Condică de Așezământ
Această Condică de Așezământ a fericitului întru pomenire Domnului Grigorie Ghica Voevod, făcută la 1776 Septembrie 1, cu iscălitura și pecetea Măriei Sale, întru care se cuprind multe așezământuri obștești ale țării; pre care aflând-o eu smeritul Arhimandrit Ioasaf Frumușanu la un ipochimen[1] sărac și socotind că acest așezământ se cuvine a se afla totdeauna păzit în Capitalul țării, o am cumpărat cu două sute lei și o am încredințat în prea cinstită mâna Înalt Prea Sfințitului Mitropolit al Moldovei Kirio Kirio Veniamin Costaki; rugând pe Prea Sfinția Sa ca să se păstreze deapururea în Arhiva Sfintei Mitropolii, unde se află și alte multe așezământuri ale țării. Deci ori cine s-ar ispiti după vreme a o înstrăina de la Sfânta Mitropolie, să fie sub Arhierescul blăstăm al Înalt Prea Sfințitului Mitropolit și al tuturor Prea Sfințiților Arhierei.
Noi, Grigorie Alecsandru Ghica V. V. Bojiro Milosteiu Gspdar Zemli Moldavskoi,
De vreme că din ceasul ce a binevoit D-zeiasca Pronie de Ne-au miluit și Ne-au suit iarăși la al nostru domnesc și strămoșesc scaun al țării acesteia Moldaviei, cu neadormit cuget am fost și suntem, socotind de-a pururea îndreptarea stării și bunei rânduieli, atât în cei mari, cât și în cei mai mici boieri și în toți deobște, spre odihna ce se cuvine cu dreptate a avea de către stăpânul și oblăduitorul lor. Deci precum multe din cele ce sunt drepte și la bună rânduială, având statornicie nesmintită, prin îndelungată obicinuire se fac ca o legiuită pravilă; așa și din cele nedrepte și fără de cale prin multă curgere de ani, asemenea rămân statornice. Din care, unele din cele nedrepte și fără de rânduială, din oblăduitorii ce au domnit mai înainte de noi într-această de D-zeŭ păzită țară; altele și de însuși Domnia mea în cea dintâi Domnie a noastră, ori desăvârșit cu totul s-au tăiat și s-au dezrădăcinat, sau spre mai bună rânduială prefăcându-se s-au așezat. Dar multe încă din cele nedrepte au și mai rămas, care iarăși într-această de acum de D-zeu dăruită Domnie a noastră, având desăvârșită purtare de grijă cu căzuta luare-aminte și cu amănuntul socotind, unele precum neghina din grâu curățindu-le, altele la cea mai folositoare stare și rânduială le-am adus și le-am așezat. Însă una din cele trebuincioase de a se îndrepta au fost și obiceiul ce s-au urmat până acum, de se strângea la unele boierii din multe feluri de lucruri o orânduită sumă, care prea puțin folos aducea Boierilor ce se împărtășeau; și nicio analoghie nu avea, cu alor trebuincioase cheltuieli, spre săvârșirea celor căzute la starea boieriilor lor pentru obște și spre a judeca cu osârdie[2], după datoria dregătoriei lor; iar la alișverișul[3] lăcuitorilor, multă zăticnială[4] și pagubă aducea, cum și mare scumpete se pricinuia în toate; așijderea și în rodurile ce sunt spre îndestularea hranei oamenilor; și cu un cuvânt la toată obștea se pricinuia strâmbătate și asuprelnică[5] supărare. Care unii și din cei ce au domnit mai înainte de noi, metahirisind[6] multe feluri de chipuri, au vrut să le îndrepte; dar tot n-au putut săvârși scoposul bunei voinți a lor. Spre aceasta dar aflând noi acum troposul[7] cel mai folositor cu care depărtând și ridicând stricăciunea și paguba, ce se pricinuia dintr-aceste nu numai pe boierii noștri ce se află în dregătorie să îndestulăm de trebuincioasele lor cheltuieli, ce încă și oareș ce câștig să aibă, spre răsplătirea ostenelelor și a purtării de grija dregătoriei lor, cum și spre odihna obștescului norod, care se supăra mai înainte cu acele în multe feluri venituri asuprelnice. Drept aceia, rupând și surpând toate condicile vechi, ce au fost până acum, hotărâm Domnia mea ca de acum înainte după această nouă domnească Condică de veniturile Boieriilor și de alte rânduieli, care prin desăvârșita cercetare aflându-se drepte și fără de supărare locuitorilor țării, s-au scris și s-au așezat, ca să se urmeze asemenea și pe deplin deapururea; și să se dea la fiește carele venit după stepena[8] și rânduiala boieriei sale, atât din răsuri[9] pe toată luna, cum și alte venituri ce sunt rânduite la fiește care dregătorie. Precum se arată anume la Veliții[10] Boieri, la al doilea, al treilea și la toți câți se cuprind într-această Nouă Domnească Condică; și acest venit pe toată luna, să se dea din venitul răsurilor, ciferturilor[11] și agiutorinții[12], cum și din răsura dăjdilor[13] mazililor[14], neguțătorilor și a ruptașilor[15], care s-au așezat și s-au hotărât să se ia câte patrusprezece parale de tot leul răsură; și să nu aibă niciun amestec cu celelalte venituri; nici să se numească venit al Visteriei gspod; nici să se strângă la Visteria Domnească; ci să se numească ”Ghenicon“ venitul boieriilor. Asupra căreia treabă, rânduim Domnia mea și Epitropi: pe D-lui Vel Logof(ofăt)[16], pe D-lui Vel Vorn(ic)[17], pe D-lui Vel Spăt(ar)[18] și pe D-lui Vol Ban[19], care după vremi se vor afla într-aceste dregătorii, ca să fie purtători de grijă, să strângă și să ia pe tot cifertul ce va ieși pe țară, și pe toată dajdia mazililor, neguțătorilor și a ruptașilor, cum și la agiutorințe. Acest venit de mai sus numit al răsurilor, câte 14 parale de tot leul pe suma tablelor Visteriei în deosebită Casa thesavrofilakion, în Sfinta Mitropolie, însă banii buni, fără pricină de scădere. Din care venit să se împartă și să se dea pe toată luna fiește căruia, după Condica aceasta, nesmintit, începând de la 15 zile a lunii până la sfârșitul lunii să dea tuturor rânduita leafă, luând rânduitul logofețel și sameș[20], spre îndreptarea lui, întâi de la rânduiții Epitropï[21] răvaș de poruncă ca să dea rânduita leafă după Condică. Iar cât pentru leafa breslilor să ia răvaș iscălit de zapciul lor, arătând câți bani și pe ce lună. Și după ce se va da rânduita leafă după Condica aceasta, câți bani vor mai prisosi, să se dea la Domnie pentru deosebita leafă a altora ai Curții gspd. cu deosebită foaie cu pecete Domnească. Însă pe toată suma banilor ce se vor da pe fiește care lună rânduita leafă, să se oprească de Epitropi de la toți și fiește carele, la o sută lei jumătate de leu. Cari bani, câți se vor face pe această socoteală, să se dea cu foaie cu pecete gspd. la locuri scăpătate și lipsite de chiverniseala hranei lor. Și așa nestrămutat să se urmeze după Condica aceasta, întru care s-au lăsat la unele din boierii, și o samă de venitul ce au fost și mai înainte în Condicile vechi, care s-au aflat a fi drepte, cu cale și fără de supărare, ca să se urmeze și să se ia, care Condică am întărit-o și cu a noastră Domnească iscălitură și pecete.
Și poftim Domnia mea și pe Prea Sfințitul Mitropolit al Moldovei, ca prin darul Arhieriei Sale să lege și să oprească volnicia celor ce ar cugeta și ar vrea a strica această bună orânduială, ca să înrădăcineze iarăși cele ce s-au dezrădăcinat.
(iscălit) Grigorie Ghica V. V.
(L. P. G.) 1776, Sept. 1
Însă măcar că se poruncește mai sus ca să se poprească de către Epitropi de la toți și fiește carele la o sută lei jumătate de leu ca să se dea milostenie; dar de la turci, de la ciohodari[22], de la șatări, de la copiii din casă, de la tufeccii[23], de la levinți[24], de la mehteri[25], de la ciauși[26], de la breasla grajdului gspd., de la breasla lui Vel Ispravnic de Curte gspd., de la toți aceștia să nu se poprească acea jumătate leu la o sută lei, fiind oameni săraci. Asemenea și din una mie lei ce sunt rânduiți să se dea beceruluï[27] pentru cuhnia[28] gspd. iarăși să nu se poprească.
|
VENITUL LOGOFEȚIEI CE MARI
(”Ministerul Justiție” s.ns)
Lei B
3 |
Din 500 lei adică trei lei de pungă să ia de la cumpărătorii slujbelor Visteriei, și a Cămărei; adică din desetină[29], din vădrărit[30], din goștină[31], din vamă și din ocnă, când se vor vinde. Și cărțile acestor slujbe scriindu-se după ponturile[32] ce se vor striga la Cochii Vechi, să se protocăluiască[33] de Vel Logof., și dându-se la cumpărătorii fiește căreia slujbe; dintr-aceste arătate mai sus, să ia Vel Logof. rânduitul venit pe suma cumpărăturii slujbei câte 3 lei noi la 500 lei. Iar de se va întâmpla vreo slujbă dintr-acestea ca să se strângă în credință, atunci după suma tablei ce se va da la Visterie, sau la Cămară de către rânduiții slujbași, socotindu-se câte 3 lei de pungă, să se scază din suma tablei, și să dea Vel Logof. rânduitul venit al boieriei sale. |
bez[34] rânduita leafă (L. P. G.) |
VENITUL HĂTMĂNIEI
(”Ministerul Apărării” s.ns)
Pocloanele Căpitanilor, Bulubașilor[35], Seimenilor[36] și Călărașilor[37], pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie
Lei B
30 |
De la Bașbulubaș a Curții Gspd. |
20 |
De la Bulubașa al doilea a Curții Gspd. |
20 |
De la Căpitanul de Drăgani |
20 |
De la Sotnicul |
24 |
De la 12 zapcii[38] de la 4 stiaguri a Seimenilor din Curte gspd. câte 3 zapcii la un stiag; adică stegar, odabașă și ciauș; câte 2 lei unul |
282 |
De la 188 Seimeni din Curte gspd, de la 4 stiaguri câte 47 Seimeni la un stiag; și câte 1 pol leu de Seiman |
100 |
De la Vel Căpt., a Hătmăniei |
100 |
De la Porușnicul[39] |
80 |
De la Bașbulubag a Hătmăniei |
20 |
De la Stegariul Hătmăniei |
90 |
De la 3 Bulubași ai Hătmăniei câte 30 de lei unul |
24 |
De la 12 zapcii de la 4 stiaguri a Hătmăniei, câte 3 zapcii la un stiag; adică, stegar, odabașă și ciauș; câte 2 lei unul |
282 |
De la 188 Seimeni hătmănești, de la 4 stiaguri, câte 47 Seimeni la un stiag; și câte 1 pol leu de Seiman |
50 |
De la Căpt. de Vânători |
6 |
De la 3 zapcii de la stiagul vânătorilor, adică stegar, odabașă și ciauș; câte 2 lei unul |
70,60 |
De la 47 vânători câte 1 pol leu de vânător |
12 |
De la 6 zapcii de la 2 stiaguri, Călărași hătmănești câte 3 la un stiag; adică stegar, odabașă și Chihaia câte 2 lei unul |
150 |
De la 100 Călărași hătmănești, de la 2 stiaguri câte 50 la un stiag și câte 1 pol leu de Călăraș |
6 |
De la 2 trâmbaci, de la 2 doboșeri, de la un surmaciu și de la un flueraș; câte un leu unul |
30 |
De la Vel Căpt. de Neamț |
30 |
De la Vel Căpt. de Trotuș |
30 |
De la Vel Căpt. de Comănești |
50 |
De la Vel Căpt. de Tecuci |
30 |
De la Vel Căpt. de Covurlui |
20 |
De la Vel Căpt. de Dorohoi |
1 576,60 bez rânduita leafă |
Hatmanul să fie dator a rândui străjile pe la mahalale cu slujitori de ajuns și cu zapcii de credință; ca să străjuiască neadormit de cu sară până în ziuă.
(L. P. G.).
VENITUL VISTERNICIEI CEI MARI
Lei B 500 |
De la Cumpărătorii desetinei[40] |
500 |
De la Cumpărătorii vădrăritului[41] |
500 |
De la Cumpărătorii goștinei[42] |
500 |
De la Cumpărătorii vămii |
500 |
De la Cumpărătorii ocnei |
TOTAL: 2 500 |
|
bez rânduita leafă |
Iar de se va întâmpla vreo slujbă dintr-acestea ca să se strângă în credință, atunci să se scază din suma tablelor ce se va da la Visterie sau la Cămară de cătră rânduiții slujbași câte 500 lei la fieștecare slujbă dintr-aceste și să ia Vel Vist. rânduitul venit al boieriei sale.
(L.P.G.)
VENITUL POSTELNICIEI CEI MARI
(”Ministerul de Finanțe” s.ns)
Lei B
500 |
De la Cumpărătorii Vămii |
500 |
De la Cumpărătorii Ocnei |
Iar de se va întâmpla vreo slujbă dintr-acestea ca să se strângă în credință, atunci să se scază din suma tablei ce se va da la Visterie sau la Cămară de către rânduiții slujbași câte 500 lei la fieștecare slujbă dintr-acestea și să ia Vel Post. rânduitul venit al boieriei sale.
Pocloanele pe fieștecare an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie.
Lei B
30 |
De la Vătaful de Călărași de Țarigrad |
15 |
De la Chihaie de Călărași de Țarigrad |
200 |
De la 40 Călărași de Țarigrad câte 5 lei unul |
20 |
De la Vătaful de Lipcani |
10 |
De la Odabașa de Lipcani |
15 |
De la Vătaful de Călărași de Țarigrad în Galați |
60 |
De la 30 Călărași de Țarigrad în Galați; câte 2 lei unul |
20 |
De la 2 stegari, unul de Călărași de Țarigrad în Iași și unul de Lipcani tij; câte 10 lei unul |
120 |
De la 40 Lipcani; câte 3 lei unul |
16,60 |
De la 11 Beșlii[43] creștini câte 1 pol leu unul |
TOTAL: 1 506,60 |
|
bez. |
Avaetul[44] Caftanelor ce îmbracă Domnul pe Boieri
De la Vel Log(ofăt) până la Vel Post(elnic)[45] |
câte 100 lei |
câte 80 lei |
|
câte 50 lei |
|
De la Vel |
câte 30 lei |
De la |
câte 15 lei |
bez rânduita leafă |
|
(L. P. G.)
VENITUL COMIȘIEI CEI MARI
Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe; și pe jumătate la Sf. Dimitrie
Lei B
10 |
De la Vătaful de Comișei |
30 |
De la 20 Comișei câte 1 pol leu unul |
10 |
De la Vătaful de Vezetei |
36 |
De la 24 Vezetei câte 1 pol leu |
6 |
De la 4 Carâtași câte 1 pol leu |
4,60 |
De la 3 Apari câte 1 pol leu |
1,60 |
De la un Sehăidăcar[50] |
1,60 |
De la un Ceprigar |
3 |
De la 2 Cărbunari |
1,60 |
De la un tărsănar[51] |
1,60 |
De la 1 podvodar[52] |
1,60 |
De la 1 lefticar |
1,60 |
De la 1 Curălar |
3 |
De la 2 herghelegii |
10 |
De la Vătaf de Dărvari |
60 |
De la 40 Dărvari |
TOTAL: 181,60 bez rânduita leafă |
(L.P.G.)
VENITUL CĂMĂRAȘIEI CELEI MARI
Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie
Lei B
60 |
De la Hahambașa[53] |
60 |
De la Starostii de Jidovi |
20 |
De la Starostele de Armeni |
30 |
Cotăritul de la fiește care dugheană ce va vinde marfă cu cotul, atât din orașul lași, cât și de la celelalte târguri de pe la ținuturi; care acești 30 de bani să-i ia Vel Cămăraș, numai când se va face Vel Cămăraș și va îmbrăca caftan; iar nu pe tot anul. Și Vel Cămăraș să fie dator să facă coturi cu boure domnești, halepuri[54] și arșinuri[55]; și dând la fiește care dugheană câte 2 coturi, un halep și un arșin, să ia de toată dugheana câte 30 de bani; preveghind de a purure ca să vânză neguțătorii marfa lor cu coturile ce se vor da cu boure domnești; iar care din neguțători nu va urma după poruncă, să se pedepsească. Să mai ia Vel Cămăraș pe marfa ce va cheltui din porunca Gospd. la Cămara domnească, pe suma cumpărăturii, din zece-unsprezece. |
TOTAL: 140,30 |
VENITUL AGIEI
(Ministetul de Interne s.ns)
Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie
Lei B
50 |
De la Baș Ciauș |
|
50 |
De la Baș Bulubaș |
|
50 |
De la 5 Bulubași, câte 10 lei unul |
|
10 |
De la Bucinaș |
|
215 |
De la 43 Căpt. de Băltag, câte 5 lei unul |
|
36 |
De la 18 zapcii de la 6 steaguri câte 3 la un steag, adică stegar, odabașă și ciauș; câte 2 lei unul |
|
423 |
De la 282 Seimeni agiești de la 6 steaguri câte 47 Seimeni la un steag și câte 1 pol leu unul |
|
6 |
De la 2 trămbaci, de la 2 doboșeri[56], de la un surmaciu, de la un flueraș; câte 1 leu unul |
|
50 |
De la Starostele de Jidovi |
|
20 |
De la Starostele de Armeni |
|
30 |
De la Starostele de Străini |
|
30 |
De la Starostele de Băcali[57] |
|
20 |
De la Starostele de Pitari |
|
20 |
De la Starostele de Plăcintari |
|
20 |
De la Starostele de Mesărcii[58] |
|
21. |
De la Starostele de Chiragii[59] |
|
10 |
De la Starostele de Cărcimari |
|
10 |
De la Starostele de Apari |
|
10 |
De la Starostele de Zidari |
|
10 |
De la Starostele de pietrari ce taie piatră în deal |
|
10 |
De la Starostele de Vărnicari |
|
10 |
De la Starostele de Cărămidari |
|
10 |
De Ia Starostele de Olari |
|
10 |
De la Starostele de Teslari |
|
10 |
De la Starostele de Ciubotari ce lucrează Sehtieni |
|
10 |
De la Starostele de Ciubotari ce lucrează Teletinuri[60] |
|
10 |
De la Starostele de Mahali[61] |
|
10 |
De la Starostele de Butnari[62] |
|
10 |
De la Starostele de Tâmplari |
|
10 |
De la Starostele de Curelari |
|
10 |
De la Starostele de Ceprăgari |
|
10 |
De la Starostele de Blănari |
|
10 |
De la Starostele de Cojocari |
|
10 |
De la Starostele de Croitori |
|
10 |
De la Starostele de Șlicari |
|
10 |
De la Starostele de Zlătari[63] |
|
10 |
De la Starostele de Bărbieri |
|
10 |
De la Starostele de Sumănari[64] |
|
10 |
De la Starostele de Abageri |
|
10 |
De la Starostele de Făclieri |
|
10 |
De la Starostele de Vutcari[65] |
|
TOTAL: 1 300 |
||
2 |
De toată Carcima mare; iar de Carcima mică pe jumătate. Iar câte un poloboc de vin ce vând mahalagiii pe la casele lor toamna; să nu se supere |
|
30 |
Banii grosului de la cei ce se vor închide, când se vor slobozi. Să mai ia Vel Aga împlineala pe banii ce va împlini; după rânduiala ce se arată cu deosebit rost. Afară de Chircibașa, de Tărzibașa și afară de Cuingibașa, de Starostii de Jidovi, de Armeni, pe ceilalți Starosti ce se arată în Condica aceasta, să-i facă și să-i rânduiască Vel Aga, care să fie scutiți de bir. Și fiește care să fie dator a avea purtare de grijă pentru breasla sa; să dea samă când a fi trebuință de întrebăciune pentru vreo poruncă. Așijderea să facă și să rânduiască Vel Aga și Vătăjei la fiește care mahala, ca asemine să dea samă fiește care de mahalaua sa. |
|
Rânduiala Fănarelor și a Străjilor
3 |
fănare Târgul de Sus |
1 |
fănar Târgul făinei |
3 |
fănare Ulița Bărboiului |
2 |
fănare Băibărăcărie[66] |
1 |
fănar Cizmărie |
5 |
fănare Târgul de Jos |
4 |
fănare Podul Vechi |
2 |
fănare Ulița Mare |
21 fănare fac |
Fiește care dughengiu, când i-a veni rândul, să dea opt parale de fănar fănaragiului; însă 2 parale pentru lumânări și 6 parale pentru plata ostenelii lui; însă Vel Aga să aibă datorie a rândui oameni de credință ca să păzească fănarele pe rânduială neadormit, de cu sară până în ziuă.
Așijderea și străjile pe la răspântii, să le rânduiască cu slujitori de ajuns și cu zapcii de credință, ca să străjuiască neadormit, de cu sară până în ziuă.
Starostii de matrapaji și matrapajii, adică precupeții, se lipsească; de vreme ce din început n-au fost, ci de la o vreme încoace s-au obicinuit; și din pricina precupeților se pricinuiește mare scumpete la cele ce sunt de mâncare norodului; fiindcă acești precupeți se duc afară din târg, întru întâmpinarea sătenilor și a femeilor ce aduc lucruri de mâncare la târg; și acolo la câmp târguiesc lucrurile cele de mâncare și, cumpărându-le cu un preț, le vând cu preț întreit. Deci țăranii, precum și femeile, după vechiul obicei, să vândă fiește care lucrurile acelea de mâncare însuși ei; iar care va îndrăzni a face matrapanlâc[67] să se pedepsească cu ulița.
bez rânduita leafă (L. P. G.)
VENITUL CĂRMĂȘIEI CEI MARI
Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie
Lei B
20 |
De la Ispravnicul de Armășei |
20 |
De la Condicarul Temniței |
5 |
De la Vătaful temniței |
250 |
De la 50 Armășei, câte 5 lei unul |
25,60 |
De la 17 Dărăbani a temniței câte 1 pol leu unul |
27 |
De la 18 mehteri Creștini câte 1 pol leu unul |
10,60 |
De la 4 trămbaci, 1 surmaciŭ, un doboșer și un topciu[68], câte 1 pol leu unul |
12 |
De la 12 masalagii[69] câte 1 leu |
TOTAL: 370,20 |
|
30 |
Banii grosului de la cei ce se vor închide, când se vor slobozi. Să mai ia Vel Armaș împlineala pe banii ce va împlini, după rânduiala ce se arată cu deosebit rost. Să mai ia Vel Armaș întreiala din suma banilor ce vor lua Armășeii, triapăd, după rânduiala ce se arată cu deosebit rost. Să mai ia Vel Armaș gloabele de la tâlhari, după rânduiala ce se arată cu deosebit rost. |
bez rânduita leafă
(L.P.G.)
VENITUL PORTĂRIEI CEI MARI
Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie
Lei B
24 |
De la 12 Portărei cu leafă cu un odagiu[70], câte 2 lei unul |
21 |
De la 14 Portărei fără leafă câte 1 pol leu unul |
TOTAL: 45 |
bez rânduita leafă (L. P. G.)
VENITUL VĂTĂJIEI DE APROZI
ȘI A CIAUȘULUI DE APROZI
Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie
Lei B
60 |
De la 2 Ispravnici[71] de Aprozi[72] câte 30 lei unul; însă un Ispravnic al Vătafului de Aprozi, și un Ispravnic al Ciaușului de Aprozi |
500 |
De la 100 Aprozi câte 5 lei; însă 50 de Aprozi la Vătaful de Aprozi și 50 de Aprozi la Ciaușul de Aprozi |
18 |
|
TOTAL: 578 |
Să ia acești doi Zapcii întreială din suma banilor ce iau Aprozii triapăd; după rânduiala ce se arată cu deosebit rost.
Să ia zeciuiala, la zece bani un ban, numai pe banii ce vor împlini și pe lucruri ce vor împlini în preț de bani; după rânduiala ce se arată cu deosebit rost.
Din toată zeciuiala ce va lua Vătaful și Ciaușul de Aprozi, să dea la doi Ispravnici de Aprozi din zece bani un ban.
Tot venitul acestor doi zapcii să se împartă întocmai la amândoi.
(L. P. G.)
VENITUL LOGOFEȚIEI AL DOILEA
Lei B
5 |
De tot hrisovul[75] de moșie sau de întăritură; și de se vor cuprinde și mai multe moșii într-un hrisov, să nu ia mai mult de 5 lei ce se arată mai sus; însă hrisovul să fie iscălit de gspd., protocălit[76] de Vel Log., de B Logofăt, și trecut la Condica Divanului ot B Logof. |
15 |
De toată Cartea gspd. de hotărât cu pecete gspd., protocălită de Vel Logof., de B Logof. și trecută la Condica Divanului ot B Logof. |
bez |
|
15 |
bani noi să dea scriitorul |
3 |
bani noi divictariul[77], după cum se arată la rostul fiește căruia |
bez rânduita leafă
(L. P. G.)
VENITUL LOGOFEȚIEI AL TREILEA
Lei B
5 |
De Hrisovul de moșie ce se va hotărî cu judecata Divanului Gspd; și de se vor cuprinde și mai multe moșii într-un hrisov să nu lea mai mult de 5 lei ce se arată mai sus; însă hrisovul să fie iscălit de Gspd, protocălit de Vel Logof., de T logof. și trecut la Condica Divanului ot T Logof. |
5 |
De Hrisovul pentru alte pricini ce se hotărăsc cu judecata Gspd; însă hrisovul să fie iscălit de Gspd., protocălit de T logof. și trecut la Condica Divanului ot T logof.; iar fiind numai cu pecete gspd., să ia pe jumătate. De Hrisovul de milă, socotindu-se suma milei, să ia T logof. zeciuiala; însă fiind iscălit de Gspd., protocălit de T logof. și trecut la Condica Divanului ot T logof. |
2 |
De Anafora[78] de moșie sau ori de ce pricini, fiind iscălită de Gspd. și trecută la Condica Divanului, iar fiind numai cu pecete gspd., să ia pe jumătate |
15 |
De toată Cartea de jalobă, ori legată sau deschisă, cu pecete gspd., protocălită de T logof. și trecută la Condica Divanului de T logof. bez |
15 bani |
să ia scriitorul și |
3 bani |
divictariul, după cum se arată la rostul fiește căruia |
30 |
De la Izbașa[79] poclon; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe, pe jumătate la Sf. Dimitrie |
18 |
De la 12 fustași de Divan poclon într-un an, câte 1 pol leu unul; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie |
bez rânduita leafă (L.P.G)
VENITUL VĂTĂJIEI DE COPII ȘI A VĂTĂJIEI DE VISTERIE
Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe; și pe jumătate la Sf. Dimitrie
Lei B
60 |
De la 2 Ispravnici de Copii din Casă câte 30 de lei unul; însă un Ispravnic al Vătafului de Copii și un Ispravnic al Vătafului de Visterie |
500 |
De la 100 Copii din Casă, câte 5 lei unul; însă 50 Copii din Casă a Vătafului de Copii și 50 Copii din Casă a Vătafului de Visterie |
15 |
De la Stegariul de Copii |
TOTAL: 575 |
Să ia acești 2 zapcii întreiala din suma banilor ce iau Copiii din Casă triapăd; după rânduiala ce se arată cu deosebit rost.
Să ia zeciuiala, la 10 bani un ban, numai pe banii ce vor împlini, și pe lucruri ce vor împlini în preț de bani; după rânduiala ce se arată cu deosebit rost.
Din toată zeciuiala ce va lua Vătaful de Copii și Vătaful de Visterie, să dea la 2 Ispravnici de Copii din zece bani un ban.
Tot venitul acestor 2 zapcii să se împartă întocmai la amândoi.
bez rânduita leafă
(L. P. G.)
VENITUL LUI VEL CAPT. DE LEFECII
Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie
Lei B
6 |
De la 3 zapcii de la stiagul Lefeciilor, adică stegar, odabașă și ciauș; câte 2 lei unul |
70,60 |
De la 47 Lefecii câte 1 pol leu unul |
bez rânduita leafă
(L. P. G.)
VENITUL LUI VEL CAPT. DE DĂRĂBANI
Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie
6 |
De la 3 zapcii de la stiagul Dărăbanilor, adică stegar, odabașă și ciauș; câte 2 lei unul |
70,60 |
De la 47 Dărăbani câte 1 pol leu unul |
30 bani |
Banii grosului de la cei ce se vor închide, când se vor slobozi |
A treia strajă a târgului să fie în seama sa; și să fie ascultător povățuirii lui Vel Aga și dator de a arăta la Vel Agă orice pricină s-ar întâmpla.
Pricini mai mici ce or fi să le caute Vel Căpit. de Dărăbani; iar pentru pricini mai mari să le arate la Vel Agă și D-lui să le caute.
bez rânduita leafă (L. P. G.)
VENITUL POLCOVNICIEI AGIEI
Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie
Lei B
6 |
De la 3 zapcii de la stiagul Roși, adică stegar, odabașă și ciauș; câte 2 lei unul |
70,60 |
De la 47 Roși câte 1 pol leu unul |
bez rânduita leafă
(L.P.G.)
VENITUL LOGOFEȚIEI DE VISTERIE
5,60 |
Adică 2 galbeni zări de la fiește care Carte gspd. de Isprăvnicie fiind iscălită de Gspd., protocălită de Vel Vist. de logof. de Visterie și trecută la Condica Visteriei |
5,60 |
Adică 2 galbeni zări de Hrisovul ce se va face de la Visterie, fiind iscălit de Gspd., protocălit de Vel Vist. și trecut la Condica Visteriei |
bez rânduita leafă
(L. P. G.)
VENITUL A 6 VORNICI DE POARTĂ
Lei B
200 |
De fiește care piatră ce vor pune hotare când se vor trimite să hotărască moșii |
2 |
De prețeluit dughene și case de frunte |
1 |
De prețeluit dugheană și casă mai proastă |
60 bani |
De prețeluit Cal, Bou, Vacă; iar de vită mică pe jumătate |
1/2 |
Din 10 bani când va prețelui haine și alte pojâjii ale Casei; iar de s-a întâmpla să se trimită afară din orașul lașii ca să prețeluiască, atunci să se hotărască cheltuiala și osteneala de Vel Log., însă lu-cruri ce va prețelui pentru banii Visteriei să nu ia nimic |
bez rânduita leafă
(L. P. G.)
VENITUL DIVICTARIULUI
Lei B
1 |
De Hrisovul iscălit de Gspd. și pecetluit |
60 bani |
De Anaforaoa iscălită de Gspd.; iar fiind numai cu pecetea Gspd. să lea pe jumătate |
3 bani |
De Carte Gspd., legată sau deschisă, de jalobă |
3 bani |
De tot pecetluitul ce se dau la bresle |
bez rânduita leafă
(L.P.G.)
VENITUL LUI VEL CAHVEGIU[80]
De toată Cahfeneaua și de tot Tahmisul[81], ce s-ar afla, atât în orașul Iașului, cât și la celelalte târguri de pe la ținuturi să ia avaetul său, după tocmeala ce se va putea așeza, după starea Cahfenelei și a Tahmisului, nepricinuind jalobă.
bez rânduita leafă
(L. P. G.)
VENITUL LUI VEL CAFTANGIU[82]
Din pecetluiturile Gspd., ce se vor face pentru Caftanele ce îmbracă Domnii pe Boieri, să ia Vel Caftangiu zeciuiala.
bez rânduita leafă
(L. P. G.)
VENITUL CĂMĂRAȘULUI DE IZVOADE[83]
Lei B
6 |
De tot pecetluitul ce se dau la bresle cu pecete Gspd; bez |
3 |
bani noi ai Divictariului |
bez rânduita leafă
(L. P. G.)
VENITUL LUI IZBAȘA[84]
Lei B
3 |
De tot răvașul de jalobă ce va ieși cu răspuns de la Gspd.; însă dator să fie Izbașa să dea fiește care răvaș la jăluitor |
bez rânduita leafă
L.P.G.
VENITUL A DOI CONDICARI AI DIVANULUI
Lei B
30 |
De tot Hrisovul ce va trece la Condică și iscălind din dos |
15 |
De toată Anaforaua, de toată Cartea de judecată a Veliților[85] Boieri ce va trece la Condică și iscălind din dos |
bez rânduita leafă
(L. P. G.)
VENITUL DIECILOR DE DIVAN
Lei B
1 |
De tot Hrisovul de scris |
60 bani |
De toată Anaforaua și de toată Cartea de judecată a Veliților Boieri, de scris |
15 bani |
De toată Cartea de jalobă și de hotărât, de scris |
6 bani |
De tot răvașul de jalobă, de scris |
bez rânduita leafă
(L. P. G.)
VENITUL LUI VEL ISPRAVNIC DE CURTE GOSPOD.
Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie
Lei B
3 |
De la 2 Olari câte 1 pol leu unul |
9 |
De la 6 Apari câte 1 pol leu unul |
9 |
De la 6 teslari[86] câte 1 pol leu unul |
6 |
De la 4 șătrărei[87] câte 1 pol leu unul |
3 |
De la 2 jimlari[88] câte 1 pol leu unul |
6 |
De la 4 pitari câte 1 pol leu unul |
6 |
De la 4 pietrari câte 1 pol leu unul |
1,60 |
De la un butnar |
18 |
De la 12 tăietori de lemne câte 1 pol leu unul |
6 |
De la 4 joldunari[89] câte 1 pol leu unul |
1,60 |
De la 1 Chilhangiu[90] |
69 |
4 măturărițe. Bez rânduita leafă
(L.P.G.)
VENITUL VORNICULUI OT GOSPOJDA
Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie
Lei B
18 |
De la 12 fustași ai Gospojdei, câte 1 pol leu unul |
bez rânduita leafă
(L.P.G.)
Rufetul[91] Căpit. de Podari
Lei B
1 |
Ciauș de Podari |
20 |
Teslari |
10 |
Toporași[92] |
10 |
Petrari |
20 |
Salahori[93] |
61 Liude, care aceștia să fie scutiți de tot birul Visteriei; slujind pe rând după rânduiala lor; și la meremetul[94] podurilor să lucreze fără plată; iar când se va face pod de iznoavă să li se plătească din venitul podului câte bani pe zi |
Căpit. dator să fie cu podarii care or fi de rând, pe toată ziua să cerceteze podurile, și unde va afla vreo podea stricată sau smintită din locul ei, să puie să o tocmască.
Fiește care dughengiu să măture podul de două ori pe săptămână, de tină[95] și de gunoi, cât va cuprinde dugheana sa; iar pe unde n-or fi dughene să măture podarii.
Să nu îngăduiască pe nimine a ieși cu dugheana sau cu casa sa, lăcomind ca să ia din locul uliții; nici să lase pe cineva a arunca gunoiul pe ulițe sau pe la mahalale; ci fiește care să scoată gunoiul afară din oraș.
Când, ferească D-zeu, se va întâmpla primejdie de foc, ori ziua, ori noaptea, dator să fie Căpit. de Podari cu toți Podarii mai întâi să alerge spre stingerea focului.
(L.P.G.)
Rânduiala Aprozilor, Copiilor din Casă, Armășeilor[96] în ce chip să se urmeze, pentru ciubote, adică triapădul ce au să ia de la cei ce se aduc pentru pricini de judecăți și pentru alte pricini, cu Cărți Gospod de volnicie[97]
Cei ce vor merge cu Cărți Gospod de Volnicie ca să împlinească bani sau lucruri sau ca să aducă pe cineva pentru judecată sau pentru datorie ori pentru banii Visteriei,
Să ia triapădul său de tot ceasul câte 20 bani noi; și cine va protocăli Carte Gospod, socotind pe ceasuri cale până unde va fi să meargă, să scrie acel Boier suma banilor triapădului pe ceasurile câte or fi până la acel loc, câte 20 bani noi pe tot ceasul.
(L. P. G.)
Zeciuiala în ce chip să se urmeze
La zece bani un ban să ia zeciuiala numai pe banii ce se vor împlini, cum și pe lucrurile ce se vor împlini în preț de bani; iar datoriile, ce se vor schimba vadelile și vor înoi zapisele[98], să nu ia zeciuiala; fiindcă va să dea când se vor împlini banii.
Moșii, vite și alte lucruri ce se vor afla cu strâmbătate sub stăpânirea unora, și pe urmă cu hotărârea judecății se vor da sub stăpânirea celor ce li se cuvine după dreptate ca să le stăpânească, pe acest fel de lucruri zeciuială să nu ia.
Toate pricinile de judecăți, ce se vor căuta, și se vor hotărî de Veliții Boieri ai Divanului, cum și de la Divanul gospod, să ia împlineala Vătaful și Ciaușul de Aprozi, după rânduiala ce se arată mai sus. Iar pricini de datorii ce se vor judeca și se vor hotărî cu dreptate de Hatmanul[99] și de Vel Agă, să se ia zeciuiala de către D-lor numai pe banii ce vor împlini. Iar când vreo parte nu se va mulțumi cu judecata Hatmanului și a lui Vel Agă și vor ieși la Divan și de se va schimba hotărârea judecății D-lor Sale după dreptatea ce se va cădea; atunci după hotărârea Veliților Boieri ai Divanului, împlinind banii Vătaful și Ciaușul de Aprozi, să ia și zeciuiala acești doi zapcii.
Pricini de datorii ce vor avea trei bresle din orașul Iașului, care sunt date și rânduite la Vel Cămăraș, adică: Neguțătorii străini, Armenii și Jidovii; căutându-se judecățile acestor trei bresle de către Vel Cămăraș, după hotărârea ce va face cu dreptate și împlinind și banii, să ia Vel Cămăraș și zeciuiala după rânduiala ce se arată mai sus. Iar când vreo parte nu se va mulțumi cu judecata lui Vel Cămăraș și vor ieși la Divan; și de se va schimba hotărârea judecății lui Vel Cămăraș, după dreptatea ce se va cădea; atunci după hotărârea Veliților Boieri ai Divanului, împlinind banii Vătaful și Ciaușul de Aprozi, să ia zeciuiala acești doi zapcii.
(L. P. G.)
Rânduiala tâlharilor și a ucigașilor în ce chip să se urmeze
Tâlharii ce se vor prinde de Armășei, să-i aducă la temniță cu toate lucrurile ce se vor găsi asupra lor; iar lucrurile ce se vor afla la casele tâlharilor, mișcătoare și nemișcătoare, prin marafetul Ispravnicului de ținut, dându-se toate pe seama sătenilor cu izvod, unde se vor afla șezători; să ia Armășelul izvod iscălit de Ispravnicul, să aducă la Vel Armaș. Și scoțându-se tălharii la Divan, după hotărârea Veliților Boieri, împlinindu-se întâi paguba păgubașilor, atât din cele ce se vor găsi față, și le vor cunoaște cu încredințare, cât și pentru cele prăpădite din averea lor; și după vinovăția tâlharilor să se socotească și gloaba lui Vel Armaș, după cum vor hotărî Veliții Boieri ai Divanului.
Tâlharii ce se vor prinde de către Ispravnicii de pe la ținuturi, luând în scris toate lucrurile mișcătoare și nemișcătoare ce se vor găsi asupra tâlharilor, cum și la casele lor, și la gazdele lor; din care întâi să se împlinească paguba păgubașilor, atât din cele ce se vor găsi față, și le vor cunoaște cu încredințare, cât și pentru cele prăpădite din averea lor. Iar pe tălhari și pe gazdele tâlharilor, cu faptele lor înscris, și cu izvod iscălit de Ispravnicul, de toate lucrurile tălharilor și ale gazdelor lor, ce vor mai rămâne afară dintr-a păgubașilor, să se trimită la Divanul gospod. Și scoțându-se de către Vel Armaș la Divan și hotărându-se pedeapsa tâlharilor și a gazdelor lor de Veliții Boieri, să se hotărască și gloaba Ispravnicului și a lui Vel Armaș; socotindu-se doi bani să ia Ispravnicul și un ban să ia Vel Armaș.
Morți de om ce se vor afla din pricini de sfadă sau ori din ce pricină; ucigașii oriunde se vor afla să se trimită de către Ispravnicul ținutului cu faptele lor în scris și cu izvod iscălit de toate lucrurile ucigașilor și ale gazdelor lor; urmându-se la toate întocmai după rânduiala ce se arată mai sus.
Ucigași și Jacași[100] ce se fac cete și umblă prin țară ucigând, jăcuind și schingiuind, pe unii ca aceia ori cine îi vor prinde, să fie ale lor toate cele ce se vor găsi asupra lor, și la casele lor, și la gazdele lor, fiind prinderea lor cu primejdie de viață. Din care prin marafetul Ispravnicului de ținut întâi să se dea paguba păgubașilor, atât din cele ce se vor găsi față și le vor cunoaște cu încredințare, cât și pentru cele prăpădite din averea lor. Iar pe ucigași și jacași, și pe gazdele lor, cu faptele lor înscris, să se trimită de către Dregătorul ținutului la Divanul Gospod, ca să li se hotărască căzuta lor pedeapsă; însă luând păgubașii paguba lor, de se va întâmpla să nu prisosească din averea ucigașilor și a jacașilor, atunci, cei ce îi vor prinde, să ia prin marafetul Dregătorului ținutului, din lucrurile ce vor lua păgubașii, din zece bani un ban socotindu-se.
(L.P. G.)
Rânduiala pripasurilor în ce chip să se urmeze
Ori la care sat și ori la cine va nimeri ori ce fel de vită de pripas, acel ce va găsi vita dator să fie a o aduce la satul său și să o arate Vornicelului satului și la sătenii satului, spre înștiințarea tuturor. Și Vornicelul satului dator să fie a înștiința pe toate satele ce vor fi prin prejurul satului său; cum și la zile de târg, dator să fie a o colăci, la târgul ce a fi mai aproape, strigând Crainicul și arătând toate semnele și părul cum îi va fi. Și aflându-se păgubașul vitei și încredințându-se cu dovadă că este vita a lui, să i se dea; și păgubașul să dea colacul vitei; adică, de va fi șezut vita pripășită o săptămână, sau două, sau măcar și o lună, să dea păgubașul câte una para pe zi cu cheltuială cu tot; iar de va trece peste o lună, să se socotească câte un ban pe zi, pentru osteneala și cheltuiala acelui ce va purta de grijă vitei. Iar Ispravnicii, sau Căpitanul, ori alții, nimeni să nu se amestece la pripas, fără numai de se va întâmpla să stea vita pripășită până la un an. Și urmând Vornicelul și sătenii după rânduiala ce s-au arătat mai sus, și nu se va afla păgubașul vitei până la un an, atunci Vornicelul să fie dator să ducă vita aceea de pripas la Ispravnicul ținutului; și dând Vornicelul vita acea de pripas, să ia de la Ispravnicul pecetluit iscălit, arătând toate semnele și părul vitei, ca să fie Vornicelului de mărturie; și să ia Vornicelul de la Ispravnici plată pe vită pe câtă vreme va fi ținut-o, după rânduiala ce se arată mai sus.
(L.P.G.)
VĂTĂJIA DE CĂRĂUȘI CU CARE
ȘI DE CHIRAGII CU CĂRUȚE, ÎN CE CHIP SĂ SE URMEZE
Lei B
3 |
Din soma chiriei de tot leul să ia Vătaful de Cărăuși și de Chiragii; însă numai de la care se vor tocmi cu mâna Vătafului; iar care se vor tocmi de pe la sate și vor veni să încarce marfa din oraș, să ia pe jumătate: și să fie iarăși prin știrea Vătafului de Cărăuși și de Chiragii; însă Vătaful să fie dator să tocmească Chiragii cu chizeșie, dând Vătaful și teșchere[101] la mâna stăpânului marfei, arătând numele și porecla Chiragiului, și din ce loc, și ce fel de marfă au încărcat; și la ce loc este să meargă; ca întâmplându-se vreo primejdie despre Chiragii, să aibă Vătaful a da seamă. Și nimine să nu fie volnic a merge cu chirie fără știrea Vătafului de Cărăuși și de Chiragii. |
(L. P. G.)
MORTASIPIA[102] ÎN CE CHIP SĂ SE URMEZE
Lei B
24 |
De cal, iapă, bou, vacă ce se va vinde; însă 12 bani noi să dea vânzătorul și 12 bani să dea cumpărătorul |
(L. P. G.)
VENITUL CANTARILOR ÎN CE CHIP SĂ SE URMEZE
Lei B
6 |
Să se ia la 44 ocă Cantariatica[103], ori ce fel de marfă a fi și se va trage la Cantar[104]; iar fiind mai jos de 44 ocă să se ia după analoghie, de la Cumpărătorul marfei; iar sare de se va cântări, să se ia cantariatica la 100 ocă trei bani; iar her[105] de se va cântări să se ia cantariatica la 59 ocă șase bani. Iar pe marfa ce va avea cineva și măcar de nu va vinde-o și va vrea să o cântărească, ca să știe câte ocă trage marfa sa, să plătească stăpânul marfei Cantariatica, precum mai sus se arată. Pe tot anul să fie dator acel ce va avea miluire acest venit al Cantariului, să facă aiar[106] cantarilor, adică să le îndrepte. Iar pe marfa ce se va cântări în vamă, ca să plătească Vama domnească, să nu plătească Cantariatica. Iar de se va întâmpla stăpânul marfei să vânză marfa sa în Vama domnească, atunci să plătească Cumpărătorul Cantariatica, după rânduiala ce se arată mai sus. Toate Cantariurile omul rânduit de la acel ce va avea miluire venitul Cantarului să le aibă sub zaptul[107] său; iar altul nimine să nu fie volnic a ține și a avea Cantar mai mare de 40 ocă; și bacalii[108] și alții pentru trebuința vânzării marfei lor să fie volnici a ținea și a avea cantar de 40 ocă trăsură, și cu acele cantare să-și facă alijverișul[109] lor. Iar la cine se vor afla cantare mai mari de 40 oca trăsură să fie volnic acel ce va avea miluire venitul Cantarului a le lua sub zaptul său. |
20 |
De tot carul cu marfă ce lua Cantaragiei Vamei când intra în Vamă să lipsească |
(L.P.G.)
Mierța[110] să se facă la toate târgurile de pe la ținuturi tot pe o măsură, adică de 110 ocă; făcându-se mierța de trei feluri de pâne, însă o parte grâu, o parte orz și o parte mălai; iar dimerlia[111] să fie de 11 ocă.
Vadra de miere să fie pe la toate târgurile pe la ținuturi de ...
Vadra de vin să se facă pe la toate târgurile și pe la toate podgoriile de zece ocă; și oca de 400 dramuri.
Măsura fălcii de fân pe la toate ținuturile să fie ...
|
Cărăușii ce aduc vin, la o bute de vin să i se ție în samă din țenchiul[112] vasului, atât pentru scădere, cât și pentru băutul lui una șchioapă scădere, afară de primejdia vasului; iar fiind scădere mai mult, să plătească cărăușul, după prețul ce se va vinde vinul acolo unde se descarcă.
Fiește care Vornicel al Satului, dimpreună cu Sătenii, să fie dator să tocmească un văcar sau doi, pentru păscutul vitelor Sătenilor; și herghelegii pentru păscutul cailor; și păstori la oi și la râmători; și jitari[113] pentru paza țarinilor; și hacul[114] acestora să cisluiască[115] Sătenii pe vitele ce vor avea, și să plătească fiește carele, după cum va veni pe vită; iar noaptea să închidă fiește care vitele sale, având spre aceasta purtare de grijă Vornicelul cu Sătenii satului ca să nu se facă stricăciune de vite în țarine și în grădini.
Stogurile de fân ce vor fi aproape de sat să le îngrădească, cum și stogurile ce vor fi departe de sat, și se va fi obișnuit ca să se îngrădească, iarăși dator să fie Vornicul cu Sătenii să pună să le îngrădească. Asemenea să se urmeze și la ariile cu pâine ce vor fi aproape de Sat. Iar de se va întâmpla stricăciune în țarină, în grădini, în fânațe, și la arii cu pâine; de vor fi pagubele făcute de vitele tot acelui sat, să se ispășească cu Vornicul și cu trei, patru fruntași; și dând mărturie înscris să împlinească paguba Vornicelul satului; iar de vor fi pagubele făcute de vitele altui sat, sau ale altor oameni străini; atunci să se ispășască și cu oameni din satul de unde vor fi acei cu paguba, cât și cu oamenii din satele ce vor fi mai aproape; și luând păgubașii mărturie în scris să meargă la Isprăvnicie să împlinească; iar să nu fie volnici a-și împlini singuri. Și Vornicul satului pentru nepurtare de grijă, neurmând după poruncă, să se pedepsească.
(L.P.G.)
RÂNDUIALA DREGĂTORIEI
ȚINUTURILOR ÎN CE CHIP SĂ SE URMEZE
Lei B
Pentru ori ce pricină vor judeca Ispravnicii să fie datori să dea carte de judecată la mâna cui s-a cădea; iar când vreo parte nu se va mulțumi după hotărârea Ispravnicilor, volnic să fie a veni la Divanul Gspd.
Două Condice să aibă fiește care Ispravnic. Întru una să se scrie toate pricinile ce vor căuta și vor judeca; întru alta să se scrie toate rânduielile ce se vor face din poruncă, după starea și putința fiește cărui sat, cu velet[116] și luna.
1 |
Din zece bani să se ia zeciuială numai pe banii ce se vor împlini, cum și pe lucrurile ce se vor împlini în preț de bani; iar datoriile ce se vor schimba vadelile și se vor înoi zapisele, să nu se ia zeciuială, fiindcă va să dea când se vor împlini banii. Moșii, vite și alte lucruri ce se vor afla sub stăpânirea unora cu strâmbătate, și pe urmă cu hotărârea judecății se vor da la stăpânirea celor ce li se cuvine după dreptate, pe acest fel de lucruri să nu se ia zeciuială |
10 |
Să se ia de un cias triapăd de la cei ce se vor aduce pentru pricini de judecăți sau pentru alte pricini; însă întâi să se trimită Carte de soroc, și neviind, apoi să-l aducă cu triapăd |
15 |
Banii grosului când se va slobozi vinovatul și datornicul ce se va închide la gros; iar cei ce se vor închide pentru banii Visteriei, să nu se supere. Gloabele de la tâlhari să se urmeze, după rânduiala ce se arată cu deosebit rost. Vătăjia de Cărăuși și de chiragii, să se urmeze, după cum se arată cu deosebit rost. Rânduiala pripasurilor[117] să se urmeze, după cum se arată cu deosebit rost. Brudina[118] să se urmeze după cum se arată cu deosebit rost. Mierța de pâine, vadra de miere, vadra de vin, măsura fălcii de fân, cărăușii ce aduc vin și rânduiala Vorniceilor pentru paza vitelor și a țarinilor; toate acestea să se urmeze precum se arată cu deosebite rosturi, priveghind Dregătorii ca să se păzească pe deplin. Nemesnicii[119], Gloabele, Clăcile, Împărțare de vin prin sate; toate acestea să lipsească. Iar la târgul ținutului având Ispravnicii cârciuma lor, să vândă vinul lor ca și alții; dar să nu fie volnici a opri vânzarea vinului de pe la cârciumele celorlalți, pentru ca să se vânză vinul lor. Ori care din Ispravnici nu va urma la toate după cum se hotărăște, și va îndrăzni peste poruncă, să fie lipsit din Dregătorie, și să se pedepsească cu Divanul |
(L.P.G.)
SUCEAVA
Lei B
20 |
De tot carul sau căruța încărcată; când va intra în țară la margine, de peste hotar, ori cu ce marfă a fi; sau de va descărca acolo la acel ținut, ori de va trece la alte ținuturi; și Ispravnicul dând cărțulie la Cărăuș să fie nesupărat de Pârcălăbie în toată țara și pe la toate târgurile |
20 |
De tot carul sau căruța încarcată, ori cu ce fel de marfă a fi când va ieși din țară peste hotar |
Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie
Lei B
6 |
De la 3 Zapcii de la un stiag al Panțârilor[120], adică Chehaie, Stegar și Ciauș; câte 2 lei unul |
60 |
De la 40 Panțâri câte 1 pol leu unul |
20 |
De la Vătaful de Cărăuși și de Chiragii; urmând Vătaful după rânduiala Vătăjiei de Cărăuși și de Chiragii, după cum se arată cu deosebit rost |
Alte rânduieli ale Dregătoriei ținutului să se urmeze întocmai, după cum se arată cu deosebit rost.
bez rânduita leafă
(L. P. G.)
NEAMȚ
Lei B
20 |
De tot carul sau căruța încărcată, când va intra în țară la margine, de peste hotar; ori cu ce marfă a fi; sau de va descărca acolo, la acel ținut, ori de va trece la alte ținuturi; și Ispravnicul dând cărțulie la Cărăuș, să fie nesupărat de Părcălăbie în toată țara și pe la toate ținuturile |
20 |
De tot carul sau căruța încărcată, ori cu ce fel de marfă a fi, când va ieși din țară peste hotar |
Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie
Lei B
6 |
De la 3 Zapcii, de la un stiag al Panțârilor; adică Chehaie, Stegar și Ciauș; câte 2 lei unul |
90 |
De la 60 Panțâri câte 1 pol leu unul |
6 |
De la 3 Zapcii de la un stiag al Plăieșilor, adică Vătaf, Stegar și Ciauș; câte 2 lei unul |
90 |
De la 60 Plăieși câte un pol leu unul |
20 |
De la Vătaful de Cărăuși și de Chiragii, urmând Vătaful după rânduiala Vătăjiei de Cărăuși și de Chiragii; după cum se arată cu deosebit rost |
Alte rânduieli ale Dregătoriei ținutului să se urmeze întocmai după cum se arată cu deosebit rost.
bez rânduita lafă
(L. P. G.).
ROMANUL
Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie
Lei B
6 |
De la 3 Zapcii de la un stiag a Panțârilor, adică Chehaie, Stegar și Ciauș; câte 2 lei unul |
75 |
De la 50 Panțâri câte 1 pol leu unul |
9 |
De la 6 Țimirași[121] câte 1 pol leu unul |
20 |
De la Vătaful de Cărăuși și de Chiragii; urmând Vătaful după rânduiala Vătăjiei de Cărăuși și de Chiragii, după cum se arată cu deosebit rost |
Alte rânduieli ale Dregătoriei ținutului să se urmeze întocmai, după cum se arată cu deosebit rost.
bez rânduita leafă
(L.P.G.)
BACĂUL
Lei B
20 |
De tot carul sau căruța încărcată, când va intra în țară la margine de peste hotar; ori cu ce marfă a fi; sau de va descărca acolo, la acel ținut; ori de va trece la alte ținuturi; și Isprav-nicul dând cărțulie la Cărăuș, să fie nesupărat de Părcălăbie în toată țara și pe la toate ținuturile |
20 |
De tot carul sau căruța încărcată, ori cu ce fel de marfă a fi; când va ieși din țară peste hotar |
Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie
Lei B
6 |
De la 3 Zapcii de la un stiag al Panțârilor, adică Chehaie, Stegar și Ciauș; câte 2 lei unul |
75 |
De la 50 Panțâri câte 1 pol leu unul |
12 |
De la 6 Zapcii de la 2 Stiaguri Plăieși; un stiag la Trotug și altul la Comănești; adică 2 Vătaji, 2 Stegari și 2 Ciauși; câte 2 lei unul |
120 |
De la 80 Plăieși de la 2 Stiaguri; 40 la Trotuș și 40 la Comănești; câte 1 pol leu unul |
18 |
De la 12 Țimirași; 6 la Trotug și 6 la Bacău; câte 1 pol leu unul |
20 |
De la Vătăful de Cărăuși și de Chiragii; urmând Vătaful după rânduiala Vătăjiei de Cărăuși și de Chiragii; după cum se arată cu deosebit rost |
Alte rânduieli ale Dregătoriei ținutului să se urmeze întocmai, după cum se arată cu deosebit rost.
bez rânduita leafă (L.P.G.)
PUTNA
Lei B
20 |
De tot carul sau căruța încărcată; când va intra în țară la margine de peste hotar; ori cu ce fel de marfă a fi; sau de va descărca acolo la acel ținut, ori de va trece la alte ținuturi; și Ispravnicul dând cărțulie la Cărăuș, să fie nesupărat de Pârcălabie în toată țara și pe la toate ținuturile |
20 |
De tot carul sau căruța încărcată cu ori ce fel de marfă a fi, când va ieși din țară peste hotar |
Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie
Lei B
50 |
De la Bașbulubaș |
20 |
De la Bulubașa al doilea |
20 |
De la Bulubașa al treilea |
18 |
De la 9 Zapcii de la 3 Stiaguri a Stărostiei Slujitori, câte 3 Zapcii la un stiag; adică Stegar; Odabașă și Ciauș; câte 2 lei unul |
225 |
De la 150 Slujitori Stărostești, de la 3 Stiaguri, câte 50 Slujitori la un stiag și câte un pol leu unul |
20 |
De la Vătaful de Cărăuși și de Chiragii; urmând Vătaful după rânduiala Vătăjiei de Cărăuși și de Chiragii, după cum se arată cu deosebit rost |
Alte rânduieli ale Dregătoriei ținutului, să se urmeze întocmai, după cum se arată cu deosebit rost.
bez rânduita leafă
(L.P.G.)
TECUCIUL
Lei B
20 |
De tot carul sau căruța încărcată, când va intra în țară la margine, de peste hotar; ori cu ce marfă a fi; sau de va descărca acolo la acel ținut, ori de va trece la alte ținuturi; și Ispravnicul dând cărțulie la Cărăuș să fie nesupărat de Pârcălăbie în toată țara și pe la toate ținuturile |
20 |
De tot carul sau căruța încărcată ori cu ce fel de marfă a fi, când va ieși din țară peste hotar |
Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie
Lei B
6 |
De la 3 Zapcii de la un stiag al Călărașilor, adică Chehaie, Stegar și Ciauș; câte 2 lei unul |
97,60 |
De la 65 Călărași câte 1 pol leu unul |
0 |
De la Vătaful de Cărăuși și de Chiragii; urmând Vătaful după rânduiala Vătăjiei de Cărăuși, și de Chiragii, după cum se arată cu deosebit rost |
Alte rânduieli ale Dregătoriei ținutului să se urmeze întocmai, după cum se arată cu deosebit rost.
bez rânduita leafă
(L.P.G.)COVURLUIUL
Lei B
20 |
De tot carul sau căruța încărcată când va intra în țară, la margine, de peste hotar; ori cu ce marfă a fi; sau de va descărca acolo la acel ținut, ori de va trece la alte ținuturi; și Ispravnicul dând cărțulie la Cărăuș; să fie nesupărat de Pârcălăbie în toată țara și pe la toate ținuturile |
20 |
De tot carul sau căruța încărcată, ori cu ce fel de marfă a fi, când va ieși din țară peste hotar |
Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie
Lei B
50 |
De la Bașbulubaș |
20 |
De la Bulubașa al doilea |
20 |
De la Bulubașa al treilea |
18 |
De la 9 Zapcii de la 3 Stiaguri Slujitori câte 3 Zapcii la un stiag, adică Stegar, Odabașă și Ciauș; câte 2 lei unul |
225 |
De la 150 Slujitori de la 3 Stiaguri câte 50 Slujitori la un stiag; și câte 1 pol leu unul |
50 |
De la Căpit. de Călărași ot Puțeni |
100 |
De la Călărașii ot Puțeni |
30 |
De la Căpit. de Călărași ot Pechea |
50 |
De la Călărașii ot Pechea |
10 |
De la Vătaful de Vozari |
33 |
De la 22 Vozari câte 1 pol leu unul |
20 |
De la Vătaful de Cărăuși și de Chiragii, urmând Vătaful după rânduiala Vătăjiei de Cărăuși și de Chiragii, după cum se arată cu deosebit rost |
Alte rânduieli ale Dregătoriei ținutului să se urmeze întocmai, după cum se arată cu deosebit rost.
bez rânduita leafă
(L. P. G.)
TUTOVA
Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie
Lei B
6 |
De la 3 Zapcii de Ia un stiag de Călărași; adică Chehaie, Stegar și Ciauș; câte 2 lei unul |
75 |
De la 50 Călărași câte 1 pol leu unul |
20 |
De la Vătaful de Cărăuși și de Chiragii; urmând Vătaful după rânduiala Vătăjiei de Cărăuși și de Chiragii, după cum se arată cu deosebit rost |
Alte rânduieli ale Dregătoriei ținutului să se urmeze întocmai; după cum se arată cu deosebit rost.bez rânduita leafă
(L.P.G.)
VASLUIUL
Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie
Lei B
6 |
De la 3 Zapcii de la un stiag de Călărași, adică Chehaie, Stegar și Ciauș; câte 2 lei unul |
75 |
De la 50 Călărași, câte 1 pol leu unul |
20 |
De la Vătaful de Cărăuși și de Chiragii, urmând Vătaful după rânduiala Vătăjiei de Cărăuși și de Chiragii, după cum se arată cu deosebit rost |
Alte rânduieli ale Dregătoriei ținutului să se urmeze întocmai, după cum se arată cu deosebit rost.
bez rânduita leafă
(L. P. G.)
FĂLCIUL
Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie
Lei B
6 |
De la 3 Zapcii de la un stiag de Călărași, adică Chehaie, Stegar și Ciauș; câte 2 lei unul |
90 |
De la 60 Călărași câte 1 pol leu unul |
20 |
De la Vătaful de Cărăuși și de Chiragii; urmând Vătaful după rânduiala Vătăjiei de Cărăuși și de Chiragii; după cum se arată cu deosebit rost |
Alte rânduieli ale Dregătorie ținutului, să se urmeze întocmai, după cum se arată cu deosebit rost.
bez rânduita leafă
(L. P. G.)
GRECENII
Lei B
20 |
De tot carul sau căruța încărcată, când va intra în țară, la margine, de peste hotar; ori cu ce marfă a fi; sau de va descărca acolo la acel ținut, ori de va trece la alte ținuturi; și Ispravnicul dând cărțulie la Cărăuș, să fie nesupărat de Pârcălăbie în toată țara și pe la toate ținuturile |
20 |
De tot carul sau căruța încărcată, ori cu ce fel de marfă a fi, când va ieși din țară peste hotar |
Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie
Lei B
6 |
De la 3 Zapcii de la un stiag de Slujitori, adică Chehaie, Stegar și Ciauș; câte 2 lei unul |
45 |
De la 30 Slujitori câte 1 pol leu unul |
20 |
De la Vătaful de Cărăuși și de Chiragii; urmând Vătaful după rânduiala Vătăjiei de Cărăuși și de Chiragii, după cum se arată cu deosebit rost |
Alte rânduieli ale Dregătoriei ținutului, să se urmeze întocmai, după cum se arată cu deosebit rost.
bez rânduita leafă
(L.P.G.)
CODRUL
Lei B
20 |
De tot carul sau căruța încărcată; când va intra în țară, la margine de peste hotar; ori cu ce marfă a fi; sau de va descărca acolo la acel ținut, ori de va trece la alte ținuturi; și Ispravnicul dând cărțulie la Cărăuș, să fie nesupărat de Pârcălăbie, în toată țara și pe la toate ținuturile |
20 |
De tot carul sau căruța încărcată, ori cu ce fel de marfă a fi, când va ieși din țară peste hotar |
Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie
Lei B
6 |
De la 3 Zapcii de Slujitori, adică Chehaie, Stegar și Ciauș; câte 2 lei unul |
18 |
De la 12 Slujitori câte 1 pol leu unul |
20 |
De la Vătaful de Cărăuși și de Chiragii urmând Vătaful după rânduiala Vătăjiei de Cărăuși și de Chiragii; după cum se arată cu deosebit rost |
Alte rânduieli ale Dregătoriei ținutului să se urmeze întocmai, după cum se arată cu deosebit rost.
bez rânduita leafă
(L.P.G.)
LĂPUȘNA, ORHEIUL
Lei B
20 |
De tot carul sau căruța, când va intra în țară, la margine de peste hotar, ori cu ce marfă a fi; sau de va descărca acolo la acel ținut, ori de va trece la alte ținuturi; și Ispravnicul dând cărțulie la Cărăuș, să fie nesupărat de Pârcălăbie în toată țara și pe la toate ținuturile |
20 |
De tot carul sau căruța, încărcată ori cu ce fel de marfă a fi, când va ieși din țară peste hotar |
Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie
Lei B
50 |
De la Căpt. ot Jora |
30 |
De la Căpt. ot Cărjov |
30 |
De la Căpit. ot Hotărniceni |
30 |
De la Căpit. ot Hăncești |
6 |
De la 3 Zapcii de la un stiag al Călărașilor ot Jora, adică Chehaie, Stegar și Ciauș, câte 2 lei unul |
60 |
De la 40 Călărași ot Jora, câte 1 pol leu unul |
6 |
De la 3 Zapcii de la un stiag al Călărașilor ot Cărjov, adică Chehaie, Stegar și Ciauș; câte 2 lei unul |
60 |
De la 40 Călărași ot Hotărniceni câte 1 pol leu |
6 |
De la 3 Zapcii de la un stiag al Călărașilor ot Hăncești, adică Chehaie, Stegar și Ciauș; câte 2 lei unul |
45 |
de la 30 Călărași ot Hăncești, câte 1 pol leu unul |
12 |
De la 6 Zapcii, de la 4 Stiaguri de Călărași, câte 3 Zapcii la un stiag, adică 2 Chehaie, 2 Stegari și 2 Ciauși; câte 2 lei unul |
300 |
De la 200 Călărași, de la 4 Stiaguri, câte 50 la un stiag și câte 1 pol leu unul |
6 |
De la 3 Zapcii de la un stiag Călăraș, de la Cuirlu, adică Chehaie, Stegar și Ciauș; câte 2 lei unul |
90 |
De la 60 Călărași ot Cuirlu câte 1 pol leu unul |
20 |
De la Vătaful de Cărăuși și de Chiragii, urmând Vătaful după rânduiala Vătăjiei de Cărăuși și de Chiragii, după cum se arată cu deosebit rost |
Alte rânduieli ale Dregătoriei ținutului să se urmeze întocmai, după cum se arată cu deosebit rost.
bez rânduita leafă
(L. P. G.)
SOROCA
Lei B
20 |
De tot carul sau căruța încărcată când va intra în țară, la margine de peste hotar; ori cu ce marfă a fi; sau de va descărca acolo la acel ținut, ori de va trece la alte ținuturi; și Ispravnicul dând cărțulie la Cărăuș, să fie nesupărat de Pârcălăbie în toată țara și pe la toate ținuturile |
20 |
De tot carul sau căruța încărcată, ori cu ce fel de marfă a fi, când va ieși din țară peste hotar |
Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie
Lei B
30 |
De la Căpt. de Coseuți |
30 |
De la Căpt. de Vascăuți |
30 |
De la Căpt. ot Solonceni |
18 |
De la 9 Zapcii de la 3 stiaguri Căzaci, ot Coseuți, ot Vascăuți și ot Solonceni; câte 3 Zapcii la un stiag; adică 3 Sotnici[122], 3 Stegari, 3 Ciauși; câte 2 lei unul |
198 |
De la 132 Căzaci de la 3 Stiaguri, ot Coseuți, ot Vascăuți și ot Solonceni; câte 44 la un stiag și câte 1 pol leu unul |
20 |
De la Vătaful de Cărăuși și de Chiragii; urmând Vătaful după rânduiala Vătăjiei de Cărăuși și de Chiragii; după cum se arată cu deosebit rost |
Alte rânduieli ale Dregătoriei ținutului să se urmeze întocmai, după cum se arată cu deosebit rost.
bez rânduita leafă (L. P. G.)
CERNĂUȚI
Lei B
20 |
De tot carul sau căruța încărcată; când va intra în țară, la margine de peste hotar; ori cu ce marfă a fi; sau de va descărca acolo la acel ținut; ori de va trece la alte ținuturi; și Ispravnicul dând cărțulie la Cărăuș, să fie nesupărat de Pârcălăbie în toată țara și pe la toate ținuturile |
20 |
De tot carul sau căruța încărcată, ori cu ce fel de marfă a fi, când va ieși din țară peste hotar |
Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie
Lei B
6 |
De la 3 Zapcii de la un stiag de Panțiri, adică Chehaie, Stegar și Ciauș; câte 2 lei unul |
22,60 |
De la 15 Panțiri câte 1 pol leu unul |
20 |
De la Vătaful de Cărăuși și de Chiragii; urmând Vătaful după rânduiala Vătăjiei de Cărăuși și de Chiragii; după cum se arată cu deosebit rost |
Alte rânduieli ale Dregătoriei ținutului să se urmeze întocmai, după cum se arată cu deosebit rost.
bez rânduita leafă
(L.P.G.)
DOROHOIUL
Lei B
20 |
De tot carul sau căruța încărcată când va intra în țară, la margine de peste hotar; ori cu ce fel de marfă a fi; sau de va descărca acolo la acel ținut, ori de va trece la alte ținuturi; și Ispravnicul dând cărțulie la Cărăuș, să fie nesupărat de Pârcălăbie în toată țara și pe la toate ținuturile |
20 |
De tot carul sau căruța încărcată, ori cu ce fel de marfă a fi, când va ieși din țară peste hotar |
Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie
Lei B
6 |
De la 3 Zapcii de la un stiag al Panțârilor, adică Chehaie, Stegar și Ciauș; câte 2 lei unul |
75 |
De la 50 Panțâri câte 1 pol leu unul |
20 |
De la Vătaful de Cărăuși și de Chiragii; urmând Vătaful după rânduiala Vătăjiei de Cărăuși și de Chiragii; după cum se arată cu deosebit rost |
Alte rânduieli ale Dregătoriei ținutului să se urmeze întocmai, după cum se arată cu deosebit rost.
bez rânduita leafă
(L.P.G.)
BOTOȘANI
Lei B
20 |
De tot carul sau căruța încărcată când va intra în țară la margine, de peste hotar; ori cu ce marfă a fi; sau de va descărca acolo la acel ținut, ori de va trece la alte ținuturi; și Ispravnicul dând cărțulie la Cărăuș, să fie nesupărat de Pârcălăbie în toată țara și pe la toate ținuturile |
20 |
De tot carul sau căruța încărcată, ori cu ce fel de marfă a fi, când va ieși din țară peste hotar |
Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie
Lei B
6 |
De la 3 Zapcii de la un stiag de Panțâri, adică Chehaie, Stegar și Ciauș; câte 2 lei unul |
75 |
De la 50 Panțâri câte 1 pol leu unul |
20 |
De la Vătaful de Cărăuși și de Chiragii; urmând Vătaful după rânduiala Vătăjiei de Cărăuși și de Chiragii; după cum se arată cu deosebit rost |
Alte rânduieli ale Dregătoriei ținutului să se urmeze întocmai, după cum se arată cu deosebit rost.
bez rânduita leafă
(L. P. G.)
HĂRLĂUL
Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie
Lei B
6 |
De la 3 Zapcii de la un stiag de Panțâri, adică Chehaie, Stegar și Ciauș; câte 2 lei unul |
67,60 |
De la 45 Panțâri câte 1 pol leu unul |
20 |
De la Vătaful de Cărăuși și de Chiragii; urmând Vătaful după rânduiala Vătăjiei de Cărăuși și de Chiragii; după cum se arată cu deosebit rost |
Alte rânduieli ale Dregătoriei ținutului să se urmeze întocmai, după cum se arată cu deosebit rost.
bez rânduita leafă
(L.P.G.)
CĂRLIGĂTURA
Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie
Lei B
6 |
De la 3 Zapcii de la un stiag de Panțâri, adică Chehaie, Stegar și Ciauș; câte 2 lei unul |
45 |
De la 30 Panțâri câte 1 pol leu unul |
9 |
De la 6 Țimirași câte 1 pol leu unul |
20 |
De la Vătaful de Cărăuși și de Chiragii; după cum se arată cu deosebit rost |
Alte rânduieli ale Dregătoriei ținutului să se urmeze întocmai, după cum se arată cu deosebit rost.
bez rânduita leafă
(L.P.G.)
ȚINUTUL IAȘI
Lei B
20 |
De tot carul sau căruța încărcată când va intra în țară la margine, de peste hotar; ori cu ce marfă a fi; sau de va descărca acolo la acel ținut, ori de va trece la alte ținuturi; și Ispravnicul dând cărțulie la Cărăuș, să fie nesupărat de Pârcălăbie în toată țara și pe la toate ținuturile |
20 |
De tot carul sau căruța încărcată ori cu ce fel de marfă a fi, când va ieși din țară peste hotar |
Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie
Lei B
12 |
De la 6 Zapcii de la 2 stiaguri de Panțâri câte 3 Zapcii la un stiag, adică 2 Chihaie, 2 Stegari și 2 Ciauși; câte 2 lei unul |
150 |
De la 100 Panțâri de la 2 Stiaguri, câte 50 la un stiag, și câte 1 pol leu unul |
20 |
De la Vătaful de Cărăuși și de Chiragii, urmând Vătaful după rânduiala Vătăjiei de Cărăuși și de Chiragii, după cum se arată cu deosebit rost |
Alte rânduieli ale Dregătoriei ținutului să se urmeze întocmai, după cum se arată cu deosebit rost.
bez rânduita leafă
(L.P.G.)
VENITUL MĂNĂSTIRII
SFÂNTULUI SPIRIDON DIN ORAȘUL IAȘI
Lei B
24 |
Mortasăpia din târgul Iași, după Condică; asemenea să ia și din Târgul Frumos Venitul Cantariului, după Condică, din toate târgurile; afară de târgurile ce sunt date miluire la alte mănăstiri |
3 |
De drobul de sare, de steție, de găliată și de sare de Coteț, ce se va vinde și se va ridica din mâglă[123] de către Cumpărător, cum și de către Cămăraș de Ocnă; de vor ridica sarea și o vor pogorî în vale, sau de vor trimite pe la târguri. Iar de s-a întâmpla ca să se strângă de către Domnie venitul Ocnei în credință, atunci rânduiții Cămărași de Ocnă să dea rânduitul venit din suma venitului Cămărei Gospd |
1 și 1/2 |
De oca de ceară ce va trece peste hotar într-altă țară |
2 |
De butea cu vin ce va trece peste hotar într-altă țară; iar de poloboc pe jumătate |
60 |
De butea cu vin ce va intra în orașul Iași; iar de poloboc pe jumătate; însă de la Prea Sfinția Sa Mitropolitul și până la Vel Stolnic, atât, care s-or afla într-aceste boierii, cât și cei ce au fost mai înainte într-aceste boierii; așijderea și giupănesele văduve, de or fi fost boierii lor într-aceste boierii, să nu se supere pe vinațele[124] lor Solăritul[125] Vrancei, după așezarea ce se va face cu Vrâncenii, pentru sarea măruntă din Vrancea |
Lei B
1 și 1/2 |
De toată vadra de horilcă; însă numai pe horilca[126] ce va veni din țara leșască |
1 |
De un pogon de titin (tutun) ce s-a afla semănat în țară |
6 |
De tot râmătorul ce va trece peste hotar într-altă țară |
15 |
De tot carul cu lipscănie[127] ce se va descărca; iar trecând peste hotar într-altă țară să dea pe jumătate |
Bezmănul[128] și Dijma pe locul ce are miluire cu Hrisov Gospod în târgul Galaților
Lei B
30 |
De toată Salhanaua |
3 |
De toată magazaoa mare ce va fi în față |
2 |
De toată magazaoa mică ce va fi în față |
2 |
De toată magazaoa mare ce va fi din dos |
1 |
De toată magazaoa mică ce va fi din dos |
2 |
De toată șaica[129] mare ce se pogoară pe Siret încărcată |
1 |
De toată șaica mică tij |
1 |
De toată casa ce va fi pe locul mănăstirii |
3 |
De toată dughiana ce va fi pe locul mănăstirii |
30 |
De tot catargul ce se pogoară pe Siret |
30 |
De toată cârma |
15 |
De tot trinketul |
9 |
De tot sirinul[130] mare |
3 |
De tot sirinul mic |
4 |
De tot tahtalăcul ce se pogoară pe Siret |
Lei B
1 |
De tot dulapul ce vine pe Siret |
2 |
De tot cifte dulap tij |
1 |
De 2 grinzi sau de 2 ușori ce vin pe apă |
1 |
De 2 scânduri de brad ce vin pe apă |
1 |
De 2 scânduri mari de tei ce vin pe apă Dijma din vii după obicei |
VENITUL MĂNĂSTIRII PROROCULUI SAMOIL OT FOCȘANI CARE ESTE MITOH[131] LA SFETI SPIRIDON
Lei B
24 |
Mortasăpia din târgul Tecuciului după Condică |
(L.P.G.)
VENITUL MĂNĂSTIRII GALAȚI
Lei B
24 |
Mortasăpia, după Condică, de la iarmaroacele ce se fac la Târgușor ot ținutul Iași |
6 |
Măzărie[132] ot Galați de pe peștele proaspăt ce vine pe apă la Schelea Galaților, adică: 2 parale la un leu din vânzarea peștelui, numai de pe peștele proaspăt ce va veni din țara turcească |
(L.P.G.)
VENITUL MĂNĂSTIRII FRUMOASEI
Lei B
40 |
Bezmănul de dugheană de frunte ce s-a afla la iarmaroacele ot Târgușor otținutul Iași |
30 |
Bezmănul de dugheana al doilea și din toată cârciuma cu vin |
20 |
De tarabă |
10 |
De vatra de foc care face bucate de vândut |
(L. P. G.).
VENITUL MĂNĂSTIRII CETĂȚUIEI
Lei B
24 |
Mortasăpia, după Condică, numai în ziua de Sf. Petru, de la iarmaroacele ce se fac la Târgușor ot ținutul Iași |
(L.P.G.)
VENITUL MĂNĂSTIRII PRECISTEI OT ROMAN
Lei B
24 |
Mortasăpia din târgul Romanului, după Condică |
(L.P.G.)
VENITUL MĂNĂSTIRII BISTRIȚEI
Lei B
24 |
Mortasăpia din târgul Bacăului, după Condică |
(L.P.G.)
BRUDINA[133] DUNĂRII
Lei B
20 |
De cal, bou, la car și căruța încărcată; iar de vor trece caii sau boii înot să dea pe jumătate pentru povoară |
15 |
De cal, bou, la car și căruța deșartă; iar de vor trece caii sau boii înot să dea pe jumătate |
15 |
De omul călare ce va trece în pod; iar de omul pedestru 6 bani |
10 |
De ori ce vită slobodă ce va trece în pod |
3,80 |
Pe 1 000 oi ce vor trece în pod din oile mumbaelii împărătești |
5 |
Pe 1 000 oi ce vor trece în pod, oi neguțătorești |
(L. P. G.)
BRUDINA NISTRULUI
Lei B
15 |
De cal, bou, la car și căruța încărcată; iar de vor trece caii sau boii înot, să dea pe jumătate pentru povoară |
10 |
De cal, bou, la car și căruța deșartă; iar de vor trece caii sau boii înot să dea pe jumătate |
12 |
De omul călare ce va trece în pod; iar de omul pedestru 3 bani |
6 |
De ori ce vită slobodă, ce va trece în pod |
400 |
Pe 1 000 oi ce vor trece în pod; adică 4 bani pe zece oi |
(L. P. G)
BRUDINA PRUTULUI ȘI A SIRETULUI ȘI A MOLDOVEI, BISTRIȚA ȘI TROTUȘUL
Lei B
6 |
De cal, bou, la car și căruța încărcată; iar de vor trece caii sau boii înot, să dea pe jumătate |
3 |
De cal, bou, la car și căruța deșartă; iar de vor trece caii sau boii înot să dea pe jumătate |
3 |
De omul călare ce va trece în pod; iar de omul pedestru pe jumătate |
3 |
De ori ce vită slobodă ce va trece în pod |
200 |
Pe 1 000 oi ce vor trece în pod; adică pe zece oi doi bani |
(L. P. G.)
LEFILE VELIȚILOR BOIERI ȘI ALE CELORLALȚI BOIERI ȘI BOIERNAȘI, ȘI ALE ZAPCIILOR, ȘI ALE SLUJITORILOR CURȚII GOSPOD.
Pe an |
|
Pe lună |
Lei B |
|
Lei B |
3 000 |
Vel Logofăt |
250 |
1 200 |
B Logofăt |
100 |
1 200 |
T Logofăt |
100 |
720 |
6 Vornici de poartă câte 10 lei unul |
60 |
480 |
2 Logofeți de taină câte 20 lei unul |
40 |
180 |
Izbașa |
15 |
2 400 |
20 Logofeți de divan câte 10 lei unul |
200 |
360 |
Cămărașul de izvoade |
30 |
480 |
2 Condicari ai divanului câte 20 lei unul |
40 |
60 |
Vătaful de vartă |
5 |
240 |
Protopsalt[134] |
20 |
120 |
Al doilea psalt |
10 |
130 |
Al treilea psalt de la Harem |
10 |
1 200 |
4 Preoți, 2 Diaconi de la biserica gspd; 3 preoți, un diacon de la biserica gospjdii câte 10 lei unul |
100 |
240 |
4 Țârcovnici la 2 biserici gospd; câte 5 lei unul |
20 |
960 |
lumini de ceară, unt de lemn, tămâie la 2 biserici gspd. |
80 |
5 000 |
Vel Vornic |
416,80 |
5 000 |
Vel Vornic |
416,80 |
5 000 |
Vel Vornic |
416,80 |
5 000 |
Vel Vornic |
416,80 |
4 200 |
Vel Hatman |
350 |
600 |
Vel Căpit. de Lefecii |
50 |
360 |
Vel Căpit. Hătm. |
30 |
240 |
Porocinecu |
20 |
180 |
Bașbulucbașa Hăt. |
15 |
360 |
3 Bulucbași Hăt. câte 10 lei unul |
30 |
36 |
Stegarul Hatm. |
3 |
216 |
2 trâmbaci; 2 doboșeri; 1 surmaciu; 1 flueraș al Hătmăniei câte 3 lei unul |
18 |
360 |
Bașbulucbaș din Curte gspd. |
30 |
240 |
Bulucbaș al doilea din Curte gspd. |
20 |
240 |
Căpt. de Drăgani din Curte gspd. |
20 |
240 |
Sotnicu de Curte gspd. |
20 |
720 |
12 Zapcii de la 4 stiaguri Seimeni din Curte gspd; câte 3 Zapcii la un stiag; adică: Stegar, Odabaș și Ciauș; câte 5 lei unul |
60 |
6 768 |
188 de Seimeni de la 4 stiaguri a Curții gspd. câte 3 lei unul |
564 |
960 |
4 Căpt. de Levenți[135] de la 4 stiaguri câte 20 lei unul |
80 |
480 |
4 Odabași de la 4 stiaguri de Levenți câte 10 lei unul |
40 |
480 |
4 Ciauși de la 4 stiaguri de Levenți câte 10 lei unul |
40 |
360 |
4 Bairactari de la 4 stiaguri de Levenți câte 7 pol lei unul |
30 |
5 280 |
88 Levenți de la 4 stiaguri câte 22 la un stiag câte 5 lei unul |
440 |
360 |
Vel Căpt.de Ciuhur |
30 |
240 |
Vel Căpt. de Dorohoi |
20 |
240 |
Vel Căpt. de Tecuci |
20 |
240 |
Vel Căpt. de Covurlui |
20 |
3 600 |
Vel Visternic |
300 |
1 800 |
B Vist |
150 |
1 200 |
T Vist |
100 |
1 200 |
Logof. de Visterie |
100 |
600 |
Vătaful de Visterie |
50 |
480 |
Sameșul[136] de Visterie |
40 |
480 |
Condicarul Visteriei |
40 |
1 440 |
4 Logofeți de Visterie câte 30 lei unul |
120 |
3 840 |
16 Logofeți tij a Visteriei câte 20 lei unul |
320 |
360 |
Să mai ia Visteria ca să fie pentru cei ce vor strânge ciferturile și cheltuiala țării |
30 |
480 |
Cheltuiala Visteriei: hârtie, cerneală, ceară tare |
40 |
6 000 |
Vel Postelnic |
500 |
2 400 |
Vel Paharnic |
200 |
2 400 |
Vel Camanar |
200 |
2 400 |
Vel Gramatic |
200 |
720 |
B Post. |
60 |
600 |
T Post. |
50 |
360 |
B Spătar |
30 |
960 |
4 T Spt. câte 20 lei unul |
80 |
600 |
B Gramatic câte 50 lei |
50 |
360 |
T Gramatic |
30 |
360 |
B Paharn. |
30 |
240 |
Vătaful de Păhărnicei |
20 |
480 |
4 Păhărnicei câte 10 lei unul |
40 |
1 440 |
12 Postelnicei câte 10 lei unul |
120 |
600 |
Polcolvnicul Postelniciei |
50 |
120 |
Vătaf de Călărași |
10 |
60 |
Vătaful de Lipcani |
5 |
240 |
10 Beșlii creștini câte 2 lei unul |
20 |
1 200 |
Vel Cupar |
100 |
1 200 |
Muhurdariul[137] |
100 |
1 200 |
Mehtupciul[138] |
100 |
600 |
Vătaful de Copii |
50 |
600 |
Ici Ciohodar[139] |
50 |
360 |
Divictarul |
30 |
240 |
2 Ispravnici de Aprozi câte 10 lei unul |
20 |
240 |
2 Ispravnici de Copii din Casă câte 10 lei unul |
20 |
60 |
Stegariul de Copii |
5 |
1 200 |
Pisarul[140] sau Vechilul sau Sărdari Saule |
100 |
360 |
Vel Caftangiu |
30 |
3 000 |
Vel Spătar |
250 |
2 400 |
Vel Ban |
200 |
2 400 |
Vel Comis |
200 |
600 |
B Comis |
50 |
600 |
Răhtivanul[141] |
50 |
720 |
3T Comiși câte 20 lei unul |
60 |
480 |
2 Salahori câte 20 lei unul |
40 |
60 |
Iruc Bairactar |
5 |
120 |
Săizbaș |
10 |
60 |
Al doilea Săiz |
5 |
120 |
Nălban[142] bașa |
10 |
120 |
2 Sacale[143] câte 5 lei una |
10 |
240 |
2 carătași câte 10 lei |
20 |
120 |
2 carătași tij câte 5 lei |
10 |
108 |
3 Vătaji adică Vătaf de comișei, Vătaful de vezetei, Vătaful de dărvari, câte 3 lei unul |
9 |
480 |
20 vezetei câte 2 lei unul |
40 |
480 |
20 comișei câte 2 lei unul |
40 |
120 |
2 ogiaguri de țigani cu foi câte 5 lei unul |
10 |
La D-lui Vel Cămăraș
960 |
B Camăraș |
80 |
360 |
Vătaf de Cămară |
30 |
360 |
Pivniceriul |
30 |
600 |
Gerahul[144] gspd. să deie la doftorul Fotachi |
50 |
240 |
Vel Cibucciu |
20 |
240 |
Vel Cahfegiu |
20 |
240 |
Vel Sofragiu[145] |
20 |
240 |
Vel Șerbecciu[146] |
20 |
240 |
Vel Ibrictar |
20 |
240 |
Vel Peșchergiu[147] |
20 |
240 |
Vel Șamdagiu[148] |
20 |
240 |
Bărbierul |
20 |
240 |
Vel Credincer[149] |
20 |
864 |
12 Copii din Casă din 2 Spătării leafă și emeclicul[150] câte 6 lei unul |
72 |
360 |
Baș Ciohodar |
30 |
120 |
Chehaiaua de Ciohodari |
10 |
864 |
12 Ciohodari leafă și emeclic câte 6 lei unul |
72 |
240 |
Baș alaiu Ciauș |
20 |
120 |
Al doilea alaiu Ciauș |
10 |
120 |
Iciolan Ciauș |
10 |
120 |
Mataragi bașa |
10 |
180 |
Șatăr bașa |
15 |
90 |
Chihaie de Șatări |
7,60 |
288 |
4 Șatări, leafă și emeclic câte 6 lei unul |
24 |
120 |
Saraci bașa |
10 |
90 |
Saraci Iamac |
7,60 |
480 |
Tufecci[151] bașa |
40 |
360 |
3 Zapcii de la stiagul Tufecciilor, adică Odabașa, Bairactar, Ciauș, câte 10 lei unul |
30 |
1 500 |
25 Tufeccii câte 5 lei unul |
125 |
1 800 |
Vel Agă |
150 |
600 |
Vel Căpt. de Dărăbani |
50 |
360 |
Polcovnicul Agiesc |
30 |
120 |
Baș Ciauș Agiesc |
10 |
120 |
Baș Bulucbaș Agiesc |
10 |
300 |
5 Bulucbași Agiești câte 5 lei unul |
25 |
36 |
Bucinașul Agiesc |
3 |
216 |
2 trâmbaci, 2 doboșeri, 1 surmaciu și un flueraș agiești câte 3 lei unul |
18 |
1 800 |
Vel Stolnic |
150 |
1 200 |
Vel Medelnicer |
100 |
1 200 |
Vel Armaș |
100 |
360 |
B Armaș |
30 |
240 |
T Armaș |
20 |
120 |
Condicariul de temniță |
10 |
120 |
Ispravnicul de Armășei |
10 |
60 |
Vătaful de temniță |
5 |
72 |
2 Topcii câte 3 lei unul |
6 |
1 428 |
La toți Mehterii cu emeclicul lor după cum se arată anume cu deosebit izvod |
119 |
300 |
4 trâmbaci și 1 surmaciu al Curții gspd. câte 5 lei unul |
25 |
72 |
2 doboșari ai Curții gspd. câte 3 lei unul |
6 |
480 |
Cheltuiala la 4 masalale[152] pe toată sara |
40 |
144 |
12 Masalagii câte 1 leu unul |
12 |
60 |
Gelatul[153] |
5 |
1 800 |
Vel Portar |
150 |
600 |
B Portar |
50 |
240 |
T Portar |
20 |
720 |
12 Portărei cu un odagiu și cu un bucătar, câte 5 lei unul |
60 |
960 |
Vel Clucer |
80 |
600 |
Vel Sulger[154] |
50 |
600 |
Vel Jicnicer[155] |
50 |
600 |
Vel Pitar |
50 |
600 |
Vel Șatrar |
50 |
1 200 |
Vel Ispravnic de Curte |
100 |
96 |
4 Șătrărei câte 2 lei unul |
8 |
144 |
6 teslari ai Curții gspd. câte 2 lei unul |
12 |
96 |
4 petrari ai Curții gspd. câte 2 lei unul |
8 |
72 |
jămlari ai Curții gspd. câte 3 lei unul |
6 |
144 |
4 pitari ai Curții gspd. câte 3 lei unul |
12 |
144 |
6 apari ai Curții gspd. câte 2 lei unul |
12 |
48 |
2 olari ai Curții gspd. câte 2 lei unul |
4 |
24 |
Un chilhangiu |
2 |
192 |
8 tăietori de lemne ai Curții gspd. câte 2 lei unul |
16 |
192 |
8 joldunari[156] ai Curții gspd. câte 2 lei unul |
16 |
96 |
4 măturătoare câte 2 lei una |
8 |
480 |
Beceriul |
40 |
600 |
Stolnicul Curții gspd. |
50 |
12 000 |
Cheltuiala Cuhnii Curții gspd. la trei mese: la Gspd. la Harem și la Cămara gspd. |
1 000 |
1 200 |
Vornic ot Gspjda |
100 |
600 |
Vorniciasa ot Gspjda |
50 |
240 |
Cahvegidina[157] Gspjdei |
20 |
1 200 |
10 Fete din casă ot Gspjda câte 10 lei una |
100 |
4 800 |
2 Ispravnici ot Sociava |
400 |
4 800 |
2 Ispravnici ot Niamț |
400 |
4 800 |
2 Ispravnici ot Roman |
400 |
4 800 |
2 Ispravnici ot Bacău |
400 |
4 800 |
2 Starosti ot Putna |
400 |
216 |
2 trâmbaci, 2 doboșeri, 1 surmaciu, 1 flueraș al Stărostiei Putnei câte 3 lei unul |
18 |
4 800 |
2 Ispravnici ot Tecuci |
400 |
4 800 |
2 Pârcălabi ot Covurlui |
400 |
4 800 |
2 Ispravnici ot Tutova |
400 |
4 800 |
2 Ispravnici ot Vaslui |
400 |
4 800 |
2 Ispravnici ot Fălciu |
400 |
1 200 |
1 Ispravnic ot Greceni |
100 |
270 |
1 Ispravnic ot Codru |
60 |
4 800 |
Sărdăria ot Lăpușna Orhei |
400 |
360 |
Polcovnicul Sărdăriei |
30 |
216 |
2 trâmbaci, 2 doboșeri, 1 surmaciu, 1 flueraș al Sărdăriei câte 3 leï unul |
18 |
4 800 |
2 Ispravnici ot Soroca |
400 |
1 800 |
1 Ispravnic ot Cernăuți |
150 |
4 800 |
2 Ispravnici ot Dorohoi |
400 |
4 800 |
2 Vornici ot Botoșeni |
400 |
4 800 |
2 Ispravnici ot Hărlău |
400 |
2 400 |
1 Ispravnic ot Cărligătura |
200 |
4 800 |
2 Ispravnici ot ținutul Iașului |
400 |
360 |
Vornic de Vrance |
30 |
144 |
12 Fustași de divan câte 1 leu unul |
12 |
24 2936 |
|
20 244,80 |
[1] IPOCHIMEN, ipochimeni, s. m. (Înv. și fam.; azi ir.) Persoană, individ, ins. [Acc. și: ipochimen] – Din ngr. ipokímenon.
[2] OSÂRDIE s. f. (Înv.) Stăruință în executarea unui lucru; ardoare, zel, râvnă, sârguință, străduință. – Din sl. usrŭdije.
[3] ALIȘVERIȘ, alișverișuri, s. n. (Fam.) Vânzare, negoț, afaceri (reușite). – Din tc. alıșveriș.
[4] zăticneală s.f. (înv., reg.) Împiedicare, stînjenire. Ce fel de zăticneală ai putea să întîmpini? (CR.). • pl. -eli. /zăticni + -eală.
[5] asuprelnic, asuprelnică, asuprelnici, asuprelnice adj. (înv.) apăsător, asupritor
[6] METAHIRISI, metahirisesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) 1. A folosi, a utiliza. ♦ A obișnui, a practica (un obicei). ♦ A dori, a pofti. 2. A exercita, a practica (o meserie, un negoț etc.); a face ceva, a se îndeletnici cu... – Din ngr. métahirísomai (viit. lui metahirízo).
[7] TROPOS, troposuri, s. n. (Învechit) Manieră, chip, mod de purtare. Baronul, rușinat se vede de acest tropos, s-a coborît la cea întăi stație și o dispărut. ALEXANDRI, T. 72.
[8] STEPENĂ, stepene, s. f. (Înv.) Treaptă, rang. – Din sl. stepenĭ.
[9] RĂSURĂ3, răsuri, s. f. Cotă adițională la dări, în Țările Române, în sec. XVIII-XIX, din care se făcea plata dregătorilor. – Cf.
[10] VELIT, veliți, adj. (în Evul Mediu, în Țara Românească și în Moldova) Care ocupa primul loc în ierarhia boierilor; de rangul întâi; mare. – Vel + suf. -it.
[11] Sferturilor, dare plătită la început trimestrial și ajunsă apoi nelimitată, până la 12 sferturi pe an
[12] Dare directă
[13] DAJDIE, dăjdii, s. f. (Înv.) Impozit, dare, bir. [Pl. și: dajdii] – Din sl. dažda.
[14] MAZIL, mazili, s. m. 1. Domn sau înalt demnitar scos din funcție. 2. Mic boier sau descendent de mic boier (fără funcție publică). 3. Membru al unui corp de cavalerie format din boierii scoși din funcție. 4. Persoană însărcinată cu strângerea birurilor; vătășel în slujba boierilor, plătit din banii birului. – Din tc. mazul.
[15] RUPTAȘ, ruptași, s. m. Contribuabil care, plătind darea numită ruptă, era scutit de orice bir. – Ruptă + suf. -aș.
[16] LOGOFĂT, logofeți, s. m. 1. (În Evul Mediu, în Țara Românească și în Moldova) Titlu de mare dregător în ierarhia boierilor români, membru al Sfatului domnesc; persoană care deținea acest titlu. ◊ Mare logofăt = (în Moldova) întâiul boier de divan, care conducea Cancelaria domnească și, în lipsa domnului sau a mitropolitului, prezida Divanul; (în Muntenia) unul dintre cei mai de seamă boieri de divan, urmând după ban. Logofăt al doilea = locțiitorul marelui logofăt. Logofăt al treilea = secretarul marelui logofăt. Logofăt de obiceiuri = dregător având atribuții de maestru de ceremonii. Logofăt de taină (sau domnesc) = secretar particular al domnului. Logofăt de vistierie = secretar al vistieriei domnești. ♦ Șeful Cancelariei domnești. 2. (Înv.) Secretar, scriitor într-o cancelarie; grămătic, diac, pisar, copist. 3. Vătaf (la o moșie boierească). – Din ngr. logothétis.
[17] VORNIC, vornici, s. m. 1. (În Evul Mediu, în Țările Române) Mare dregător din Sfatul domnesc, însărcinat cu supravegherea Curții, conducerea treburilor interne ale țării, având și atribuții judecătorești. ◊ Mare vornic (sau vornic mare) = cel dintâi boier din Divan, având sarcina de cârmuitor și de înalt judecător al Curții domnești și al întregii țări. Vornic de Țara de Jos (sau de Sus) = dregător cu rang de vornic (1) a cărui autoritate se exercita asupra unei jumătăți din țara Moldovei. ♦ Reprezentant al domniei în orașe, cu atribuții judecătorești. 2. (Înv.) Primar al unui sat sau al unui târg. ♦ Funcționar în administrația comunelor rurale, însărcinat cu distribuirea corespondenței, convocarea sătenilor la adunări, anunțarea știrilor etc.; crainic, pristav, vornicel (2). 3. Vornicel (3). – Din sl. dvorĭnikŭ.
[18] SPĂTAR2, spătari, s. m. (în Evul Mediu, în Țara Românească și în Moldova) Dregător la Curtea domnească care purta la ceremonii sabia și buzduganul domnului, iar mai târziu avea comanda cavaleriei. ◊ Mare spătar = comandant suprem al armatei țării în lipsa domnului. – Din ngr. spathários.
[19] BAN2, bani, s. m. 1. (În Evul Mediu, în Țara Românească) Titlu purtat de dregătorul delegat de domn la guvernarea Olteniei; (și în forma mare ban) primul demnitar în ierarhia dregătorilor. ♦ (În Moldova) Dregător domnesc. 2. Persoană care deținea acest titlu. 3. Guvernator al unei regiuni de graniță în regatul Ungariei. – Cf. magh. ban, sb. ban.
[20] SAMEȘ, sameși, s. m. 1. (În Evul Mediu, în Țara Românească) Dregător însărcinat cu strângerea samei (2). 2. (Reg.) Administrator sau logofăt de moșie. – Samă + suf. -eș.
[21] EPITROP, epitropi, s. m. 1. Tutore. 2. (Reg.) Administrator al unui bun, în special al averii unei biserici; efor. [Acc. și: epitrop] – Din ngr. epítropos.
[22] CIOHODAR, ciohodari, s. m. Slujbaș la curtea domnească din Țara Românească și Moldova având obligația să îngrijească de încălțămintea domnului sau îndeplinind funcția de lacheu al acestuia. – Din tc. çuhadar.
[23] TUFECCIU, tufeccii, s. m. Soldat mercenar din garda domnească, în timpul domniilor fanariote. [Var.: tufecci s. m.] – Din tc. tüfekçi.
[24] LEVENT, -Ă, levenți, -te, s. m., adj. 1. S. m. Marinar turc din flota de război a Imperiului Otoman, originar din Levant. 2. S. m. Mercenar moldovean din oastea Țării Românești. 3. Adj. (Înv.) Darnic, generos. 4. Adj. (Înv.) Voinic, viteaz. [Var.: levint, -ă adj.] – Din tc. levent.
[25] MEHTER, mehteri, s. m. (Înv.) Muzicant într-o fanfară (turcească). – Din tc. mehter.
[26] CEAUȘ, ceauși, s. m. 1. Funcționar inferior la turci, care îndeplinea funcția de ușier, de curier sau de aprod (1) al curții. 2. Nume dat, în Evul Mediu, în Țara Românească și în Moldova, unor funcționari publici: a) șef al unei cete de slujitori; b) căpetenie de surugii; c) căpetenia vânătorilor domnești; d) aprod (3). 3. (Înv.) Om de serviciu la sinagogă. – Din tc. çavuș.
[27] BECER, beceri, s. m. Vechi dregător domnesc însărcinat cu supravegherea bucătăriei domnești; p. ext. bucătar domnesc. – Beci + suf. -ar.
[28] CUHNIE, cuhnii, s. f. (Reg.) 1. Bucătărie. ♦ Bucătăria principală a mănăstirilor și cea de vară a gospodăriilor țărănești. 2. Clădire modestă; cameră sărăcăcioasă. [Var.: cuhne, cuină, cuine, cuinie s. f.] – Din ucr. kuhnja.
[29] DESETINĂ, desetine, s. f. 1. (În sec. XV-XVIII, în Moldova) Impozit de zece la sută din produse, mai ales din recolta de la stupii de albine; zeciuială, dijmă. 2. Măsură agrară rusească, folosită în trecut și la noi, egală cu 1,09 ha. [Acc. și: desetină. – Var.: (2) deseatină s. f.] – Din bg., sb. desetina.
[30] VĂDRĂRIT s. n. (în sec. XVIII, în Moldova) Dare care se plătea pentru fiecare vadră de vin. – Vadră + suf. -ărit.
[31] GOȘTINĂ, goștini, s. f. (În Evul Mediu în Țara Românească și în Moldova) Dare care se percepea în oi, porci sau vaci. – Et. nec.
[32] Articol, paragraf dintr-o lege, dintr-un statut, dintr-o convenție; p. ext. legea, statutul etc. respectiv. ♦ Condiție de învoială agricolă impusă țăranilor în trecut.
[33] PROTOCOLI, protocolesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A încheia un proces-verbal de constatare; p. ext. a colaționa. – Germ. protokollieren.
[34] BEZ adv., prep. (Înv.; astăzi glumeț) Afară de..., lăsând la o parte...; fără. – Din sl. bezŭ.
[35] bulucbașă sm [At: M. COSTIN, ap. ȘIO / V: biulucbaș, biu~, ~leb~, ~lib~, ~liucbaș, ~liucb~, ~lubaș, ~lub~, ~aș, ~lugbaș, ~lugb~ / E: tc buluk-bašy] 1 Comandant al unui buluc (1) format din o sută de arnăuți sau de seimeni. 2 Rangul militar de bulucbașă (1). 3 (Îf ~lib~, ~leb~, ~lub~) Șef al unei comunități de țigani Si: bulibașă (1). 4 Rangul de bulucbașă (3) Si: bulibașă (2), bulibășie
[36] seimen [At: M. COSTIN, O. 99 / V: (înv) ~ean, sebgan, segban, săiman, săi~, sigmean, sigm~, siiman, siimean, simen, (îvr) săm~, (reg) ~man / Pl: ~i / E: tc seğmen[1], seyman] 1 sm (În vechea organizare militară a Imperiului Otoman, mpl) Soldat dintr-un corp special al ienicerilor. 2 sm (În vechea organizare militară a țărilor române în sec. XVII și XVIII; mpl) Persoană care făcea parte dintr-un corp de ostași mercenari pedeștri (înarmați cu sânețe), care aveau ca principală atribuție paza curții domnești. 3 am (Reg; îf seiman) Viteaz.
[37] călăraș sm [At: COD. VOR. 53/12 / Pl: ~și / E: călare + -aș] 1 Călăreț (1). 2 (Lpl; în Evul Mediu în Țările Române) Corp militar de slujitori auxiliari ai domniei Si: călăreț (3). 3 (Lsg; în Evul Mediu în Țările Române) Membru al corpului de călărași (1). 4 (Înv) Ostaș de cavalerie Si: (înv) călariu Vz dorobanț. 5 Coardă de rod la vița de vie, scurtată la 4-6 muguri și plasată călare pe coarda de doi ani.
[38] ZAPCII, zapciesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A încasa cu forța dările sau datoriile de la cineva; a executa. – Din zapciu.
[39] porușnic sm [At: SIMION DASC., ap. LET. 188 / V: ~ucin~, roș~ / Pl: ~ici / E: pol porucznik] 1 (Îrg) Locotenent. 2-3 (Îrg; pgn) Ofițer (rus). 4 (Reg) Tânăr care îndeplinea unele sarcini în ceremonialul nunții țărănești.
[40] DESETINĂ, desetine, s. f. 1. (În sec. XV-XVIII, în Moldova) Impozit de zece la sută din produse, mai ales din recolta de la stupii de albine; zeciuială, dijmă. 2. Măsură agrară rusească, folosită în trecut și la noi, egală cu 1,09 ha. [Acc. și: desetină. – Var.: (2) deseatină s. f.] – Din bg., sb. desetina
[41] VĂDRĂRIT s. n. (în sec. XVIII, în Moldova) Dare care se plătea pentru fiecare vadră de vin. – Vadră + suf. -ărit.
[42] GOȘTINĂ, goștini, s. f. (În Evul Mediu în Țara Românească și în Moldova) Dare care se percepea în oi, porci sau vaci. – Et. nec.
[43] BEȘLIU, beșlii, s. m. (Înv.) Soldat (turc) de cavalerie, care făcea serviciul de curier domnesc sau de jandarm. ♦ (La pl.) Corp de cavalerie alcătuit din astfel de soldați. – Din tc. beșli.
[44] AVAET1, avaeturi, s. n. Impozit încasat în Țara Românească (în sec. XVIII-XIX) la numirea în funcții, pentru obținerea unor drepturi, a unor beneficii etc. – Din tc. havaet „venituri”.[1]
[45] POSTELNIC, postelnici, s. m. 1. (În Evul Mediu, în Țara Românească și în Moldova) Titlu dat unui mare boier, membru al Sfatului domnesc, care avea în grijă camera de dormit a domnului și care, mai târziu, organiza audiențele la domn; boier care avea acest titlu. ◊ Postelnicul al doilea (sau al treilea etc.) = subordonat (de grade diferite) al postelnicului (1). ♦ (În timpul Regulamentului Organic) Ministru al Afacerilor Externe. 2. Titlu onorific dat unui boier de țară (cu atribuții administrative); boier care avea acest titlu. – Din sl. postelĭnikŭ.
[46] SPĂTAR2, spătari, s. m. (în Evul Mediu, în Țara Românească și în Moldova) Dregător la Curtea domnească care purta la ceremonii sabia și buzduganul domnului, iar mai târziu avea comanda cavaleriei. ◊ Mare spătar = comandant suprem al armatei țării în lipsa domnului. – Din ngr. spathários.
[47] STOLNIC, stolnici, s. m. 1. (În Evul Mediu, în Țara Românească și în Moldova) Dregător care purta grija mesei domnești, fiind șeful bucătarilor, al pescarilor și al grădinarilor. ♦ Șef bucătar boieresc. 2. (Pop.) Persoană care conduce nunta și servește nuntașii la masă. – Din sl. stolĭnikŭ.
[48] MEDELNICER, medelniceri, s. m. Titlu dat în Evul Mediu, în Țara Românească și în Moldova, boierului care turna domnului apă ca să se spele pe mâini și servea bucatele; boier care avea acest titlu. – Medelniță + suf. -ar.
[49] ȘĂTRAR, șătrari, s. m. 1. Țigan nomad. 2. (Reg.) Negustor ambulant care vinde în bâlciuri, la șatră (3). 3. Titlu dat boierului care avea în pază corturile unei tabere în timp de război; persoană care avea acest titlu. – Șatră + suf. -ar.
[50] SĂHĂIDĂCAR, săhăidăcari, s. m. (Înv.) Persoană care făcea sau vindea arcuri, săgeți, șei, hamuri etc. [Var.: săidăcar, sahaidacar s. m.] – Săhăidac + suf. -ar.
[51] târsânar sm [At: (a. 1776) URICARIUL XIX, 324/5 / V: (reg) tărsăn~, ~sân~ / Pl: ~i / E: târsănă1 + -ar] (Reg) 1 Persoană care poartă opinci cu târsâne1 (2-3). 2 (Pex) Țăran.
[52] PODVODAR, podvodari, s. m. Persoană care organiza sau supraveghea o podvadă; persoană care îndeplinea o podvadă (cu căruța). – Podvadă + suf. -ar.
[53] hahambașa m. od. marele rabin al Evreilor pământeni. [Turc. HAHAM BAȘY].
[54] halep sn [At: (a. 1855) URICARIUL XIX, 325 / Pl: ~uri / E: tc haleb] (Mol) Măsură de lungime de 0,69 m Cf arșin, cot.
[55] ARȘIN, arșini, s. m. Veche unitate de măsură pentru lungime, egală cu 0,711 m. – Din rus. arșin.
[56] doboșer m. Mold. toboșar.
[57] BĂCAN1, Mold. BĂCAL, BACAL sm. ⚚ Cel ce vinde cu mărunțișul diferite produse alimentare străine sau indigene, precum zahăr, cafea, orez, mezeluri, etc. [tc. bakal].
[58] meserciu sm [At: (a. 1614) GCR I, 45/14 / V: ~săr~ / A și: (nrc) meserciu / Pl: ~ii / E: bg месарче, cf srb mesarče] (Înv) Măcelar (1).
[59] CHIRIGIU, chirigii, s. m. 1. (Înv.) Persoană care transporta cu căruța, în schimbul unei plăți, oameni sau mărfuri; cărăuș. 2. (Reg.) Chiriaș. – Din tc. kiracı.
[60] TELETIN, teletinuri, s. n. (Reg.) Piele (de bou sau de cal) tăbăcită cu materii vegetale. – Din sb. teletin.
[61] mahal m. Mold. hamal, în special butar, care bagă și scoate butoaiele din pivniți, [Metateză din hamal].
[62] BUTNAR, butnari, s. m. (Reg.) Dogar. – Din germ. Büttner.
[63] ZLĂTAR, zlătari, s. m. 1. (Înv.) Meșter (țigan) care se ocupa cu prelucrarea aurului. 2. Țigan (nomad). – Din bg., sb. zlatar.
[64] SUMĂNAR, sumănari, s. m. Persoană care face sau vinde sumane. – Suman + suf. -ar.
[65] VUTCAR, vutcari, s. m. (Pop.) Fabricant de votcă. – Votcă + suf. -ar.
[66] băibărăcărie sf [At: CONDICA (1776), ap. ȘIO / Pl: ~ii / E: băibărăcar + -ie] (Înv) 1 Fabrică de confecționat baibarace (1). 2 Prăvălie unde se comercializau baibarace (1).
[67] MATRAPAZLÂC, matrapazlâcuri, s. n. (Fam.) Șarlatanie, escrocherie, fraudă. – Din tc. matrabazlık.
[68] TOPCIU, topcii, s. m. (Înv.) Tunar, artilerist. – Din tc. topçu.
[69] MASALAGIU, masalagii, s. m. (Înv.) Persoană care purta sau aprindea masalale (pe străzi). – Masala + suf. -giu.
[70] odagiu sm [At: (a. 1776) URICARIUL XIX, 331 / V: (îrg) odăg~ / Pl: ~ii / E: tc odaci] 1 (Înv) Odăiaș (2). 2 (Înv) Slugă la ciobani. 3 (Înv) Păstor. 4 (Reg, îf odăgiu) Îngrijitor de vii.
[71] ISPRAVNIC, ispravnici, s. m. Dregător care aducea la îndeplinire o poruncă domnească sau (mai târziu) care conducea, ca reprezentant al domnului, un județ sau un ținut. – Din bg. izpravnik, rus. ispravnik.
[72] APROD, aprozi, s. m. 1. Dregător al curții domnești în Moldova și Țara Românească, cu atribuții (administrative, fiscale, juridice) variate. 2. Fecior de boier care slujea la curtea domnească. 3. Slujbaș care păzea sălile și introducea publicul în unele instituții. – Din magh. apród „paj, ucenic”.
[73] FUȘTAȘ, fuștași, s. m. (În Țara Românească și în Moldova) Soldat înarmat cu o fuște, care făcea parte din garda personală a domnilor până în sec. XIX; lăncier. – Fuște + suf. -aș.
[74] vartă1 sf [At: VARLAAM, C. 77 / V: (reg) ~rdă / Pl: vărți, verți / E: ger Warte, ucr варта, pol warta cf mg várda] 1 (Înv) Clădire în care își avea sediul un corp de gardă, servind și ca loc de detenție. 2 (Înv) Strajă. 3 (Înv) Gardă (2). 4 (Înv) Escortă (2). 5 (Buc; Trs; înv) Santinelă. 6 (Reg) Lucrător forestier care supraveghează deplasarea buștenilor pe uluc Si: (reg) vărdaș.
[75] HRISOV, hrisoave, s. n. (În Evul Mediu, în Țara Românească și în Moldova) Act domnesc care servea, ca titlu de proprietate, de privilegiu etc.; ispisoc. – Din ngr. hrisóvuilon „bulă de aur”.
[76] protocoli [At: (a. 1784) URICARIUL V, 430/14 / V: (înv) ~căli, (css) ~călui, (cscj) ~la / Pzi: ~lesc / E: lat protocollare, ger protokollieren] (Înv) 1-2 vtrp (C. i. acte, documente etc.) A autentifica (1). 3 vt A înregistra în protocol. 4 vt (Spc; c. i. procese-verbale de constatare) A redacta. 5-6 vtrp A colaționa.
[77] divictar sm [At: GHEORGACHI, LET. III, 293/18 / V: (înv) ~iu, devi~ / E: tc divitdar] (Tcî) 1 Titlu dat boierului care se îngrijea de obiectele necesare domnitorului pentru scris. 2 Purtătorul călimării domnești. 3 Persoană care avea titlu de divictar (2).
[78] ANAFORA, anaforale, s. f. (În Moldova și în Țara Românească, în sec. XVIII-XIX) 1. Raport scris adresat domnitorului (de către un mare dregător). 2. Proclamație a domnitorului. – Din ngr. anaforá.
[79] ĭuzbașá m. fix, gen. al luĭ, saŭ f., pl. ále (turc. ĭüz-bašy, d. ĭüz, o sută, și bašy, șef). Vechĭ. Sutaș, căpitan (peste o sută de fustașĭ, care păzeaŭ la poarta curțiĭ domneștĭ armațĭ cu fuștĭ). Sec. 18 (izbașá). Un fel de funcționar al divanuluĭ.
[80] CAFEGIU, cafegii, s. m. 1. (Înv.) Proprietar al unei cafenele sau al unui magazin de cafea; cel care prepara sau vindea cafele. 2. (Înv.) Slujitor la curtea domnească însărcinat cu prepararea și servirea cafelelor. 3. (Fam.) Bărbat care consumă multă cafea (2). – Din tc. kahveci.
[81] tahmis sn [At: (a. 1776) ap. N. A. BOGDAN, C. M. 65 / Pl: ~uri / E: tc tahmis] (Înv) 1 Operația de prăjire și de pisare a cafelei. 2 Loc unde se prăjea și se pisa cafeaua.
[82] caftangiu1 sm [At: (a. 1776) URICARIUL XIX, 339 / V: ~ngi / Pl: ~ii / E: tc kaftancî] (Înv) 1 Rang al persoanei care păstrează caftanele (1). 2 Persoană cu rangul de caftangiu (1). 3 (Îc) Caftangi-bașa Rang al boierului mai mare peste garderoba domnească, care punea caftanul (1) pe spatele noilor boieriți. 4 (Îae) Boier cu rang de caftangi (3)-bașa.
[83] IZVOD, izvoade, s. n. (Înv.) 1. Însemnare; listă; registru (de cheltuieli), foaie (de zestre); catalog. 2. Manuscris; text. ♦ Document. 3. Concept, plan; model. – Din sl. izvodŭ.
[84] ĭuzbașá m. fix, gen. al luĭ, saŭ f., pl. ále (turc. ĭüz-bašy, d. ĭüz, o sută, și bašy, șef). Vechĭ. Sutaș, căpitan (peste o sută de fustașĭ, care păzeaŭ la poarta curțiĭ domneștĭ armațĭ cu fuștĭ). Sec. 18 (izbașá). Un fel de funcționar al divanuluĭ.
[85] VELIT, veliți, adj. (în Evul Mediu, în Țara Românească și în Moldova) Care ocupa primul loc în ierarhia boierilor; de rangul întâi; mare. – Vel + suf. -it.
[86] TESLAR, teslari, s. m. 1. (Reg.) Dulgher. 2. (La pl.) Subalterni ai căpitanului de poduri care, în Evul Mediu, în Țările Române, aveau obligația de a le repara. – Teslă + suf. -ar.
[87] șătrărel sm [At: (a. 1598) D. BOGDAN, GL. 107 / Pl: ~ei / E: șătrar + -el] (Înv) Subaltern al șătrarului (2).
[88] JIMBLAR, jimblari, s. m. (Înv.) Brutar. – Jimblă + suf. -ar.
[89] joldunar sm [At: (a. 1776) URICARIUL XIX, 341/10, ap. DA / Pl: ~i / E: ger Söldner] (Înv) Mercenar.
[90] chiulhangiu sm [At: GORJAN, ap. ȘIO / V: chiolhaniu, chiolhanagiu, chiol~, chil~, chilhanagiu, ~nagiu / Pl: ~ii / E: tc külhanği] (Tcm; iuz) Persoană care încălzește baia.
[91] rufet [At: NECULCE, L. 167 / V: răf~, ref~, rusf~ / Pl: ~uri / E: tc rufet] (Tcî) 1 sn Breaslă (1). 2 s Membru al unei corporații meșteșugărești Si: (înv) rufetaș, isnaf. 3 sn Corp de ostași sau de slujitori înarmați, recrutat dintre rufetași și din burghezie Si: (înv) breaslă (4).
[92] toporaș [At: ST. LEX. / Pl: ~i sm, ~e sn / E: topor + -aș] 1-2 sn (Pop; șhp) Topor (1) (mic) Si: (reg) toporel (1-2), toporișcă (5-6), toporiște (5-6), toporiță (1-2), toporuș (1-2). 3 sn (Reg; art.; șîcs de-a ~u) Joc de copii nedefinit mai îndeaproape. 4 sm (Înv) Călău1 (1). 5 sm (Înv) Muncitor care lucra cu toporul (1). 6 sm (Înv) Țăran care muncea cu brațele. 7 sm (Înv) Clăcaș la mai multe pogoane Si: (înv) pălmaș. 8 sm (Înv) Muncitor care lucra cu brațele la întreținerea drumurilor.
[93] SALAHOR, salahori, s. m. Muncitor necalificat, plătit cu ziua, care lucrează mai ales la construcții de case, de șosele etc.; (în Evul Mediu, în Țările Române) țăran scutit de dări, pus de domnie la dispoziția Porții Otomane pentru repararea cetăților turcești, întreținerea drumurilor și pentru alte munci grele. [Var.: (pop.) salaor s. m.] – Din tc. salahor.
[94] MEREMET, meremeturi, s. n. (Înv. și reg.) Lucrare de reparație sau de întreținere. ♦ (Fam.) Aranjare, dichisire. – Din tc. meremet, ngr. mereméti.
[95] TINĂ s. f. (Reg.) Noroi. ♦ Pământ, lut. – Din sl. tina.
[96] ARMĂȘEL, armășei, s. m. Slujbaș al armașului. – Armaș + suf. -el.
[97] VOLNICIE, volnicii, s. f. (Înv.) 1. Libertate, neatârnare, independență, autonomie. 2. Autorizație; încuviințare; (concr.) act scris prin care se acordă un drept, o autorizație. – Volnic + suf. -ie.
[98] ZAPIS, zapise, s. n. (Înv.) Document, dovadă scrisă, act. – Din sl. zapisŭ.
[99] HATMAN, hatmani, s. m. (În Evul Mediu) 1. Boier de divan în Moldova, care era însărcinat de domn cu comanda întregii oștiri, având în același timp și funcția de pârcălab și portar al Sucevei; mare spătar; titlu purtat de acest boier. 2. Titlu purtat de marii comandanți ai oștilor polone și ai celor căzăcești; persoană având acest titlu. [Acc. și: hatman] – Din pol. hetman.
[100] JACAȘ, jacași, s. m. (Reg.) Om jefuitor, hrăpăreț. [Var.: jăcaș s. m.] – Jac2 + suf. -aș.
[101] TEȘCHEREA, teșcherele, s. f. 1. (Înv. și fam.) Pungă cu bani; bani. 2. (Înv.) Adeverință, certificat, chitanță. 3. (Înv.) Permis de călătorie; pașaport. – Din tc. tezkere.
[102] mortasipie sf [At: N. COSTIN, ap. LET. II, 21/17 / V: (înv) ~săpie, ~tăsăpie, ~tăsăție / Pl: ~ii / E: mortasip + -ie] 1 Taxă care se încasa, în epoca fanariotă, la vânzarea mărfurilor și care se calcula după greutatea acestora sau la bucată. 2 (Pex) Instituție care se ocupa cu aceste taxe. 3-4 (Venit sau) slujbă a încasatorului acestei taxe.
[103] cantariatica sfi [At: RĂȘCANU, L. 39 / E: ngr *ϰανταρια] 1 Taxa cântăririi vamale. 2 Venitul cântarului.
[104] cantar1 sn [At: DN3 / Pl: nct / E: fr canthare] 1 Vas de băut la greci și la romani, cu picior și toarte. 2 Fântână de forma unui vas, din care țâșnea apa.
[105] fier
[106] aiar sn [At: DA ms / Pl: ? / E: nct] (Îvp; rar) Verificare oficială a greutăților, măsurilor și cântarului.
[107] zapt sn [At: (a. 1760) URICARIUL, XX, 95 / Pl: ~uri / E: tc zapt] (Tcî) 1-2 Autoritate (4-5). 3 Posesie. 4 (Îe; d. averi, proprietăți etc.) A face ~ A-și însuși cu forța Si: a acapara, a confisca, a sechestra. 5 (Îae; d. averi, proprietăți etc.) A opri (1). 6 (Îae; d. averi, proprietăți etc.) A disciplina (1). 7 (Îae; d. averi, proprietăți etc.) A jefui.
[108] băcanii
[109] ALIȘVERIȘ, alișverișuri, s. n. (Fam.) Vânzare, negoț, afaceri (reușite). – Din tc. alıșveriș.
[110] MIERȚĂ, mierțe, s. f. (Reg.) Unitate de capacitate pentru cereale folosită în trecut în Moldova și în Transilvania, care a variat în timp și după regiuni. – Din magh. mérce.
[111] DIMERLIE, dimerlii, s. f. (Reg.) Baniță (pentru cereale). [Var.: dimirlie s. f.] – Cf. tc. demirli „de fier”.
[112] tenchi, tenchiurisubstantiv neutru
[113] JITAR, jitari, s. m. (Reg.) Persoană angajată să păzească semănăturile. – Din bg., sb. žitar.
[114] HAC1, (2) hacuri, s. n. 1. (În expr.) A-i veni (cuiva sau la ceva) de hac = a găsi modalitatea, sistemul de a învinge, de a face inofensiv pe cineva sau ceva care supără ori provoacă nemulțumiri. 2. (Înv.) Salariu, leafă. – Din tc. hak.
[115] CISLĂ, cisle, s. f. (În Evul Mediu) 1. Cotă-parte de bir care revenea unei persoane sau unei comunități dintr-o sumă plătită în comun; repartizare a dărilor fixată de obștea satului, proporțional cu averea fiecăruia. 2. Întrunire, sfat (sătesc), adunat de obicei pentru stabilirea cislei (1). – Din sl. čislo „număr”.
[116] veleat sn [At: URECHE, L. 67 / V: (înv) ~let, văl~, vălet / Pl: ~uri / E: slv вълѣто„în anul”] 1 (Înv) An (considerat ca unitate cronologică).
[117] PRIPAS, pripasuri, s. n. 1. (Înv. și pop.) Pui de animal domestic. 2. (Pop.; în loc. adj.) De pripas = a) (despre animale domestice) care rătăcește de colo până colo, fără stăpân; p. ext. luat drept zălog, drept garanție (până la recuperarea pagubei produse în semănături străine); b) (despre copii) părăsit, abandonat; p. ext. nelegitim; c) (despre oameni) venit din altă parte; străin, venetic. 3. (Reg.) Despăgubire plătită pentru o vită care a produs stricăciuni în semănături străine. – Din sl. pripasŭ.
[118] BRUDINĂ, brudine, s. f. (Reg.) Bac1 (1). ♦ Taxă pentru trecerea apei pe un bac1. – Din sb. brodina.
[119] naméstnic și -snic m. (vsl. na-mĭestĭnikŭ, rus. namĭestnik, d. mĭesto, loc. V. namestie). L.V. Locotenent, vicar, reprezentant. – Și nă- și ne-.
[120] PANȚIR, panțiri, s. m. (în sec. XVIII-XIX, în Moldova, la pl.) Corp de oaste (călare) alcătuit din lefegii, însărcinat cu paza granițelor, cu transmiterea știrilor și cu îndeplinirea unor porunci, hotărâri ale autorităților; p. gener. (pop.) ostaș. [Var.: panțâr s. m.] – Din pol. pancerz, sb. pancir.
[121] țimiraș sm [At: (a. 1760) IORGA, S. D. XXII, 113 / V: țăm~ / Pl: ~i / E: țimir + -aș] (Înv; Mol; Mun) 1 Persoană în serviciul administrației publice, având însărcinarea să ducă ordine și mesaje sau să însoțească pe călătorii străini Si: (îrg) țimir (6). 2 Curier poștal care purta ca semn distinctiv un coif cu țimir (1).
[122] SOTNIC, sotnici, s. m. Comandant al unei sotnii. – Din rus. sotnik.
[123] MÂGLĂ, mâgle, s. f. (Reg.) Stivă. – Din magh. mágla (var. a lui máglya).
[124] vinaț sn [At: (a. 1756) URICARIUL II, 31/10 / V: (îrg) ~ă (Pl: ~țe) sf / Pl: ~uri, ~e / E: mlp vinaceus] 1-2 (Mpl) (Varietate de) vin (1). 3 (Trs; îf vinață) Tescovină. 4 (Înv) Plantație de vie1 (1). 5 (Înv) Podgorie.
[125] solărít n., pl. urĭ (d. solar 1). Vechĭ. Bir pe sarea transportată.
[126] HOLERCĂ, holerci, s. f. (Reg.) 1. Rachiu de proastă calitate. 2. Pahar care conține o anumită cantitate de holercă (1). [Var.: horilcă, horincă s. f.] – Din ucr. horilka (după holeră).
[127] LIPSCĂNIE, lipscănii, s. f. (Înv.) 1. Prăvălie de lipscan. 2. Marfă vândută de lipscani. – Lipscan + suf. -ie.
[128] bezmăn s.n. (înv.) 1 Impozit pentru cîrciumă. 2 Închiriere a unui teren pe o perioadă îndelungată sau fără termen. • și bezmen, băzmăn s.n. /безмун.
[129] ȘAICĂ, șeici, s. f. (Înv. și pop.) Ambarcațiune fluvială mică, cu pânze, cu fundul plat, servind la transportul mărfurilor și al persoanelor. ♦ Luntre făcută dintr-un trunchi de copac scobit, cu o singură vâslă, servind la pescuit. – Din bg., sb. šajka, tc. sayka.
[130] șirin sn [At: (a. 1776) ȘIO II2, 110 / V: (înv) sirean (Pl: ~ene), si~, (reg) sur~ / Pl: ~uri / E: tc seren „antenă”] (Îrg) Trunchi (de brad) lung și subțire (din care se făceau antene sau vergi pentru navele cu vele).
[131] METOC, metocuri, s. n. Mănăstire mică, subordonată administrativ unei mănăstiri mai mari; proprietate imobiliară a unei mănăstiri; spec. clădire (sau grup de clădiri) care aparține unei mănăstiri și care servește ca loc de găzduire. [Var.: metoh, (reg.) mitoc s. n.] – Din sl. metohŭ.
[132] măjăríe f. (d. măjar). Mold. Vechĭ. Negustorie de pește. Măjărit.
[133] BRUDINĂ, brudine, s. f. (Reg.) Bac1 (1). ♦ Taxă pentru trecerea apei pe un bac1. – Din sb. brodina.
[134] PROTOPSALT, protopsalți, s. m. (Înv.) Prim cântăreț la o biserică. – Din ngr. protopsáltis.
[135] LEVENT subst. „lefegiu călăreț” < tc. levend „marinar voluntar”, < it. Levante = Anatolia, acest soi de ostași fiind recrutați din Asia Mică. 1. Levăntul, Macarie (Sur VIII). 2. Din plur. levinți: Levință, Pavel (Sur XI); Levintul, Nacul 1669 (Sur IV); Livănțul (ib).
[136] SAMEȘ, sameși, s. m. 1. (În Evul Mediu, în Țara Românească) Dregător însărcinat cu strângerea samei (2). 2. (Reg.) Administrator sau logofăt de moșie. – Samă + suf. -eș.
[137] MUHURDAR, muhurdari, s. m. (Înv.) Dregător însărcinat cu păstrarea sigiliului domnesc. – Din tc. mühürdar.
[138] MEHTUPCIU, mehtupcii, s. m. (În Evul Mediu; în Țara Românească și în Moldova) Funcționar într-o cancelarie domnească. – Din tc. mektupçu.
[139] CIOHODAR, ciohodari, s. m. Slujbaș la curtea domnească din Țara Românească și Moldova având obligația să îngrijească de încălțămintea domnului sau îndeplinind funcția de lacheu al acestuia. – Din tc. çuhadar.
[140] PISAR, pisari, s. m. (în Evul Mediu, în Țările Române) Secretar (domnesc); grămătic, diac. [Var.: piser s. m.] – Din sl. pisarĭ, pol. pisarz.
[141] rahtivan sm [At: FILIMON, O. I, 303 / Pl: ~i / E: tc rahtvan] (Înv) Slujbaș însărcinat cu ținerea rafturilor2 la caii domnești.
[142] nălban sm [At: DLR / Pl: ~i / E: ns cf nalbant] (Înv) Veterinar.
[143] SACA, sacale, s. f. Butoi așezat pe un suport cu două sau cu patru roți, cu care în trecut se transporta apa de la fântână sau de la râu. – Din tc. saka „sacagiu”.
[144] GERAH, gerahi, s. m. (Înv.) Chirurg. – Din tc. cerrāh.
[145] sofragiu sm [At: AR (1830), 1772/22 / V: suf~ / Pl: ~ii / E: tc sofraci] 1 Slujbaș în timpul epocii fanariote la curtea domnească sau în casele boierești, care avea grijă de masă și de tacâmuri. 2 (Îs) Vel ~ Șeful sofragiilor (1) Si: (tcî) sofragi-bașa.
[146] șerbegiu sm [At: ȘIO II,, 336 / V: (reg) ~becciu, ~beciu, ~betciu / Pl: ~ii / E: tc șerbetçi] (Înv) 1 Slujbaș la curtea domnitorilor fanarioți care se îngrijea de șerbet (1) și de dulcețuri.
[147] peșchirgiu sm [At: (a. 1763) ȘIO II1, 294 / V: (înv) ~șchergi, ~her~, peșchirgi / Pl: ~gii / E: tc peșkirği] 1 (Șîc peșchirgi-bașa) Slujbaș al sultanului sau al vizirului care era însărcinat cu păstrarea prosoapelor și a șervetelor. 2 (În țările române) Boier de rang inferior care servea domnului prosopul și șervetul. 3 (Îc) Vel-~ Șef al peșchirgiilor.
[148] șamdangiu sm [At: (a. 1776) URICARIUL XIX, 390 / V: (îrg) sa~, ~agiu / Pl: ~ii / E: tc șamdanci] (Tcî) 1 Slujitor care avea grijă de lumânările curții domnești. 2 (Îs) Vel ~ Șef2 (1) al șamdangiilor (1).
[149] CREDINCER, credinceri, s. m. (Înv.) Om de încredere (la Curtea domnească); slujbaș cu rang de boiernaș. – Credință + suf. -ar.
[150] EMICLIC, emiclicuri, s. n. (Înv.) Tain, mîncare. – Tc. yemeklik.
[151] TUFECCIU, tufeccii, s. m. Soldat mercenar din garda domnească, în timpul domniilor fanariote. [Var.: tufecci s. m.] – Din tc. tüfekçi.
[152] MASALA, masalale, s. f. (Înv.) Torță, faclă. – Din ngr. masalas.
[153] GEALAT, gealați, s. m. 1. (Înv.) Călău, gâde. 2. (De obicei peior. sau fam.) O voinic, zdravăn (și violent). – Din tc. cellât.
[154] SLUGER, slugeri, s. m. Dregător în Țările Române însărcinat cu aprovizionarea Curții domnești și a armatei (rangul și atribuțiile variind de la o epocă la alta și de la un principat la altul); rang, titlu purtat de acest dregător. [Var.: sulger s. m.] – Cf. sb. služar.
[156] joldunar sm [At: (a. 1776) URICARIUL XIX, 341/10, ap. DA / Pl: ~i / E: ger Söldner] (Înv) Mercenar.
[157] cahvegidină sf [At: (a. 1776) URICARIUL XIX, 393 / Pl: ~ne / E: nct] (Înv) Slujnică de la curtea Doamnei, care servea cafeaua.
Comentarii