Una dintre cele mai importante modificări de Cod Fiscal din acest an care vizează angajații din România prevede o supraimpozitare a contractelor de muncă cu timp parțial. Modificarea intrată în vigoare din data de 1 august 2022 le impune angajatorilor să le plătească angajaților cu contracte part-time contribuțiile unui salariu minim pe economie. La puțin peste două luni de la intrarea în vigoare a acestei modificări asistăm la o explozie a cazurilor de muncă la negru, un fenomen, de altfel anticipat de specialiști, precum și o dificultate în aplicare regulilor de calcul salarial în departamentele de HR și cele de contabilitate.
Aceste prime rezultate pe care le vedem după prima lună de introducere a supraimpozitării contractelor cu timp parțial de către guvernul PSD-PNL-UDMR au fost, de altfel anticipate de către mediul de business. Avocatul Gabriel Biriș spunea încă de dinainte de punerea în aplicare a măsurii că aceasta o să genereze concedieri și o creștere a numărului de persoane care lucrează la negru.
Un sondaj publicat pe 1 august de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) indica faptul că aproape jumătate (47,7%) dintre angajatorii respondenți aveau să recurgă la concedieri pentru a renunța la toți angajații part-time. Rămâne, însă, de văzut, cum își vor acoperi respectivele companii golurile create în urma disponibilizării angajaților care activau cu astfel de contracte, într-o piață a muncii extrem de competitivă, în care lipsa de personal predomină în aproape toate industriile.
Supraimpozitarea contractelor part-time, o povară grea și la nivelul calculului salarial
Supraimpozitarea muncii part-time a adus îngrijorări nu doar în ceea ce privește creșterea muncii la negru. Modificarea din Codul Fiscal introdusă de Guvern, în această vară reprezintă o adevărată provocare și pentru departamentele de HR și cele financiar-contabile care realizează lunar calculele salariale.
Nici angajații care lucrează pe contracte part-time nu au nimic de câștigat în urma acestei măsuri. Unii și-au pierdut locurile de muncă, în vreme ce alții care au încheiat astfel de contracte cu mai mulți angajatori sunt nevoiți să treacă lunar printr-un proces birocratic laborios.
„Metodologia e complexă și destul de dificilă pentru că dacă angajatul respectiv are contracte la mai multe companii va trebui ca în fiecare lună, la fiecare angajator să depună o declarație pe propria răspundere în care să declare dacă toate contractele de muncă pe timp parțial, adunate duc la un salariu minim pe economie sau nu. E destul de complicat de aplicat”, a mai precizat CEO-ul Smartree România.
Măsura de supraimpozitare a muncii part-time nu este una nouă. Aceasta a mai fost introdusă în 2017, ca mai apoi să fie abrogată în 2020. Rămâne de văzut în ce mod va aduce venituri suplimentare la bugetul de stat, așa cum se așteaptă Guvernul.
Sursa: wall-street.ro
Comentarii