Încetinirea economică ar putea forța lucrătorii să accepte locuri de muncă de calitate inferioară
Creșterea slăbită a ocupării forței de muncă la nivel mondial și presiunea asupra condițiilor decente de muncă riscă să submineze justiția socială, potrivit raportului OIM privind ocuparea forței de muncă și perspectivele sociale: tendințe 2023.
GENEVA (ILO News) – Actuala încetinire a economiei globale este probabil să forțeze mai mulți lucrători să accepte locuri de muncă de calitate inferioară, prost plătite, care nu au siguranța locului de muncă și protecție socială, accentuând astfel inegalitățile exacerbate de criza COVID-19, potrivit unui nou International Labor. Raportul Organizației (OIM).
Perspectivele OIM privind ocuparea forței de muncă și sociale la nivel mondial: tendințe 2023 (WESO Trends), proiectează, de asemenea, că creșterea globală a ocupării forței de muncă va fi de numai 1,0% în 2023, mai puțin de jumătate din nivelul din 2022. Șomajul global este programat să crească ușor în 2023, cu aproximativ 3 milioane, la 208 milioane (corespunzător unui rata globală a șomajului de 5,8 la sută). Dimensiunea moderată a acestei creșteri proiectate se datorează în mare parte ofertei reduse de muncă în țările cu venituri mari. Aceasta ar marca o inversare a scăderii șomajului la nivel mondial între 2020-2022. Înseamnă că șomajul global va rămâne cu 16 milioane peste nivelul de referință dinainte de criză (stabilit în 2019).
Pe lângă șomaj, „calitatea locurilor de muncă rămâne o preocupare cheie”, se spune în raport, adăugând că „Munca decentă este fundamentală pentru justiția socială”. Un deceniu de progres în reducerea sărăciei s-a clătinat în timpul crizei COVID-19 . În ciuda unei redresări în curs de dezvoltare în 2021, lipsa continuă de oportunități de angajare mai bune este probabil să se agraveze, arată studiul.
Încetinirea actuală înseamnă că mulți lucrători vor trebui să accepte locuri de muncă de calitate inferioară, adesea cu salarii foarte mici, uneori cu ore insuficiente. În plus, deoarece prețurile cresc mai repede decât veniturile nominale ale muncii, criza costului vieții riscă să împingă mai mulți oameni în sărăcie. Această tendință se adaugă scăderilor semnificative ale veniturilor observate în timpul crizei COVID-19, care în multe țări a afectat cel mai rău grupurile cu venituri mici.
Raportul identifică, de asemenea, o nouă măsură cuprinzătoare a nevoii nesatisfăcute de angajare – decalajul global de locuri de muncă. La fel ca și cei care sunt șomeri, această măsură include și persoanele care își doresc un loc de muncă, dar nu își caută activ un loc de muncă, fie pentru că sunt descurajați, fie pentru că au alte obligații precum responsabilități de îngrijire. Decalajul global de locuri de muncă a fost de 473 de milioane în 2022, cu aproximativ 33 de milioane peste nivelul din 2019.
Condițiile de stagflație amenință productivitatea și redresarea pieței muncii
Deteriorarea pieței muncii se datorează în principal tensiunilor geopolitice emergente și conflictului din Ucraina, redresării neuniforme din cauza pandemiei și blocajelor continue în lanțurile globale de aprovizionare, se arată în WESO Trends. Împreună, acestea au creat condițiile pentru stagflație – simultan o inflație ridicată și o creștere scăzută – pentru prima dată din anii 1970.
Femeile și tinerii se descurcă mult mai rău pe piețele muncii. La nivel global, rata de participare la forța de muncă a femeilor a fost de 47,4% în 2022, comparativ cu 72,3% pentru bărbați. Acest decalaj de 24,9 puncte procentuale înseamnă că pentru fiecare bărbat inactiv din punct de vedere economic există două astfel de femei.
Tinerii (cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani) se confruntă cu dificultăți grave în găsirea și păstrarea unui loc de muncă decent. Rata șomajului lor este de trei ori mai mare decât a adulților. Mai mult de unul din cinci – 23,5 la sută – dintre tineri nu au un loc de muncă, educație sau formare (NEET).
„Necesitatea unei munci mai decente și a justiției sociale este clară și urgentă. Dar dacă vrem să facem față acestor provocări multiple, trebuie să lucrăm împreună pentru a crea un nou contract social global.” - Gilbert F. Houngbo, director general al OIM
„Nevoia de muncă decentă și justiție socială este clară și urgentă”, a declarat directorul general al OIM, Gilbert F. Houngbo. „Dar dacă vrem să facem față acestor provocări multiple, trebuie să lucrăm împreună pentru a crea un nou contract social global. OIM va face campanie pentru o Coaliție Globală pentru Justiție Socială, care să creeze sprijin, să creeze politicile necesare și să ne pregătească pentru viitorul muncii.”
„Încetinirea creșterii globale a ocupării forței de muncă înseamnă că nu ne așteptăm ca pierderile suferite în timpul crizei COVID-19 să fie recuperate înainte de 2025”, a declarat Richard Samans, director al Departamentului de Cercetare al OIM și coordonator al raportului. „Încetinirea creșterii productivității este, de asemenea, o preocupare semnificativă, deoarece productivitatea este esențială pentru abordarea crizelor interconectate cu care ne confruntăm în ceea ce privește puterea de cumpărare, sustenabilitatea ecologică și bunăstarea umană.”
Variații semnificative ale perspectivelor regionale ale pieței muncii pentru 2023
În 2023, Africa și statele arabe ar trebui să înregistreze o creștere a ocupării forței de muncă de aproximativ 3% sau mai mult. Cu toate acestea, odată cu creșterea populației în vârstă de muncă, este posibil ca ambele regiuni să înregistreze o scădere modestă a ratei șomajului (de la 7,4 la 7,3 la sută în Africa și de la 8,5 la 8,2 la sută în statele arabe).
În Asia și Pacific și America Latină și Caraibe, creșterea anuală a ocupării forței de muncă este estimată să fie de aproximativ 1%. În America de Nord, în 2023, vor exista puține creșteri de angajare sau deloc, iar șomajul va crește, se arată în raport.
Europa și Asia Centrală sunt deosebit de puternic afectate de consecințele economice ale conflictului din Ucraina. Dar, deși se preconizează că ocuparea forței de muncă va scădea în 2023, ratele șomajului ar trebui să crească doar ușor, având în vedere contextul creșterii limitate a populației de vârstă activă.
Sursa: ilo.org/
Comentarii