asigurări sociale. Prin urmare, prin adoptarea O.U.G. nr. 12/2004, s-a urmărit tocmai înlăturarea acestei inechităţi, prin stabilirea unui criteriu unic.
Faţă de aceste considerente, motivele de recurs le apreciem ca fiind neîntemeiate iar sentinţa primei instanţe este legală şi temeinică şi, în baza disp. art. 312 alin. (1) C. proc. civ., urmează a fi respins ca nefondat recursul declarat de pârâtul Ministerul Internelor şi Reformei Administrative B.
 

banner
banner

Abonare newsletter

Promoții

banner