Nimic nou sub soare am putea spune, lucrul acesta se tot întâmplă la nivel național încă de la integrarea României în spațiul comunitar european, când mulți specialiști din toate domeniile de activitate au ales să se îndrepte temporar sau definitiv spre alte țări. Și odată cu ei, i-au atras și pe alți membrii ai familiei, ajungându-se în momentul de față, luând în considerare și criza pandemică, România se confruntă cu un acut deficit de fortă de muncă. Pierdem specialiști în defavoarea țărilor mai dezvoltate, cum sunt Germania, Austria, Olanda/ Ana Vișian, BestJobs: Puținii specialiști disponibili au de partea lor avantajul de a alege din numeroase oferte disponibile.
România se confruntă cu o lipsă de persoane specializate, aceștia alegând să plece către țări ce oferă un salariu mai atractiv. În timp ce Germania și Austria atrag foarte mulți tehnicieni, ingineri și specialiști IT, Irlanda caută la noi în țară personal specializat în Construcții și Instalații, ingineri, dar și IT-ști.
„În Olanda, aplică mulți candidați pentru pozițiile deschise în Transporturi, Producția și Logistică, iar Franța și Belgia oferă multe oportunități pentru personalul medical din România”, a declarat Ana Visian, marketing manager BestJobs.
Aceasta clasifică deficitul de forță de muncă se manifestă pe două paliere. Pe de-o parte, ne confruntăm cu un deficit al candidaților specializați, din lipsa pregătirii tehnice. Pe de altă parte, avem un deficit de forță de muncă în cazul pozițiilor blue collar, cum ar fi cele în Construcții, Producție sau Transporturi. Odată cu dispariția școlilor profesionale, numărul persoanelor calificate pentru astfel de roluri a scăzut foarte mult, deși nevoia este în continuă creștere. Astfel, toate domeniile au fost afectate de lipsa specialiștilor, dar printre cel mai puternic afectate se numără HoReca, Turism, Construcții și Instalații, IT, Producție.
Care sunt principalele motive pentru care există acest deficit de forță de muncă
În cazul industriilor unde deficitul este generat de lipsa candidaților specializați, cum este cazul IT-ului, datele arată că numărul de absolvenți de facultate cu specializarea respectivă este mai mic decât nevoia pieței.
„Cu o ofertă de candidați redusă, nu e de mirare că salariile sunt foarte mari în acest domeniu. De exemplu, pentru un Data Engineer, oferta salarială medie este de 3.000 de euro pe lună. Un Lead Data Engineer, care are și responsabilități de management și coordonare a echipelor, poate câștiga până la 4000 de euro. Un Inginer Cloud, câștigă, în funcție de experiență, certificări și expertiză, între 1.500 și 3.400 euro salariu net/lună, așa cum salariul pentru un Software Developer, pornește de la 1.000 de euro și poate ajunge chiar și la 4.000, lunar. Cerințele pentru astfel de poziții presupun experiență anterioară în IT, inclusiv pentru poziții de entry-level în securitate cibernetică”, precizează reprezentantul BestJobs.
Sunt, de asemenea, domenii care au fost puternic afectate de pandemie. Printre acestea se numără HoReCa și Transporturile, unde lipsa de personal a fost generată în mod direct de contextul sanitar, care a dus la o „înghețare” temporară a activității și i-a determinat pe mulți candidați să se reorienteze către alte profesii. În continuare, chiar și sub impactul acestui deficit de personal, salariile rămân mici și nu încurajează o revenire.
„De exemplu, un ospătar câștigă între 450 și 570 de euro pe lună, iar un barista, aproximativ 500 de euro. Și salariul unui șofer este cuprins tot în intervalul 400 – 500 de euro pe lună. În cazul industriilor cu volum mare de poziții blue collar, cum ar fi Construcțiile, Instalațiile și Producția, deficitul este accentuat și de condițiile de muncă raportate la nivelul salarial. De exemplu, un operator producție câștigă între 400 și 450 de euro pe lună, pe când un operator ambalare câștigă între 450 și 550 euro”, conchide Ana Vișian.
Sursa: economedia.ro
Comentarii