BM a remarcat că pensiile magistraților și cele ale foștilor angajați din Aviația Civilă sunt mult prea mari, fiind suplimentate cu sume enorme de la bugetul de stat.
Banca Mondială a făcut o serie de recomandări României în scopul realizării reformei pensiilor, în special a celor de serviciu - cunoscute drept „pensii speciale” pentru că se bazează pe Legi emise în mod special pentru anumite categorii de angajați, precum cei ai Corpului Diplomatic, foștii funcționari din Parlament, foști magistrați și personal auxiliar din instanțe și parchete, foști angajați ai Aviației Civile și foști angajați ai Curții de Conturi.
Concret, Banca Mondială recomandă „introducerea impozitării progresive a suplimentului la pensiile de serviciu finanțate de la buget”.
„Suplimentul” la care face referire Banca Mondială privește sumele considerabile plătite de la bugetul de stat pentru anumite categorii de pensii speciale, pe lângă sumele ce li se cuvin în baza propriilor contribuții. Spre exemplu, în luna decembrie a anului trecut, din cei 4.862 de foști magistrați, doar 1.583 încasau pensii în urma contribuțiilor la sistemul de pensii, pensia medie cuvenită în baza contributivității fiind de 4.215 lei, la care s-au adăugat, în medie 19.997 lei (supliment din bugetul de stat). De aceleași privilegii au beneficiat și foștii angajați ai Aviației Civile, cărora le-a fost suplimentat venitul în decembrie cu o medie de 7.534 lei, pe lângă pensia cuvenită în baza contributivității de 4.875 lei, dar și foștii consuli și diplomați pentru care „suplimentul” a fost de 2.798 lei, foțtii funcționari din Parlament – 2.507 lei, foștii grefieri și personal auxiliar din instanțe și parchete – 2.642 lei, și foștii angajați ai Curții de Conturi – supliment de 3.412 lei.
Legat de aceste „suplimente”, enorme dacă ar fi să le comparăm cu pensia medie a românilor de rând, care a fost în decembrie de numai 1.779 lei, Banca Mondială propune instituirea unui „mecanism eficient de reducere a inegalităților” prin „impozitarea specială a cotei din beneficiul finanțat de la bugetul de stat”.
Pensiile speciale ale magistraților sunt marea problemă
Potrivit acesteia, beneficiile magistraților, de exemplu, a căror formulă este protejată de sentința Curții Constituționale a României, primesc marea majoritate (peste 90%) din beneficiul lor de la buget, și nu din contribuții. Cazuri de completări mult mai mari decât contribuțiile sunt posibile și pentru alte pensii de serviciu.
„Chiar și în rândul beneficiarilor de pensii speciale, există o inegalitate semnificativă între segmentul de 10% superior al beneficiarilor care primesc pensii de până la 3,5 ori mai mari față decei 10% din segmentul inferior al beneficiarilor. Această recomandare necesită consultări suplimentare cu Ministerul Finanțelor și Agenția Națională de Administrare Fiscală a României”, argumentează Banca Mondială.
Pe de altă parte, aceasta propune și modificarea regulilor de indexare pentru prestațiile magistraților.
„În timp ce toate pensiile de serviciu sunt mai mari la pensionare în comparație cu prestația generală a sistemului de pensii datorită garanției mai mari a ratei de înlocuire și a unei abordări mai generoase de calcul a beneficiilor, aceste inegalități se reduc în timp datorită ratei de indexare mai scăzute aplicate pensiilor de serviciu, cu excepția magistraților. Pentru magistrați, situația este inversă. Nu numai că beneficiul este mult mai mare decât în sistemul general, dar indexarea pe salarii este și mai generoasă, crescând inegalitatea în timp”, se arată în documentul BM.
Instituția recomandă realizarea unei analize juridice pentru opțiunile de aliniere a ratei de indexare cu cea utilizată pentru alte pensii de serviciu în limitele deciziei Curții Constituționale care protejează beneficiul magistraților.
„Cu toate acestea, o astfel de schimbare ar contribui la reducerea celor mai izbitoare inegalități din sistemul de pensii”, precizează BM.
Și pensiile speciale pentru Aviația Civilă sunt prea mari
Banca Mondială a remarcat și că pensiile încasate de foștii angajați din Aviația Civilă sunt mult mai mari chiar și decât ale altor categorii de pensii speciale, propunând, de altfel, „închiderea planului de pensii aferent personalului aviației civile”.
„Planul de pensii pentru personalul aviației civile oferă o pondere mai mare a beneficiului în comparație cu alte pensii de serviciu (cu excepția magistraților). Spre deosebire de alți beneficiari de pensii de serviciu, participanții la aviația civilă nu sunt angajați în sectorul public și mulți dintre ei lucrează în sectorul privat”, menționează BM.
Pensiile militare trebuie aliniate cu alte pensii de serviciu
În ce privește pensiile militare, Banca Mondială recomandă Guvernului României să alinieze principiile de administrare a pensiilor militare cu alte pensii de serviciu. „În cele din urmă, un astfel de sistem ar permite portabilitatea drepturilor de pensie obținute cu serviciul militar și ar permite o tranziție mai ușoară în și în afara armatei, deschizând calea unei convergențe ulterioare a parametrilor sistemului militar cu cel general”, notează BM.
Modificările la planul de pensii militare care au avut loc în perioada 2015-2019 sunt de așteptat să aibă un impact pe termen lung, având ca rezultat scăderea treptată a cheltuielilor cu pensiile militare ca pondere din PIB și, în timp, reducerea generozității prestației în comparație cu prestația medie în sistemul general de pensii, potrivit Raportului de analiză, evaluare a impactului și recomandări pentru reforma pensiilor speciale elaborate de Banca Mondială - sinteză, dat duminică publicității de Ministerul Muncii.
În document se arată că, în 2019, valoarea medie a pensiei militare a fost de peste 3 ori mai mare decât prestația medie în sistemul general de pensii, iar în 2022 raportul s-a redus la 2,4 ori.
Sursa: adevarul.ro
Comentarii