Galaţi, s-a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta J.J., în contradictoriu cu pârâta Ministerul Internelor şi Reformei Administrative B. A fost obligată pârâta să calculeze şi să plătească reclamantei diferenţa dintre renta încasată şi renta calculată funcţie de nivelul soldei de grad şi al soldei de funcţii la minim ale unui sublocotenent M.A.I. în perioada 16.01.2005-25.03.2008. A fost admisă excepţia prescripţiei dreptului la acţiune pentru perioada 1.03.2004-16.01.2005 şi respinge acţiunea reclamantei vizând drepturile aferente acestei perioade, ca fiind prescrisă. Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Galaţi sub nr. (...) reclamanta J.J. a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Internelor şi Reformei Administrative solicitând obligarea acestuia la plata rentei în funcţie de solda de grad şi de funcţie a unui sublocotenent N., începând cu data de 1.03.2004. În motivare a arătat că potrivit art. 14 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război beneficiază de o rentă şi că urmare a modificării legii prin O.U.G. 12/2004, această rentă trebuia calculată nu doar în funcţie de solda de grad, ci în funcţie de solda de grad şi de funcţie la minim a unui sublocotenent N..
Pârâtul Ministerul Administraţiei şi Reformei Administrative a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată motivat de faptul că interpretând art. 141 din O.U.G. nr. 12/2004, atât sistematic, funcţie de art. 13-14 din Legea nr. 44/1994, dar şi din înţelesul notei de fundamentare, rezultă că intenţia legiuitorului nu a fost de a egaliza toţi veteranii de război, ci de a stabili criteriul de raportare la nivelul solda de grad şi de funcţie la minim a unui sublocotenent N..
La dosar au fost depuse înscrisuri.
Împotriva acestei sentinţe civile a declarat recurs pârâta Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, considerând-o nelegală şi netemeinică pentru următoarele motive:
Semnificaţia noului text introdus prin O.U.G. nr. 12/2004 nu rezultă doar din interpretarea sistematică a art. 13, 14 şi 14 indice 1 din Legea nr. 44/1994 ci şi din nota de fundamentare. Intenţia legiuitorului nu a fost aceea de a egaliza toţi veteranii de război sub aspectul cuantumului rentei la care aceştia sunt îndreptăţiţi ci de a stabili drept criteriu de raportare nivelul minim al soldei de grad si/sau al soldei de funcţie ale unui sublocotenent din cadrul M.Ap.N.
Prin O.U.G. nr. 12/2004 s-a urmărit înlăturarea unei inechităţi prin stabilirea unui criteriu unic de calculare a rentei pentru cei decoraţi cu astfel de medalii şi anume în funcţie de solda de grad şi/sau solda de funcţie la minim ale unui sublocotenent din M.Ap.N.
Aceasta nu înseamnă că nu se vor păstra diferenţierile justificate între veteranii de război în funcţie de categoria din care fac parte, adică în funcţie de medaliile sau ordinele care le-au fost conferite, întrucât rentele se calculează după caz în funcţie de nivelul soldei de grad şi al soldei de funcţie la minim ale unui sublocotenent din cadrul M.Ap.N.
A solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi respingerea acţiunii ca nefondată.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat deoarece sentinţa primei instanţe este legală şi temeinică.
Examinând recursul declarat din prisma motivelor invocate de recurenta Ministerul Internelor şi Reformei Administrative cât şi sub celelalte aspecte de fapt şi de drept, în conformitate cu dispoziţiile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea apreciază acesta este nefondat faţă de următoarele considerente:
Se apreciază corectă soluţia primei instanţe, contrar susţinerilor recurentei.
Interpretarea dată de recurentă art. 141 din O.U.G. nr. 12/2004 nu se regăseşte în textul articolului invocat. Astfel, textul legal este clar, lipsit de echivoc şi prevede că, începând cu luna martie 2004, renta lunară prevăzută la art. 13 şi 14 se calculează, după caz, în funcţie de nivelul soldei de grad şi al soldei de funcţie la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, stabilite conform legii. Legiuitorul nu a prevăzut expresia „şi/sau”, aşa cum susţine recurenta ci doar cuvântul „şi”. În aceste condiţii, nu se pot reţine motivele de recurs ca fiind întemeiate, faţă de normele de interpretare gramaticală a actului normativ şi faţă de faptul că recurenta adaugă la lege.
Chiar şi din nota de fundamentare a O.U.G. nr. 12/2004 rezultă clar, intenţia legiuitorului indicată în ultimele fraze, în care se arată că, prezentul act normativ prevede completarea Legii nr. 44/1994 republicată în sensul că, începând cu luna martie 2004, renta veteranilor de război să se calculeze în funcţie de nivelul soldei de grad şi a soldei de funcţie la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naţionale. Or, unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă.
Începând cu data de 1 martie 2004, recalcularea rentei veteranilor de război cărora le-au fost acordate ordine şi medalii pentru faptele de arme săvârşite pe câmpul de luptă se raportează la nivelul minim al soldei de grad şi al soldei de funcţie ale unui sublocotenent din cadrul M.Ap.N.
Astfel, în nota de fundamentare a O.U.G. nr. 12/2004, s-a explicat faptul că legiuitorul nu a urmărit modificarea procentelor şi soldelor în funcţie de care se calculează renta, deoarece veteranii de război îndreptăţiţi la renta lunară sunt pensionaţi fie în sistemul public primind pensia de la casele teritoriale de pensie din structurile CNPAS fie în sistemul militar primind pensia de la N. sau MIRA. În funcţie de sistemul de Pensii din care făceau parte, veteranii primeau rentele lunare calculate conform dispoziţiilor art. 13 şi 14 din Legea nr. 44/1994, dar raportate după caz, fie la nivelul soldei de grad şi/sau funcţie ale unui sublocotenent din cadrul N. fie la nivelul soldei de grad şi/sau funcţie din cadrul MIRA.
Astfel, întrucât solda de grad şi solda de funcţie ale unui sublocotenent din cadrul N. erau mai mari decât cele ale unui sublocotenent din cadrul MIRA, drepturile veteranilor din aceeaşi categorie erau diferenţiate fără un motiv temeinic, prin simpla apartenenţă la un sistem sau altul de asigurări sociale.
Prin urmare, prin adoptarea O.U.G. nr. 12/2004, s-a urmărit tocmai înlăturarea acestei inechităţi, prin stabilirea unui criteriu unic.
În consecinţă, baza de calcul a rentei este unică, indiferente de medalia sau ordinul acordat, diferenţa fiind făcută de procentul în raport de care se determină efectiv renta, respectiv 100% în cazul prevăzut de art. 13 litera a, 75% în cazul prevăzut de art. 13 lit. b, şi 25% în situaţia prevăzută de art. 14.
Prin sintagma „după caz” se înţelege prin raportare la distincţiile pentru care art. 13 şi 14 din lege le utilizează pentru acordarea rentei în procente variabile aplicabile bazei de calcul care, începând cu data de 1.03.2004, este aceeaşi pentru toţi veteranii la care se referă ipoteza normelor.
Faţă de aceste considerente, motivele de recurs se apreciază ca fiind neîntemeiate iar sentinţa primei instanţe este legală şi temeinică din toate punctele de vedere şi, în baza disp. art. 312 alin. (1) C.p. civilă, se va respinge ca nefondat recursul.
OPINIE SEPARATĂ:
Analizând hotărârea pronunţată în raport de probele dosarului, de dispoziţiile legale aplicabile în cauză, de criticile formulate de recurentă, cât şi de disp. art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ. consider că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre netemeinică şi nelegală, astfel că recursul declarat de pârâtul Ministerul Internelor şi Reformei Administrative este fondat pentru următoarele considerente:
Susţinerile instanţei de fond în sensul că renta lunară ce se cuvine reclamantei ar trebui calculată în funcţie de solda de grad şi solda de funcţie a unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, nu poate fi primită.
Reclamantei J.J., veteran de război, prin Decretul nr. 143/2003 i-a fost conferită Medalia „Crucea Comemorativă a celui de-al doilea război mondial 1941-1945”.
Art. 14 din Legea nr. 44/1994, în forma în care era în vigoare în 2002 prevedea că veteranii de război care nu sunt decoraţi cu ordine, medalii sau cruci de război prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. a) şi b), dar cărora le-a fost conferită Medalia „Crucea Comemorativă a celui de-al doilea război mondial 1941-1945” beneficiază de o rentă lunară echivalentă cu 25% din solda de grad a unui sublocotenent.
Întrucât calculul rentei se raporta, fie la solda unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, fie la solda unui sublocotenent din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative prevăzute de Legea nr. 138/1999, iar ulterior au apărut diferenţe între aceste solde urmare a faptului că prin O.U.G. nr. 2/2004 care a modificat Legea nr. 138/1999 s-a majorat solda de grad şi de funcţie a unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, între drepturile veteranilor din aceeaşi categorie, dar aparţinând la sisteme de asigurări sociale diferite, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Internelor, Casei Naţionale de Pensii, au apărut diferenţe, solda de grad şi de funcţie a unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naţionale fiind mai mare decât a unuia din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.
Pentru eliminarea acestei diferenţe s-a adoptat O.U.G. nr. 12/2004 care după art. 14 din Legea nr. 44/1994 a introdus art. 141 care prevedea că „începând cu luna martie 2004, renta lunară prevăzută la art. 13 şi 14 se calculează, după caz, în funcţie de nivelul soldei de grad şi al soldei de funcţie la minim ale unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, stabilite conform legii” .
Deci, dispoziţia art. 141 introdusă prin O.U.G. nr. 12/2004 nu modifică disp. art. 13 şi art. 14 din Legea nr. 44/1994, ci doar completează aceste articole din lege, în sensul că renta se raportează, folosindu-se sintagma „după caz”, fie la solda de grad fie la solda de funcţie a unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naţionale. Or, art. 141 trebuie raportat la modul de calcul al rentei în funcţie de felul ordinelor sau medaliilor acordate, aşa cum ele sunt menţionate la art. 13 lit. a) şi b) şi art. 14 din lege.
Deci diferenţierea între veteranii de război în ce priveşte renta se face în principal în funcţie de importanţa ordinului sau medaliei acordate, calculul acesteia fiind diferenţiat în funcţie de ordin sau medalie raportat fie la solda de grad, fie la solda de funcţie a unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.
Chiar dacă în cuprinsul art. 141 nu se folosesc conjuncţiile „şi/sau” menţionând „soldei de grad şi al soldei de funcţie” se foloseşte sintagma,, după caz” prin aceasta trimiţând la categoriile de distincţii, solde şi procente menţionate în art. 13 şi 14 din Legea nr. 44/1994.
În atare condiţii, reclamanta este îndreptăţită să primească o rentă calculată conform art. 14 din Legea nr. 44/1994, respectiv în procent de 25% din solda de grad a unui sublocotenent din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, lucru care s-a şi făcut după cum chiar reclamantul menţionează în acţiunea civilă formulată, astfel că acţiunea acestuia este nefondată.
Pentru toate aceste motive, apreciez că recursul declarat de pârâtul Ministerul Internelor şi Reformei Administrative este fondat potrivit art. 304 pct. 9 C. proc. civ., astfel că în baza art. 312 alin. (1), (2) şi (3) C. proc. civ. trebuia admis ca atare cu consecinţa modificării sentinţei civile nr. 404/25.03.2008 şi în rejudecarea cauzei să se respingă ca nefondată acţiunea civilă a reclamantei.
JUDECATOR
I.J.
