Numărul magistraților care au vârsta de pensionare și aleg să facă acest pas acum pentru a evita schimbările legislative așteptate până la finalul anului, care ar putea să ducă și la pensii mai mici, a ajuns la un nivel record. Cifrele obținute de Gândul de la Consiliul Superior al Magistraturii arată impactul declarațiilor publice recente ale ministrului Muncii privind proiectul care ar introduce criteriul contributivității la stabilirea pensiei magistraților, implicit reducerea acesteia. Valul de pensionări va amplifica deficitul de magistrați, o problemă veche, pentru care sistemul judiciar nu a găsit soluții, motiv pentru care soluționarea dosarelor de la instanțe și parchete durează, în unele cazuri, și mai mulți ani.
În luna octombrie, au cerut pensionarea 107 magistrați, de aproape cinci ori mai mulți față de septembrie și de peste șapte ori mai mulți comparativ cu luna august.
Numărul cererilor de pensionare din octombrie reprezintă o treime din totalul judecătorilor și procurorilor eliberați din funcții prin pensionare în zece luni din 2022.
Reforma pensiilor speciale ar trebui să fie gata până la 31 decembrie 2022, conform termenului asumat în PNRR. Guvernanții trebuie să găsească soluții pentru ca pensiile să nu mai depășească salariile.
Aproape 10.000 de persoane primesc pensii speciale, peste 50% dintre acestea fiind foști judecători și procurori. Cea mai mare pensie medie de serviciu în cazul foștilor magistrați depășește 21.000 de lei. Pe primul loc în topul celor mai mari pensii brute încasate de foști judecători și procurori este pensia de aproape 80.000 de lei încasată lunar de un fost magistrat.
Rediscutarea condițiilor de ieșire din sistem a judecătorilor și procurorilor vine în contextul propunerilor pentru reforma pensiilor speciale, asumată de România în cadrul Planului de Redresare și Reziliență (PNRR), care trebuie adoptat până la finalul acestui an.
Sursa: gandul.ro
Comentarii