s Prima lege a salarizării unitare din Romania 1776
9 Martie 2024

Prima lege a salarizării unitare din Romania 1776

Fotografie autor

 

Condică de Așezământ

 

Această Condică de Așezământ a fericitului întru pomenire Domnului Grigorie Ghica Voevod, făcută la 1776 Septembrie 1, cu iscălitura și pecetea Măriei Sale, întru care se cuprind multe așezământuri obștești ale țării; pre care aflând-o eu smeritul Arhimandrit Ioasaf Frumușanu la un ipochimen[1] sărac și socotind că acest așezământ se cuvine a se afla totdeauna păzit în Capitalul țării, o am cumpărat cu două sute lei și o am încredințat în prea cinstită mâna Înalt Prea Sfințitului Mitropolit al Moldovei Kirio Kirio Veniamin Costaki; rugând pe Prea Sfinția Sa ca să se păstreze deapururea în Arhiva Sfintei Mitropolii, unde se află și alte multe așezământuri ale țării. Deci ori cine s-ar ispiti după vreme a o înstrăina de la Sfânta Mitropolie, să fie sub Arhierescul blăstăm al Înalt Prea Sfințitului Mitropolit și al tuturor Prea Sfințiților Arhierei.

 

Noi, Grigorie Alecsandru Ghica V. V. Bojiro Milosteiu Gspdar Zemli Moldavskoi,

 

De vreme că din ceasul ce a binevoit D-zeiasca Pronie de Ne-au miluit și Ne-au suit iarăși la al nostru domnesc și strămoșesc scaun al țării acesteia Moldaviei, cu neadormit cuget am fost și suntem, socotind de-a pururea îndreptarea stării și bunei rânduieli, atât în cei mari, cât și în cei mai mici boieri și în toți deobște, spre odihna ce se cuvine cu dreptate a avea de către stăpânul și oblăduitorul lor. Deci precum multe din cele ce sunt drepte și la bună rânduială, având statornicie nesmintită, prin îndelungată obicinuire se fac ca o legiuită pravilă; așa și din cele nedrepte și fără de cale prin multă curgere de ani, asemenea rămân statornice. Din care, unele din cele nedrepte și fără de rânduială, din oblăduitorii ce au domnit mai înainte de noi într-această de D-zeŭ păzită țară; altele și de însuși Domnia mea în cea dintâi Domnie a noastră, ori desăvârșit cu totul s-au tăiat și s-au dezrădăcinat, sau spre mai bună rânduială prefăcându-se s-au așezat. Dar multe încă din cele nedrepte au și mai rămas, care iarăși într-această de acum de D-zeu dăruită Domnie a noastră, având desăvârșită purtare de grijă cu căzuta luare-aminte și cu amănuntul socotind, unele precum neghina din grâu curățindu-le, altele la cea mai folositoare stare și rânduială le-am adus și le-am așezat. Însă una din cele trebuincioase de a se îndrepta au fost și obiceiul ce s-au urmat până acum, de se strângea la unele boierii din multe feluri de lucruri o orânduită sumă, care prea puțin folos aducea Boierilor ce se împărtășeau; și nicio analoghie nu avea, cu alor trebuincioase cheltuieli, spre săvârșirea celor căzute la starea boieriilor lor pentru obște și spre a judeca cu osârdie[2], după datoria dregătoriei lor; iar la alișverișul[3] lăcuitorilor, multă zăticnială[4] și pagubă aducea, cum și mare scumpete se pricinuia în toate; așijderea și în rodurile ce sunt spre îndestularea hranei oamenilor; și cu un cuvânt la toată obștea se pricinuia strâmbătate și asuprelnică[5] supărare. Care unii și din cei ce au domnit mai înainte de noi, metahirisind[6] multe feluri de chipuri, au vrut să le îndrepte; dar tot n-au putut săvârși scoposul bunei voinți a lor. Spre aceasta dar aflând noi acum troposul[7] cel mai folositor cu care depărtând și ridicând stricăciunea și paguba, ce se pricinuia dintr-aceste nu numai pe boierii noștri ce se află în dregătorie să îndestulăm de trebuincioasele lor cheltuieli, ce încă și oareș ce câștig să aibă, spre răsplătirea ostenelelor și a purtării de grija dregătoriei lor, cum și spre odihna obștescului norod, care se supăra mai înainte cu acele în multe feluri venituri asuprelnice. Drept aceia, rupând și surpând toate condicile vechi, ce au fost până acum, hotărâm Domnia mea ca de acum înainte după această nouă domnească Condică de veniturile Boieriilor și de alte rânduieli, care prin desăvârșita cercetare aflându-se drepte și fără de supărare locuitorilor țării, s-au scris și s-au așezat, ca să se urmeze asemenea și pe deplin deapururea; și să se dea la fiește carele venit după stepena[8] și rânduiala boieriei sale, atât din răsuri[9] pe toată luna, cum și alte venituri ce sunt rânduite la fiește care dregătorie. Precum se arată anume la Veliții[10] Boieri, la al doilea, al treilea și la toți câți se cuprind într-această Nouă Domnească Condică; și acest venit pe toată luna, să se dea din venitul răsurilor, ciferturilor[11] și agiutorinții[12], cum și din răsura dăjdilor[13] mazililor[14], neguțătorilor și a ruptașilor[15], care s-au așezat și s-au hotărât să se ia câte patrusprezece parale de tot leul răsură; și să nu aibă niciun amestec cu celelalte venituri; nici să se numească venit al Visteriei gspod; nici să se strângă la Visteria Domnească; ci să se numească ”Ghenicon“ venitul boieriilor. Asupra căreia treabă, rânduim Domnia mea și Epitropi: pe D-lui Vel Logof(ofăt)[16], pe D-lui Vel Vorn(ic)[17], pe D-lui Vel Spăt(ar)[18] și pe D-lui Vol Ban[19], care după vremi se vor afla într-aceste dregătorii, ca să fie purtători de grijă, să strângă și să ia pe tot cifertul ce va ieși pe țară, și pe toată dajdia mazililor, neguțătorilor și a ruptașilor, cum și la agiutorințe. Acest venit de mai sus numit al răsurilor, câte 14 parale de tot leul pe suma tablelor Visteriei în deosebită Casa thesavrofilakion, în Sfinta Mitropolie, însă banii buni, fără pricină de scădere. Din care venit să se împartă și să se dea pe toată luna fiește căruia, după Condica aceasta, nesmintit, începând de la 15 zile a lunii până la sfârșitul lunii să dea tuturor rânduita leafă, luând rânduitul logofețel și sameș[20], spre îndreptarea lui, întâi de la rânduiții Epitropï[21] răvaș de poruncă ca să dea rânduita leafă după Condică. Iar cât pentru leafa breslilor să ia răvaș iscălit de zapciul lor, arătând câți bani și pe ce lună. Și după ce se va da rânduita leafă după Condica aceasta, câți bani vor mai prisosi, să se dea la Domnie pentru deosebita leafă a altora ai Curții gspd. cu deosebită foaie cu pecete Domnească. Însă pe toată suma banilor ce se vor da pe fiește care lună rânduita leafă, să se oprească de Epitropi de la toți și fiește carele, la o sută lei jumătate de leu. Cari bani, câți se vor face pe această socoteală, să se dea cu foaie cu pecete gspd. la locuri scăpătate și lipsite de chiverniseala hranei lor. Și așa nestrămutat să se urmeze după Condica aceasta, întru care s-au lăsat la unele din boierii, și o samă de venitul ce au fost și mai înainte în Condicile vechi, care s-au aflat a fi drepte, cu cale și fără de supărare, ca să se urmeze și să se ia, care Condică am întărit-o și cu a noastră Domnească iscălitură și pecete.

Și poftim Domnia mea și pe Prea Sfințitul Mitropolit al Moldovei, ca prin darul Arhieriei Sale să lege și să oprească volnicia celor ce ar cugeta și ar vrea a strica această bună orânduială, ca să înrădăcineze iarăși cele ce s-au dezrădăcinat.

(iscălit) Grigorie Ghica V. V.

 

(L. P. G.)                   1776, Sept. 1

 

Însă măcar că se poruncește mai sus ca să se poprească de către Epitropi de la toți și fiește carele la o sută lei jumătate de leu ca să se dea milostenie; dar de la turci, de la ciohodari[22], de la șatări, de la copiii din casă, de la tufeccii[23], de la levinți[24], de la mehteri[25], de la ciauși[26], de la breasla grajdului gspd., de la breasla lui Vel Ispravnic de Curte gspd., de la toți aceștia să nu se poprească acea jumătate leu la o sută lei, fiind oameni săraci. Asemenea și din una mie lei ce sunt rânduiți să se dea beceruluï[27] pentru cuhnia[28] gspd. iarăși să nu se poprească.

 

 
 
 
 

VENITUL LOGOFEȚIEI CE MARI

(”Ministerul Justiție” s.ns)

 

Lei B

 

3

Din 500 lei adică trei lei de pungă să ia de la cumpărătorii slujbelor Visteriei, și a Cămărei; adică din desetină[29], din vădrărit[30], din goștină[31], din vamă și din ocnă, când se vor vinde. Și cărțile acestor slujbe scriindu-se după ponturile[32] ce se vor striga la Cochii Vechi, să se protocăluiască[33] de Vel Logof., și dându-se la cumpărătorii fiește căreia slujbe; dintr-aceste arătate mai sus, să ia Vel Logof. rânduitul venit pe suma cumpărăturii slujbei câte 3 lei noi la 500 lei. Iar de se va întâmpla vreo slujbă dintr-acestea ca să se strângă în credință, atunci după suma tablei ce se va da la Visterie, sau la Cămară de către rânduiții slujbași, socotindu-se câte 3 lei de pungă, să se scază din suma tablei, și să dea Vel Logof. rânduitul venit al boieriei sale.

bez[34] rânduita leafă (L. P. G.)

 

VENITUL HĂTMĂNIEI

 (”Ministerul Apărării” s.ns)

 

Pocloanele Căpitanilor, Bulubașilor[35], Seimenilor[36] și Călărașilor[37], pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie

 

Lei B

30

De la Bașbulubaș a Curții Gspd.

20

De la Bulubașa al doilea a Curții Gspd.

20

De la Căpitanul de Drăgani

20

De la Sotnicul

24

De la 12 zapcii[38] de la 4 stiaguri a Seimenilor din Curte gspd. câte 3 zapcii la un stiag; adică stegar, odabașă și ciauș; câte 2 lei unul

282

De la 188 Seimeni din Curte gspd, de la 4 stiaguri câte 47 Seimeni la un stiag; și câte 1 pol leu de Seiman

100

De la Vel Căpt., a Hătmăniei

100

De la Porușnicul[39]

80

De la Bașbulubag a Hătmăniei

20

De la Stegariul Hătmăniei

90

De la 3 Bulubași ai Hătmăniei câte 30 de lei unul

24

De la 12 zapcii de la 4 stiaguri a Hătmăniei, câte 3 zapcii la un stiag; adică, stegar, odabașă și ciauș; câte 2 lei unul

282

De la 188 Seimeni hătmănești, de la 4 stiaguri, câte 47 Seimeni la un stiag; și câte 1 pol leu de Seiman

50

De la Căpt. de Vânători

6

De la 3 zapcii de la stiagul vânătorilor, adică stegar, odabașă și ciauș; câte 2 lei unul

70,60

De la 47 vânători câte 1 pol leu de vânător

12

De la 6 zapcii de la 2 stiaguri, Călărași hătmănești câte 3 la un stiag; adică stegar, odabașă și Chihaia câte 2 lei unul

150

De la 100 Călărași hătmănești, de la 2 stiaguri câte 50 la un stiag și câte 1 pol leu de Călăraș

6

De la 2 trâmbaci, de la 2 doboșeri, de la un surmaciu și de la un flueraș; câte un leu unul

30

De la Vel Căpt. de Neamț

30

De la Vel Căpt. de Trotuș

30

De la Vel Căpt. de Comănești

50

De la Vel Căpt. de Tecuci

30

De la Vel Căpt. de Covurlui

20

De la Vel Căpt. de Dorohoi

1 576,60   

bez rânduita leafă

 

Hatmanul să fie dator a rândui străjile pe la mahalale cu slujitori de ajuns și cu zapcii de credință; ca să străjuiască neadormit de cu sară până în ziuă.

(L. P. G.).

 

VENITUL VISTERNICIEI CEI MARI

 

Lei B

500

 

De la Cumpărătorii desetinei[40]

500

De la Cumpărătorii vădrăritului[41]

500

De la Cumpărătorii goștinei[42]

500

De la Cumpărătorii vămii

500

De la Cumpărătorii ocnei

TOTAL: 2 500

 

bez rânduita leafă

 

Iar de se va întâmpla vreo slujbă dintr-acestea ca să se strângă în credință, atunci să se scază din suma tablelor ce se va da la Visterie sau la Cămară de cătră rânduiții slujbași câte 500 lei la fieștecare slujbă dintr-aceste și să ia Vel Vist. rânduitul venit al boieriei sale.

(L.P.G.)

 

VENITUL POSTELNICIEI CEI MARI

(”Ministerul de Finanțe” s.ns)

 

Lei B

500

De la Cumpărătorii Vămii

500

De la Cumpărătorii Ocnei

Iar de se va întâmpla vreo slujbă dintr-acestea ca să se strângă în credință, atunci să se scază din suma tablei ce se va da la Visterie sau la Cămară de către rânduiții slujbași câte 500 lei la fieștecare slujbă dintr-acestea și să ia Vel Post. rânduitul venit al boieriei sale.

 

Pocloanele pe fieștecare an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie.

 

Lei B

30

De la Vătaful de Călărași de Țarigrad

15

De la Chihaie de Călărași de Țarigrad

200

De la 40 Călărași de Țarigrad câte 5 lei unul

20

De la Vătaful de Lipcani

10

De la Odabașa de Lipcani

15

De la Vătaful de Călărași de Țarigrad în Galați

60

De la 30 Călărași de Țarigrad în Galați; câte 2 lei unul

20

De la 2 stegari, unul de Călărași de Țarigrad în Iași și unul de Lipcani tij; câte 10 lei unul

120

De la 40 Lipcani; câte 3 lei unul

16,60

De la 11 Beșlii[43] creștini câte 1 pol leu unul

TOTAL:

1 506,60

bez.

 

Avaetul[44] Caftanelor ce îmbracă Domnul pe Boieri

 

De la Vel Log(ofăt) până la Vel Post(elnic)[45]

câte 100 lei

De la Vel Spăt(ar)[46] până la Vel Stoln(ic)[47]

câte 80 lei

De la Vel Med(elnicer)[48] până la Vel Șătr(ar)[49]

câte 50 lei

De la Vel

câte 30 lei

De la

câte 15 lei

bez rânduita leafă

 

(L. P. G.)

 

VENITUL COMIȘIEI CEI MARI

 

Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe; și pe jumătate la Sf. Dimitrie

 

Lei B

10

De la Vătaful de Comișei

30

De la 20 Comișei câte 1 pol leu unul

10

De la Vătaful de Vezetei

36

De la 24 Vezetei câte 1 pol leu

6

De la 4 Carâtași câte 1 pol leu

4,60

De la 3 Apari câte 1 pol leu

1,60

De la un Sehăidăcar[50]

1,60

De la un Ceprigar

3

De la 2 Cărbunari

1,60

De la un tărsănar[51]

1,60

De la 1 podvodar[52]

1,60

De la 1 lefticar

1,60

De la 1 Curălar

3

De la 2 herghelegii

10

De la Vătaf de Dărvari

60

De la 40 Dărvari

TOTAL: 181,60   bez rânduita leafă

 

(L.P.G.)

VENITUL CĂMĂRAȘIEI CELEI MARI

 

Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie

 

Lei B

60

De la Hahambașa[53]

60

De la Starostii de Jidovi

20

De la Starostele de Armeni

30

Cotăritul de la fiește care dugheană ce va vinde marfă cu cotul, atât din orașul lași, cât și de la celelalte târguri de pe la ținuturi; care acești 30 de bani să-i ia Vel Cămăraș, numai când se va face Vel Cămăraș și va îmbrăca caftan; iar nu pe tot anul. Și Vel Cămăraș să fie dator să facă coturi cu boure domnești, halepuri[54] și arșinuri[55]; și dând la fiește care dugheană câte 2 coturi, un halep și un arșin, să ia de toată dugheana câte 30 de bani; preveghind de a purure ca să vânză neguțătorii marfa lor cu coturile ce se vor da cu boure domnești; iar care din neguțători nu va urma după poruncă, să se pedepsească.

Să mai ia Vel Cămăraș pe marfa ce va cheltui din porunca Gospd. la Cămara domnească, pe suma cumpărăturii, din zece-unsprezece.

TOTAL: 140,30

 

VENITUL AGIEI

(Ministetul de Interne s.ns)

 

Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie

 

Lei B

50

De la Baș Ciauș

50

De la Baș Bulubaș

50

De la 5 Bulubași, câte 10 lei unul

10

De la Bucinaș

215

De la 43 Căpt. de Băltag, câte 5 lei unul

36

De la 18 zapcii de la 6 steaguri câte 3 la un steag, adică stegar, odabașă și ciauș; câte 2 lei unul

423

De la 282 Seimeni agiești de la 6 steaguri câte 47 Seimeni la un steag și câte 1 pol leu unul

6

De la 2 trămbaci, de la 2 doboșeri[56], de la un surmaciu, de la un flueraș; câte 1 leu unul

50

De la Starostele de Jidovi

20

De la Starostele de Armeni

30

De la Starostele de Străini

30

De la Starostele de Băcali[57]

20

De la Starostele de Pitari

20

De la Starostele de Plăcintari

20

De la Starostele de Mesărcii[58]

21.

De la Starostele de Chiragii[59]

10

De la Starostele de Cărcimari

10

De la Starostele de Apari

10

De la Starostele de Zidari

10

De la Starostele de pietrari ce taie piatră în deal

10

De la Starostele de Vărnicari

10

De la Starostele de Cărămidari

10

De Ia Starostele de Olari

10

De la Starostele de Teslari

10

De la Starostele de Ciubotari ce lucrează Sehtieni

10

De la Starostele de Ciubotari ce lucrează Teletinuri[60]

10

De la Starostele de Mahali[61]

10

De la Starostele de Butnari[62]

10

De la Starostele de Tâmplari

10

De la Starostele de Curelari

10

De la Starostele de Ceprăgari

10

De la Starostele de Blănari

10

De la Starostele de Cojocari

10

De la Starostele de Croitori

10

De la Starostele de Șlicari

10

De la Starostele de Zlătari[63]

10

De la Starostele de Bărbieri

10

De la Starostele de Sumănari[64]

10

De la Starostele de Abageri

10

De la Starostele de Făclieri

10

De la Starostele de Vutcari[65]

TOTAL: 1 300

2

De toată Carcima mare; iar de Carcima mică pe jumătate.

Iar câte un poloboc de vin ce vând mahalagiii pe la casele lor toamna; să nu se supere

 

30

Banii grosului de la cei ce se vor închide, când se vor slobozi.

Să mai ia Vel Aga împlineala pe banii ce va împlini; după rânduiala ce se arată cu deosebit rost. Afară de Chircibașa, de Tărzibașa și afară de Cuingibașa, de Starostii de Jidovi, de Armeni, pe ceilalți Starosti ce se arată în Condica aceasta, să-i facă și să-i rânduiască Vel Aga, care să fie scutiți de bir. Și fiește care să fie dator a avea purtare de grijă pentru breasla sa; să dea samă când a fi trebuință de întrebăciune pentru vreo poruncă.

Așijderea să facă și să rânduiască Vel Aga și Vătăjei la fiește care mahala, ca asemine să dea samă fiește care de mahalaua sa.

 

 

Rânduiala Fănarelor și a Străjilor

 

3

fănare Târgul de Sus

1

fănar Târgul făinei

3

fănare Ulița Bărboiului

2

fănare Băibărăcărie[66]

1

fănar Cizmărie

5

fănare Târgul de Jos

4

fănare Podul Vechi

2

fănare Ulița Mare

21 fănare fac

 

Fiește care dughengiu, când i-a veni rândul, să dea opt parale de fănar fănaragiului; însă 2 parale pentru lumânări și 6 parale pentru plata ostenelii lui; însă Vel Aga să aibă datorie a rândui oameni de credință ca să păzească fănarele pe rânduială neadormit, de cu sară până în ziuă.

Așijderea și străjile pe la răspântii, să le rânduiască cu slujitori de ajuns și cu zapcii de credință, ca să străjuiască neadormit, de cu sară până în ziuă.

Starostii de matrapaji și matrapajii, adică precupeții, se lipsească; de vreme ce din început n-au fost, ci de la o vreme încoace s-au obicinuit; și din pricina precupeților se pricinuiește mare scumpete la cele ce sunt de mâncare norodului; fiindcă acești precupeți se duc afară din târg, întru întâmpinarea sătenilor și a femeilor ce aduc lucruri de mâncare la târg; și acolo la câmp târguiesc lucrurile cele de mâncare și, cumpărându-le cu un preț, le vând cu preț întreit. Deci țăranii, precum și femeile, după vechiul obicei, să vândă fiește care lucrurile acelea de mâncare însuși ei; iar care va îndrăzni a face matrapanlâc[67] să se pedepsească cu ulița.

bez rânduita leafă (L. P. G.)

 

VENITUL CĂRMĂȘIEI CEI MARI

 

Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie

Lei B

20

De la Ispravnicul de Armășei

20

De la Condicarul Temniței

5

De la Vătaful temniței

250

De la 50 Armășei, câte 5 lei unul

25,60

De la 17 Dărăbani a temniței câte 1 pol leu unul

27

De la 18 mehteri Creștini câte 1 pol leu unul

10,60

De la 4 trămbaci, 1 surmaciŭ, un doboșer și un topciu[68], câte 1 pol leu unul

12

De la 12 masalagii[69] câte 1 leu

TOTAL: 370,20

30

Banii grosului de la cei ce se vor închide, când se vor slobozi.

Să mai ia Vel Armaș împlineala pe banii ce va împlini, după rânduiala ce se arată cu deosebit rost.

Să mai ia Vel Armaș întreiala din suma banilor ce vor lua Armășeii, triapăd, după rânduiala ce se arată cu deosebit rost.

Să mai ia Vel Armaș gloabele de la tâlhari, după rânduiala ce se arată cu deosebit rost.

bez rânduita leafă

(L.P.G.)

 

VENITUL PORTĂRIEI CEI MARI

 

Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie

 

Lei B

24

De la 12 Portărei cu leafă cu un odagiu[70], câte 2 lei unul

21

De la 14 Portărei fără leafă câte 1 pol leu unul

TOTAL: 45

 

bez rânduita leafă (L. P. G.)

 

VENITUL VĂTĂJIEI DE APROZI

ȘI A CIAUȘULUI DE APROZI

 

Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie

 

Lei B

60

De la 2 Ispravnici[71] de Aprozi[72] câte 30 lei unul; însă un Ispravnic al Vătafului de Aprozi, și un Ispravnic al Ciaușului de Aprozi

500

De la 100 Aprozi câte 5 lei; însă 50 de Aprozi la Vătaful de Aprozi și 50 de Aprozi la Ciaușul de Aprozi

18

De la 12 fustași[73] de Vartă[74] câte 1 pol leu unul

TOTAL: 578

 

Să ia acești doi Zapcii întreială din suma banilor ce iau Aprozii triapăd; după rânduiala ce se arată cu deosebit rost.

Să ia zeciuiala, la zece bani un ban, numai pe banii ce vor împlini și pe lucruri ce vor împlini în preț de bani; după rânduiala ce se arată cu deosebit rost.

Din toată zeciuiala ce va lua Vătaful și Ciaușul de Aprozi, să dea la doi Ispravnici de Aprozi din zece bani un ban.

Tot venitul acestor doi zapcii să se împartă întocmai la amândoi.

(L. P. G.)

 

VENITUL LOGOFEȚIEI AL DOILEA

 

Lei B

5

De tot hrisovul[75] de moșie sau de întăritură; și de se vor cuprinde și mai multe moșii într-un hrisov, să nu ia mai mult de 5 lei ce se arată mai sus; însă hrisovul să fie iscălit de gspd., protocălit[76] de Vel Log., de B Logofăt, și trecut la Condica Divanului ot B Logof.

15

De toată Cartea gspd. de hotărât cu pecete gspd., protocălită de Vel Logof., de B Logof. și trecută la Condica Divanului ot B Logof.

bez

15

bani noi să dea scriitorul

3

bani noi divictariul[77], după cum se arată la rostul fiește căruia

 

bez rânduita leafă

(L. P. G.)

 

VENITUL LOGOFEȚIEI AL TREILEA

 

Lei B

5

De Hrisovul de moșie ce se va hotărî cu judecata Divanului Gspd; și de se vor cuprinde și mai multe moșii într-un hrisov să nu lea mai mult de 5 lei ce se arată mai sus; însă hrisovul să fie iscălit de Gspd, protocălit de Vel Logof., de T logof. și trecut la Condica Divanului ot T Logof.

5

De Hrisovul pentru alte pricini ce se hotărăsc cu judecata Gspd; însă hrisovul să fie iscălit de Gspd., protocălit de T logof. și trecut la Condica Divanului ot T logof.; iar fiind numai cu pecete gspd., să ia pe jumătate.

De Hrisovul de milă, socotindu-se suma milei, să ia T logof. zeciuiala; însă fiind iscălit de Gspd., protocălit de T logof. și trecut la Condica Divanului ot T logof.

2

De Anafora[78] de moșie sau ori de ce pricini, fiind iscălită de Gspd. și trecută la Condica Divanului, iar fiind numai cu pecete gspd., să ia pe jumătate

15

De toată Cartea de jalobă, ori legată sau deschisă, cu pecete gspd., protocălită de T logof. și trecută la Condica Divanului de T logof. bez

15 bani

să ia scriitorul și

3 bani

divictariul, după cum se arată la rostul fiește căruia

30

De la Izbașa[79] poclon; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe, pe jumătate la Sf. Dimitrie

18

De la 12 fustași de Divan poclon într-un an, câte 1 pol leu unul; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie

bez rânduita leafă            (L.P.G)

 

VENITUL VĂTĂJIEI DE COPII ȘI A VĂTĂJIEI DE VISTERIE

 

Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe; și pe jumătate la Sf. Dimitrie

 

Lei B

60

De la 2 Ispravnici de Copii din Casă câte 30 de lei unul; însă un Ispravnic al Vătafului de Copii și un Ispravnic al Vătafului de Visterie

500

De la 100 Copii din Casă, câte 5 lei unul; însă 50 Copii din Casă a Vătafului de Copii și 50 Copii din Casă a Vătafului de Visterie

15

De la Stegariul de Copii

TOTAL: 575

 

Să ia acești 2 zapcii întreiala din suma banilor ce iau Copiii din Casă triapăd; după rânduiala ce se arată cu deosebit rost.

Să ia zeciuiala, la 10 bani un ban, numai pe banii ce vor împlini, și pe lucruri ce vor împlini în preț de bani; după rânduiala ce se arată cu deosebit rost.

Din toată zeciuiala ce va lua Vătaful de Copii și Vătaful de Visterie, să dea la 2 Ispravnici de Copii din zece bani un ban.

Tot venitul acestor 2 zapcii să se împartă întocmai la amândoi.

 

bez rânduita leafă

(L. P. G.)

 

VENITUL LUI VEL CAPT. DE LEFECII

 

Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie

 

Lei B

 

6

De la 3 zapcii de la stiagul Lefeciilor, adică stegar, odabașă și ciauș; câte 2 lei unul

70,60

De la 47 Lefecii câte 1 pol leu unul

 

bez rânduita leafă

(L. P. G.)

 

VENITUL LUI VEL CAPT. DE DĂRĂBANI

 

Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie

 

6

De la 3 zapcii de la stiagul Dărăbanilor, adică stegar, odabașă și ciauș; câte 2 lei unul

70,60

De la 47 Dărăbani câte 1 pol leu unul

30 bani

Banii grosului de la cei ce se vor închide, când se vor slobozi

 

A treia strajă a târgului să fie în seama sa; și să fie ascultător povățuirii lui Vel Aga și dator de a arăta la Vel Agă orice pricină s-ar întâmpla.

Pricini mai mici ce or fi să le caute Vel Căpit. de Dărăbani; iar pentru pricini mai mari să le arate la Vel Agă și D-lui să le caute.

bez rânduita leafă (L. P. G.)

 

VENITUL POLCOVNICIEI AGIEI

 

Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie

 

Lei B

6

De la 3 zapcii de la stiagul Roși, adică stegar, odabașă și ciauș; câte 2 lei unul

70,60

De la 47 Roși câte 1 pol leu unul

 

bez rânduita leafă

(L.P.G.)

 

VENITUL LOGOFEȚIEI DE VISTERIE

 

5,60

Adică 2 galbeni zări de la fiește care Carte gspd. de Isprăvnicie fiind iscălită de Gspd., protocălită de Vel Vist. de logof. de Visterie și trecută la Condica Visteriei

5,60

Adică 2 galbeni zări de Hrisovul ce se va face de la Visterie, fiind iscălit de Gspd., protocălit de Vel Vist. și trecut la Condica Visteriei

 

bez rânduita leafă

(L. P. G.)

 

VENITUL A 6 VORNICI DE POARTĂ

 

Lei B

200

De fiește care piatră ce vor pune hotare când se vor trimite să hotărască moșii

2

De prețeluit dughene și case de frunte

1

De prețeluit dugheană și casă mai proastă

60 bani

De prețeluit Cal, Bou, Vacă; iar de vită mică pe jumătate

1/2

Din 10 bani când va prețelui haine și alte pojâjii ale Casei; iar de s-a întâmpla să se trimită afară din orașul lașii ca să prețeluiască, atunci să se hotărască cheltuiala și osteneala de Vel Log., însă lu-cruri ce va prețelui pentru banii Visteriei să nu ia nimic

 

bez rânduita leafă

(L. P. G.)

 

VENITUL DIVICTARIULUI

Lei B

1

De Hrisovul iscălit de Gspd. și pecetluit

60 bani

De Anaforaoa iscălită de Gspd.; iar fiind numai cu pecetea Gspd. să lea pe jumătate

3 bani

De Carte Gspd., legată sau deschisă, de jalobă

3 bani

De tot pecetluitul ce se dau la bresle

 

bez rânduita leafă

(L.P.G.)

VENITUL LUI VEL CAHVEGIU[80]

 

De toată Cahfeneaua și de tot Tahmisul[81], ce s-ar afla, atât în orașul Iașului, cât și la celelalte târguri de pe la ținuturi să ia avaetul său, după tocmeala ce se va putea așeza, după starea Cahfenelei și a Tahmisului, nepricinuind jalobă.

 

bez rânduita leafă

(L. P. G.)

 

VENITUL LUI VEL CAFTANGIU[82]

 

Din pecetluiturile Gspd., ce se vor face pentru Caftanele ce îmbracă Domnii pe Boieri, să ia Vel Caftangiu zeciuiala.

 

bez rânduita leafă

(L. P. G.)

 

VENITUL CĂMĂRAȘULUI DE IZVOADE[83]

 

Lei B

6

De tot pecetluitul ce se dau la bresle cu pecete Gspd; bez

3

bani noi ai Divictariului

 

bez rânduita leafă

(L. P. G.)

 

VENITUL LUI IZBAȘA[84]

 

Lei B

3

De tot răvașul de jalobă ce va ieși cu răspuns de la Gspd.; însă dator să fie Izbașa să dea fiește care răvaș la jăluitor

 

bez rânduita leafă

L.P.G.

 

VENITUL A DOI CONDICARI AI DIVANULUI

 

Lei B

30

De tot Hrisovul ce va trece la Condică și iscălind din dos

15

De toată Anaforaua, de toată Cartea de judecată a Veliților[85] Boieri ce va trece la Condică și iscălind din dos

bez rânduita leafă

(L. P. G.)

 

VENITUL DIECILOR DE DIVAN

 

Lei B

1

De tot Hrisovul de scris

60 bani

De toată Anaforaua și de toată Cartea de judecată a Veliților Boieri, de scris

15 bani

De toată Cartea de jalobă și de hotărât, de scris

6 bani

De tot răvașul de jalobă, de scris

bez rânduita leafă

(L. P. G.)

 

VENITUL LUI VEL ISPRAVNIC DE CURTE GOSPOD.

 

Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie

 

Lei B

3

De la 2 Olari câte 1 pol leu unul

9

De la 6 Apari câte 1 pol leu unul

9

De la 6 teslari[86] câte 1 pol leu unul

6

De la 4 șătrărei[87] câte 1 pol leu unul

3

De la 2 jimlari[88] câte 1 pol leu unul

6

De la 4 pitari câte 1 pol leu unul

6

De la 4 pietrari câte 1 pol leu unul

1,60

De la un butnar

18

De la 12 tăietori de lemne câte 1 pol leu unul

6

De la 4 joldunari[89] câte 1 pol leu unul

1,60

De la 1 Chilhangiu[90]

69

4 măturărițe.                      Bez rânduita leafă

(L.P.G.)

 

VENITUL VORNICULUI OT GOSPOJDA

 

Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie

 

Lei B

18

De la 12 fustași ai Gospojdei, câte 1 pol leu unul

bez rânduita leafă

(L.P.G.)

 

Rufetul[91] Căpit. de Podari

 

Lei B

1

Ciauș de Podari

20

Teslari

10

Toporași[92]

10

Petrari

20

Salahori[93]

61 Liude, care aceștia să fie scutiți de tot birul Visteriei; slujind pe rând după rânduiala lor; și la meremetul[94] podurilor să lucreze fără plată; iar când se va face pod de iznoavă să li se plătească din venitul podului câte bani pe zi

 

Căpit. dator să fie cu podarii care or fi de rând, pe toată ziua să cerceteze podurile, și unde va afla vreo podea stricată sau smintită din locul ei, să puie să o tocmască.

Fiește care dughengiu să măture podul de două ori pe săptămână, de tină[95] și de gunoi, cât va cuprinde dugheana sa; iar pe unde n-or fi dughene să măture podarii.

Să nu îngăduiască pe nimine a ieși cu dugheana sau cu casa sa, lăcomind ca să ia din locul uliții; nici să lase pe cineva a arunca gunoiul pe ulițe sau pe la mahalale; ci fiește care să scoată gunoiul afară din oraș.

Când, ferească D-zeu, se va întâmpla primejdie de foc, ori ziua, ori noaptea, dator să fie Căpit. de Podari cu toți Podarii mai întâi să alerge spre stingerea focului.

(L.P.G.)

 

Rânduiala Aprozilor, Copiilor din Casă, Armășeilor[96] în ce chip să se urmeze, pentru ciubote, adică triapădul ce au să ia de la cei ce se aduc pentru pricini de judecăți și pentru alte pricini, cu Cărți Gospod de volnicie[97]

 

Cei ce vor merge cu Cărți Gospod de Volnicie ca să împlinească bani sau lucruri sau ca să aducă pe cineva pentru judecată sau pentru datorie ori pentru banii Visteriei,

Să ia triapădul său de tot ceasul câte 20 bani noi; și cine va protocăli Carte Gospod, socotind pe ceasuri cale până unde va fi să meargă, să scrie acel Boier suma banilor triapădului pe ceasurile câte or fi până la acel loc, câte 20 bani noi pe tot ceasul.

(L. P. G.)

 

Zeciuiala în ce chip să se urmeze

 

La zece bani un ban să ia zeciuiala numai pe banii ce se vor împlini, cum și pe lucrurile ce se vor împlini în preț de bani; iar datoriile, ce se vor schimba vadelile și vor înoi zapisele[98], să nu ia zeciuiala; fiindcă va să dea când se vor împlini banii.

Moșii, vite și alte lucruri ce se vor afla cu strâmbătate sub stăpânirea unora, și pe urmă cu hotărârea judecății se vor da sub stăpânirea celor ce li se cuvine după dreptate ca să le stăpânească, pe acest fel de lucruri zeciuială să nu ia.

Toate pricinile de judecăți, ce se vor căuta, și se vor hotărî de Veliții Boieri ai Divanului, cum și de la Divanul gospod, să ia împlineala Vătaful și Ciaușul de Aprozi, după rânduiala ce se arată mai sus. Iar pricini de datorii ce se vor judeca și se vor hotărî cu dreptate de Hatmanul[99] și de Vel Agă, să se ia zeciuiala de către D-lor numai pe banii ce vor împlini. Iar când vreo parte nu se va mulțumi cu judecata Hatmanului și a lui Vel Agă și vor ieși la Divan și de se va schimba hotărârea judecății D-lor Sale după dreptatea ce se va cădea; atunci după hotărârea Veliților Boieri ai Divanului, împlinind banii Vătaful și Ciaușul de Aprozi, să ia și zeciuiala acești doi zapcii.

Pricini de datorii ce vor avea trei bresle din orașul Iașului, care sunt date și rânduite la Vel Cămăraș, adică: Neguțătorii străini, Armenii și Jidovii; căutându-se judecățile acestor trei bresle de către Vel Cămăraș, după hotărârea ce va face cu dreptate și împlinind și banii, să ia Vel Cămăraș și zeciuiala după rânduiala ce se arată mai sus. Iar când vreo parte nu se va mulțumi cu judecata lui Vel Cămăraș și vor ieși la Divan; și de se va schimba hotărârea judecății lui Vel Cămăraș, după dreptatea ce se va cădea; atunci după hotărârea Veliților Boieri ai Divanului, împlinind banii Vătaful și Ciaușul de Aprozi, să ia zeciuiala acești doi zapcii.

(L. P. G.)

 

Rânduiala tâlharilor și a ucigașilor în ce chip să se urmeze

 

Tâlharii ce se vor prinde de Armășei, să-i aducă la temniță cu toate lucrurile ce se vor găsi asupra lor; iar lucrurile ce se vor afla la casele tâlharilor, mișcătoare și nemișcătoare, prin marafetul Ispravnicului de ținut, dându-se toate pe seama sătenilor cu izvod, unde se vor afla șezători; să ia Armășelul izvod iscălit de Ispravnicul, să aducă la Vel Armaș. Și scoțându-se tălharii la Divan, după hotărârea Veliților Boieri, împlinindu-se întâi paguba păgubașilor, atât din cele ce se vor găsi față, și le vor cunoaște cu încredințare, cât și pentru cele prăpădite din averea lor; și după vinovăția tâlharilor să se socotească și gloaba lui Vel Armaș, după cum vor hotărî Veliții Boieri ai Divanului.

Tâlharii ce se vor prinde de către Ispravnicii de pe la ținuturi, luând în scris toate lucrurile mișcătoare și nemișcătoare ce se vor găsi asupra tâlharilor, cum și la casele lor, și la gazdele lor; din care întâi să se împlinească paguba păgubașilor, atât din cele ce se vor găsi față, și le vor cunoaște cu încredințare, cât și pentru cele prăpădite din averea lor. Iar pe tălhari și pe gazdele tâlharilor, cu faptele lor înscris, și cu izvod iscălit de Ispravnicul, de toate lucrurile tălharilor și ale gazdelor lor, ce vor mai rămâne afară dintr-a păgubașilor, să se trimită la Divanul gospod. Și scoțându-se de către Vel Armaș la Divan și hotărându-se pedeapsa tâlharilor și a gazdelor lor de Veliții Boieri, să se hotărască și gloaba Ispravnicului și a lui Vel Armaș; socotindu-se doi bani să ia Ispravnicul și un ban să ia Vel Armaș.

Morți de om ce se vor afla din pricini de sfadă sau ori din ce pricină; ucigașii oriunde se vor afla să se trimită de către Ispravnicul ținutului cu faptele lor în scris și cu izvod iscălit de toate lucrurile ucigașilor și ale gazdelor lor; urmându-se la toate întocmai după rânduiala ce se arată mai sus.

Ucigași și Jacași[100] ce se fac cete și umblă prin țară ucigând, jăcuind și schingiuind, pe unii ca aceia ori cine îi vor prinde, să fie ale lor toate cele ce se vor găsi asupra lor, și la casele lor, și la gazdele lor, fiind prinderea lor cu primejdie de viață. Din care prin marafetul Ispravnicului de ținut întâi să se dea paguba păgubașilor, atât din cele ce se vor găsi față și le vor cunoaște cu încredințare, cât și pentru cele prăpădite din averea lor. Iar pe ucigași și jacași, și pe gazdele lor, cu faptele lor înscris, să se trimită de către Dregătorul ținutului la Divanul Gospod, ca să li se hotărască căzuta lor pedeapsă; însă luând păgubașii paguba lor, de se va întâmpla să nu prisosească din averea ucigașilor și a jacașilor, atunci, cei ce îi vor prinde, să ia prin marafetul Dregătorului ținutului, din lucrurile ce vor lua păgubașii, din zece bani un ban socotindu-se.

(L.P. G.)

 

Rânduiala pripasurilor în ce chip să se urmeze

 

Ori la care sat și ori la cine va nimeri ori ce fel de vită de pripas, acel ce va găsi vita dator să fie a o aduce la satul său și să o arate Vornicelului satului și la sătenii satului, spre înștiințarea tuturor. Și Vornicelul satului dator să fie a înștiința pe toate satele ce vor fi prin prejurul satului său; cum și la zile de târg, dator să fie a o colăci, la târgul ce a fi mai aproape, strigând Crainicul și arătând toate semnele și părul cum îi va fi. Și aflându-se păgubașul vitei și încredințându-se cu dovadă că este vita a lui, să i se dea; și păgubașul să dea colacul vitei; adică, de va fi șezut vita pripășită o săptămână, sau două, sau măcar și o lună, să dea păgubașul câte una para pe zi cu cheltuială cu tot; iar de va trece peste o lună, să se socotească câte un ban pe zi, pentru osteneala și cheltuiala acelui ce va purta de grijă vitei. Iar Ispravnicii, sau Căpitanul, ori alții, nimeni să nu se amestece la pripas, fără numai de se va întâmpla să stea vita pripășită până la un an. Și urmând Vornicelul și sătenii după rânduiala ce s-au arătat mai sus, și nu se va afla păgubașul vitei până la un an, atunci Vornicelul să fie dator să ducă vita aceea de pripas la Ispravnicul ținutului; și dând Vornicelul vita acea de pripas, să ia de la Ispravnicul pecetluit iscălit, arătând toate semnele și părul vitei, ca să fie Vornicelului de mărturie; și să ia Vornicelul de la Ispravnici plată pe vită pe câtă vreme va fi ținut-o, după rânduiala ce se arată mai sus.

(L.P.G.)

 

 

VĂTĂJIA DE CĂRĂUȘI CU CARE

ȘI DE CHIRAGII CU CĂRUȚE, ÎN CE CHIP SĂ SE URMEZE

 

Lei B

3

Din soma chiriei de tot leul să ia Vătaful de Cărăuși și de Chiragii; însă numai de la care se vor tocmi cu mâna Vătafului; iar care se vor tocmi de pe la sate și vor veni să încarce marfa din oraș, să ia pe jumătate: și să fie iarăși prin știrea Vătafului de Cărăuși și de Chiragii; însă Vătaful să fie dator să tocmească Chiragii cu chizeșie, dând Vătaful și teșchere[101] la mâna stăpânului marfei, arătând numele și porecla Chiragiului, și din ce loc, și ce fel de marfă au încărcat; și la ce loc este să meargă; ca întâmplându-se vreo primejdie despre Chiragii, să aibă Vătaful a da seamă. Și nimine să nu fie volnic a merge cu chirie fără știrea Vătafului de Cărăuși și de Chiragii.

 

(L. P. G.)

 

MORTASIPIA[102] ÎN CE CHIP SĂ SE URMEZE

 

Lei B

24

De cal, iapă, bou, vacă ce se va vinde; însă 12 bani noi să dea vânzătorul și 12 bani să dea cumpărătorul

 

(L. P. G.)

 

VENITUL CANTARILOR ÎN CE CHIP SĂ SE URMEZE

 

Lei B

6

Să se ia la 44 ocă Cantariatica[103], ori ce fel de marfă a fi și se va trage la Cantar[104]; iar fiind mai jos de 44 ocă să se ia după analoghie, de la Cumpărătorul marfei; iar sare de se va cântări, să se ia cantariatica la 100 ocă trei bani; iar her[105] de se va cântări să se ia cantariatica la 59 ocă șase bani. Iar pe marfa ce va avea cineva și măcar de nu va vinde-o și va vrea să o cântărească, ca să știe câte ocă trage marfa sa, să plătească stăpânul marfei Cantariatica, precum mai sus se arată.

Pe tot anul să fie dator acel ce va avea miluire acest venit al Cantariului, să facă aiar[106] cantarilor, adică să le îndrepte. Iar pe marfa ce se va cântări în vamă, ca să plătească Vama domnească, să nu plătească Cantariatica. Iar de se va întâmpla stăpânul marfei să vânză marfa sa în Vama domnească, atunci să plătească Cumpărătorul Cantariatica, după rânduiala ce se arată mai sus.

Toate Cantariurile omul rânduit de la acel ce va avea miluire venitul Cantarului să le aibă sub zaptul[107] său; iar altul nimine să nu fie volnic a ține și a avea Cantar mai mare de 40 ocă; și bacalii[108] și alții pentru trebuința vânzării marfei lor să fie volnici a ținea și a avea cantar de 40 ocă trăsură, și cu acele cantare să-și facă alijverișul[109] lor. Iar la cine se vor afla cantare mai mari de 40 oca trăsură să fie volnic acel ce va avea miluire venitul Cantarului a le lua sub zaptul său.

20

De tot carul cu marfă ce lua Cantaragiei Vamei când intra în Vamă să lipsească

 

(L.P.G.)

 

Mierța[110] să se facă la toate târgurile de pe la ținuturi tot pe o măsură, adică de 110 ocă; făcându-se mierța de trei feluri de pâne, însă o parte grâu, o parte orz și o parte mălai; iar dimerlia[111] să fie de 11 ocă.

Vadra de miere să fie pe la toate târgurile pe la ținuturi de ...

Vadra de vin să se facă pe la toate târgurile și pe la toate podgoriile de zece ocă; și oca de 400 dramuri.

Măsura fălcii de fân pe la toate ținuturile să fie ...

 

Cărăușii ce aduc vin, la o bute de vin să i se ție în samă din țenchiul[112] vasului, atât pentru scădere, cât și pentru băutul lui una șchioapă scădere, afară de primejdia vasului; iar fiind scădere mai mult, să plătească cărăușul, după prețul ce se va vinde vinul acolo unde se descarcă.

Fiește care Vornicel al Satului, dimpreună cu Sătenii, să fie dator să tocmească un văcar sau doi, pentru păscutul vitelor Sătenilor; și herghelegii pentru păscutul cailor; și păstori la oi și la râmători; și jitari[113] pentru paza țarinilor; și hacul[114] acestora să cisluiască[115] Sătenii pe vitele ce vor avea, și să plătească fiește carele, după cum va veni pe vită; iar noaptea să închidă fiește care vitele sale, având spre aceasta purtare de grijă Vornicelul cu Sătenii satului ca să nu se facă stricăciune de vite în țarine și în grădini.

Stogurile de fân ce vor fi aproape de sat să le îngrădească, cum și stogurile ce vor fi departe de sat, și se va fi obișnuit ca să se îngrădească, iarăși dator să fie Vornicul cu Sătenii să pună să le îngrădească. Asemenea să se urmeze și la ariile cu pâine ce vor fi aproape de Sat. Iar de se va întâmpla stricăciune în țarină, în grădini, în fânațe, și la arii cu pâine; de vor fi pagubele făcute de vitele tot acelui sat, să se ispășească cu Vornicul și cu trei, patru fruntași; și dând mărturie înscris să împlinească paguba Vornicelul satului; iar de vor fi pagubele făcute de vitele altui sat, sau ale altor oameni străini; atunci să se ispășască și cu oameni din satul de unde vor fi acei cu paguba, cât și cu oamenii din satele ce vor fi mai aproape; și luând păgubașii mărturie în scris să meargă la Isprăvnicie să împlinească; iar să nu fie volnici a-și împlini singuri. Și Vornicul satului pentru nepurtare de grijă, neurmând după poruncă, să se pedepsească.

(L.P.G.)

 

RÂNDUIALA DREGĂTORIEI

ȚINUTURILOR ÎN CE CHIP SĂ SE URMEZE

 

Lei B

 

Pentru ori ce pricină vor judeca Ispravnicii să fie datori să dea carte de judecată la mâna cui s-a cădea; iar când vreo parte nu se va mulțumi după hotărârea Ispravnicilor, volnic să fie a veni la Divanul Gspd.

Două Condice să aibă fiește care Ispravnic. Întru una să se scrie toate pricinile ce vor căuta și vor judeca; întru alta să se scrie toate rânduielile ce se vor face din poruncă, după starea și putința fiește cărui sat, cu velet[116] și luna.

 

1

Din zece bani să se ia zeciuială numai pe banii ce se vor împlini, cum și pe lucrurile ce se vor împlini în preț de bani; iar datoriile ce se vor schimba vadelile și se vor înoi zapisele, să nu se ia zeciuială, fiindcă va să dea când se vor împlini banii.

Moșii, vite și alte lucruri ce se vor afla sub stăpânirea unora cu strâmbătate, și pe urmă cu hotărârea judecății se vor da la stăpânirea celor ce li se cuvine după dreptate, pe acest fel de lucruri să nu se ia zeciuială

10

Să se ia de un cias triapăd de la cei ce se vor aduce pentru pricini de judecăți sau pentru alte pricini; însă întâi să se trimită Carte de soroc, și neviind, apoi să-l aducă cu triapăd

15

Banii grosului când se va slobozi vinovatul și datornicul ce se va închide la gros; iar cei ce se vor închide pentru banii Visteriei, să nu se supere.

Gloabele de la tâlhari să se urmeze, după rânduiala ce se arată cu deosebit rost.

Vătăjia de Cărăuși și de chiragii, să se urmeze, după cum se arată cu deosebit rost.

Rânduiala pripasurilor[117] să se urmeze, după cum se arată cu deosebit rost.

Brudina[118] să se urmeze după cum se arată cu deosebit rost.

Mierța de pâine, vadra de miere, vadra de vin, măsura fălcii de fân, cărăușii ce aduc vin și rânduiala Vorniceilor pentru paza vitelor și a țarinilor; toate acestea să se urmeze precum se arată cu deosebite rosturi, priveghind Dregătorii ca să se păzească pe deplin.

Nemesnicii[119], Gloabele, Clăcile, Împărțare de vin prin sate; toate acestea să lipsească. Iar la târgul ținutului având Ispravnicii cârciuma lor, să vândă vinul lor ca și alții; dar să nu fie volnici a opri vânzarea vinului de pe la cârciumele celorlalți, pentru ca să se vânză vinul lor.

Ori care din Ispravnici nu va urma la toate după cum se hotărăște, și va îndrăzni peste poruncă, să fie lipsit din Dregătorie, și să se pedepsească cu Divanul

(L.P.G.)

 

SUCEAVA

 

Lei B

20

De tot carul sau căruța încărcată; când va intra în țară la margine, de peste hotar, ori cu ce marfă a fi; sau de va descărca acolo la acel ținut, ori de va trece la alte ținuturi; și Ispravnicul dând cărțulie la Cărăuș să fie nesupărat de Pârcălăbie în toată țara și pe la toate târgurile

20

De tot carul sau căruța încarcată, ori cu ce fel de marfă a fi când va ieși din țară peste hotar

 

 

Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie

 

Lei B

6

De la 3 Zapcii de la un stiag al Panțârilor[120], adică Chehaie, Stegar și Ciauș; câte 2 lei unul

60

De la 40 Panțâri câte 1 pol leu unul

20

De la Vătaful de Cărăuși și de Chiragii; urmând Vătaful după rânduiala Vătăjiei de Cărăuși și de Chiragii, după cum se arată cu deosebit rost

 

Alte rânduieli ale Dregătoriei ținutului să se urmeze întocmai, după cum se arată cu deosebit rost.

 

bez rânduita leafă

(L. P. G.)

 

NEAMȚ

 

Lei B

20

De tot carul sau căruța încărcată, când va intra în țară la margine, de peste hotar; ori cu ce marfă a fi; sau de va descărca acolo, la acel ținut, ori de va trece la alte ținuturi; și Ispravnicul dând cărțulie la Cărăuș, să fie nesupărat de Părcălăbie în toată țara și pe la toate ținuturile

20

De tot carul sau căruța încărcată, ori cu ce fel de marfă a fi, când va ieși din țară peste hotar

 

Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie

 

Lei B

6

De la 3 Zapcii, de la un stiag al Panțârilor; adică Chehaie, Stegar și Ciauș; câte 2 lei unul

90

De la 60 Panțâri câte 1 pol leu unul

6

De la 3 Zapcii de la un stiag al Plăieșilor, adică Vătaf, Stegar și Ciauș; câte 2 lei unul

90

De la 60 Plăieși câte un pol leu unul

20

De la Vătaful de Cărăuși și de Chiragii, urmând Vătaful după rânduiala Vătăjiei de Cărăuși și de Chiragii; după cum se arată cu deosebit rost

 

Alte rânduieli ale Dregătoriei ținutului să se urmeze întocmai după cum se arată cu deosebit rost.

 

bez rânduita lafă

(L. P. G.).

ROMANUL

 

Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie

 

Lei B

6

De la 3 Zapcii de la un stiag a Panțârilor, adică Chehaie, Stegar și Ciauș; câte 2 lei unul

75

De la 50 Panțâri câte 1 pol leu unul

9

De la 6 Țimirași[121] câte 1 pol leu unul

20

De la Vătaful de Cărăuși și de Chiragii; urmând Vătaful după rânduiala Vătăjiei de Cărăuși și de Chiragii, după cum se arată cu deosebit rost

 

Alte rânduieli ale Dregătoriei ținutului să se urmeze întocmai, după cum se arată cu deosebit rost.

 

bez rânduita leafă

(L.P.G.)

 

BACĂUL

 

Lei B

20

De tot carul sau căruța încărcată, când va intra în țară la margine de peste hotar; ori cu ce marfă a fi; sau de va descărca acolo, la acel ținut; ori de va trece la alte ținuturi; și Isprav-nicul dând cărțulie la Cărăuș, să fie nesupărat de Părcălăbie în toată țara și pe la toate ținuturile

20

De tot carul sau căruța încărcată, ori cu ce fel de marfă a fi; când va ieși din țară peste hotar

 

Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie

 

Lei B

6

De la 3 Zapcii de la un stiag al Panțârilor, adică Chehaie, Stegar și Ciauș; câte 2 lei unul

75

De la 50 Panțâri câte 1 pol leu unul

12

De la 6 Zapcii de la 2 Stiaguri Plăieși; un stiag la Trotug și altul la Comănești; adică 2 Vătaji, 2 Stegari și 2 Ciauși; câte 2 lei unul

120

De la 80 Plăieși de la 2 Stiaguri; 40 la Trotuș și 40 la Comănești; câte 1 pol leu unul

18

De la 12 Țimirași; 6 la Trotug și 6 la Bacău; câte 1 pol leu unul

20

De la Vătăful de Cărăuși și de Chiragii; urmând Vătaful după rânduiala Vătăjiei de Cărăuși și de Chiragii; după cum se arată cu deosebit rost

 

Alte rânduieli ale Dregătoriei ținutului să se urmeze întocmai, după cum se arată cu deosebit rost.

bez rânduita leafă      (L.P.G.)

 

 

PUTNA

 

Lei B

20

De tot carul sau căruța încărcată; când va intra în țară la margine de peste hotar; ori cu ce fel de marfă a fi; sau de va descărca acolo la acel ținut, ori de va trece la alte ținuturi; și Ispravnicul dând cărțulie la Cărăuș, să fie nesupărat de Pârcălabie în toată țara și pe la toate ținuturile

20

De tot carul sau căruța încărcată cu ori ce fel de marfă a fi, când va ieși din țară peste hotar

 

Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie

 

Lei B

50

De la Bașbulubaș

20

De la Bulubașa al doilea

20

De la Bulubașa al treilea

18

De la 9 Zapcii de la 3 Stiaguri a Stărostiei Slujitori, câte 3 Zapcii la un stiag; adică Stegar; Odabașă și Ciauș; câte 2 lei unul

225

De la 150 Slujitori Stărostești, de la 3 Stiaguri, câte 50 Slujitori la un stiag și câte un pol leu unul

20

De la Vătaful de Cărăuși și de Chiragii; urmând Vătaful după rânduiala Vătăjiei de Cărăuși și de Chiragii, după cum se arată cu deosebit rost

Alte rânduieli ale Dregătoriei ținutului, să se urmeze întocmai, după cum se arată cu deosebit rost.

bez rânduita leafă

(L.P.G.)

 

TECUCIUL

 

Lei B

20

De tot carul sau căruța încărcată, când va intra în țară la margine, de peste hotar; ori cu ce marfă a fi; sau de va descărca acolo la acel ținut, ori de va trece la alte ținuturi; și Ispravnicul dând cărțulie la Cărăuș să fie nesupărat de Pârcălăbie în toată țara și pe la toate ținuturile

20

De tot carul sau căruța încărcată ori cu ce fel de marfă a fi, când va ieși din țară peste hotar

 

Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie

 

Lei B

6

De la 3 Zapcii de la un stiag al Călărașilor, adică Chehaie, Stegar și Ciauș; câte 2 lei unul

97,60

De la 65 Călărași câte 1 pol leu unul

0

De la Vătaful de Cărăuși și de Chiragii; urmând Vătaful după rânduiala Vătăjiei de Cărăuși, și de Chiragii, după cum se arată cu deosebit rost

Alte rânduieli ale Dregătoriei ținutului să se urmeze întocmai, după cum se arată cu deosebit rost.

bez rânduita leafă

(L.P.G.)COVURLUIUL

Lei B

20

De tot carul sau căruța încărcată când va intra în țară, la margine, de peste hotar; ori cu ce marfă a fi; sau de va descărca acolo la acel ținut, ori de va trece la alte ținuturi; și Ispravnicul dând cărțulie la Cărăuș; să fie nesupărat de Pârcălăbie în toată țara și pe la toate ținuturile

20

De tot carul sau căruța încărcată, ori cu ce fel de marfă a fi, când va ieși din țară peste hotar

 

Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie

 

Lei B

50

De la Bașbulubaș

20

De la Bulubașa al doilea

20

De la Bulubașa al treilea

18

De la 9 Zapcii de la 3 Stiaguri Slujitori câte 3 Zapcii la un stiag, adică Stegar, Odabașă și Ciauș; câte 2 lei unul

225

De la 150 Slujitori de la 3 Stiaguri câte 50 Slujitori la un stiag; și câte 1 pol leu unul

50

De la Căpit. de Călărași ot Puțeni

100

De la Călărașii ot Puțeni

30

De la Căpit. de Călărași ot Pechea

50

De la Călărașii ot Pechea

10

De la Vătaful de Vozari

33

De la 22 Vozari câte 1 pol leu unul

20

De la Vătaful de Cărăuși și de Chiragii, urmând Vătaful după rânduiala Vătăjiei de Cărăuși și de Chiragii, după cum se arată cu deosebit rost

Alte rânduieli ale Dregătoriei ținutului să se urmeze întocmai, după cum se arată cu deosebit rost.

bez rânduita leafă

(L. P. G.)

 

TUTOVA

 

Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie

Lei B

6

De la 3 Zapcii de Ia un stiag de Călărași; adică Chehaie, Stegar și Ciauș; câte 2 lei unul

75

De la 50 Călărași câte 1 pol leu unul

20

De la Vătaful de Cărăuși și de Chiragii; urmând Vătaful după rânduiala Vătăjiei de Cărăuși și de Chiragii, după cum se arată cu deosebit rost

Alte rânduieli ale Dregătoriei ținutului să se urmeze întocmai; după cum se arată cu deosebit rost.bez rânduita leafă

(L.P.G.)

 

VASLUIUL

 

Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie

 

Lei B

6

De la 3 Zapcii de la un stiag de Călărași, adică Chehaie, Stegar și Ciauș; câte 2 lei unul

75

De la 50 Călărași, câte 1 pol leu unul

20

De la Vătaful de Cărăuși și de Chiragii, urmând Vătaful după rânduiala Vătăjiei de Cărăuși și de Chiragii, după cum se arată cu deosebit rost

Alte rânduieli ale Dregătoriei ținutului să se urmeze întocmai, după cum se arată cu deosebit rost.

bez rânduita leafă

(L. P. G.)

 

FĂLCIUL

 

Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie

 

Lei B

6

De la 3 Zapcii de la un stiag de Călărași, adică Chehaie, Stegar și Ciauș; câte 2 lei unul

90

De la 60 Călărași câte 1 pol leu unul

20

De la Vătaful de Cărăuși și de Chiragii; urmând Vătaful după rânduiala Vătăjiei de Cărăuși și de Chiragii; după cum se arată cu deosebit rost

Alte rânduieli ale Dregătorie ținutului, să se urmeze întocmai, după cum se arată cu deosebit rost.

bez rânduita leafă

(L. P. G.)

 

GRECENII

 

Lei B

20

De tot carul sau căruța încărcată, când va intra în țară, la margine, de peste hotar; ori cu ce marfă a fi; sau de va descărca acolo la acel ținut, ori de va trece la alte ținuturi; și Ispravnicul dând cărțulie la Cărăuș, să fie nesupărat de Pârcălăbie în toată țara și pe la toate ținuturile

20

De tot carul sau căruța încărcată, ori cu ce fel de marfă a fi, când va ieși din țară peste hotar

 

Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie

 

Lei B

6

De la 3 Zapcii de la un stiag de Slujitori, adică Chehaie, Stegar și Ciauș; câte 2 lei unul

45

De la 30 Slujitori câte 1 pol leu unul

20

De la Vătaful de Cărăuși și de Chiragii; urmând Vătaful după rânduiala Vătăjiei de Cărăuși și de Chiragii, după cum se arată cu deosebit rost

Alte rânduieli ale Dregătoriei ținutului, să se urmeze întocmai, după cum se arată cu deosebit rost.

bez rânduita leafă

(L.P.G.)

 

CODRUL

 

Lei B

20

De tot carul sau căruța încărcată; când va intra în țară, la margine de peste hotar; ori cu ce marfă a fi; sau de va descărca acolo la acel ținut, ori de va trece la alte ținuturi; și Ispravnicul dând cărțulie la Cărăuș, să fie nesupărat de Pârcălăbie, în toată țara și pe la toate ținuturile

20

De tot carul sau căruța încărcată, ori cu ce fel de marfă a fi, când va ieși din țară peste hotar

 

Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie

 

Lei B

6

De la 3 Zapcii de Slujitori, adică Chehaie, Stegar și Ciauș; câte 2 lei unul

18

De la 12 Slujitori câte 1 pol leu unul

20

De la Vătaful de Cărăuși și de Chiragii urmând Vătaful după rânduiala Vătăjiei de Cărăuși și de Chiragii; după cum se arată cu deosebit rost

Alte rânduieli ale Dregătoriei ținutului să se urmeze întocmai, după cum se arată cu deosebit rost.

bez rânduita leafă

(L.P.G.)

 

LĂPUȘNA, ORHEIUL

 

Lei B

20

De tot carul sau căruța, când va intra în țară, la margine de peste hotar, ori cu ce marfă a fi; sau de va descărca acolo la acel ținut, ori de va trece la alte ținuturi; și Ispravnicul dând cărțulie la Cărăuș, să fie nesupărat de Pârcălăbie în toată țara și pe la toate ținuturile

20

De tot carul sau căruța, încărcată ori cu ce fel de marfă a fi, când va ieși din țară peste hotar

 

Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie

 

Lei B

50

De la Căpt. ot Jora

30

De la Căpt. ot Cărjov

30

De la Căpit. ot Hotărniceni

30

De la Căpit. ot Hăncești

6

De la 3 Zapcii de la un stiag al Călărașilor ot Jora, adică Chehaie, Stegar și Ciauș, câte 2 lei unul

60

De la 40 Călărași ot Jora, câte 1 pol leu unul

6

De la 3 Zapcii de la un stiag al Călărașilor ot Cărjov, adică Chehaie, Stegar și Ciauș; câte 2 lei unul

60

De la 40 Călărași ot Hotărniceni câte 1 pol leu

6

De la 3 Zapcii de la un stiag al Călărașilor ot Hăncești, adică Chehaie, Stegar și Ciauș; câte 2 lei unul

45

de la 30 Călărași ot Hăncești, câte 1 pol leu unul

12

De la 6 Zapcii, de la 4 Stiaguri de Călărași, câte 3 Zapcii la un stiag, adică 2 Chehaie, 2 Stegari și 2 Ciauși; câte 2 lei unul

300

De la 200 Călărași, de la 4 Stiaguri, câte 50 la un stiag și câte 1 pol leu unul

6

De la 3 Zapcii de la un stiag Călăraș, de la Cuirlu, adică Chehaie, Stegar și Ciauș; câte 2 lei unul

90

De la 60 Călărași ot Cuirlu câte 1 pol leu unul

20

De la Vătaful de Cărăuși și de Chiragii, urmând Vătaful după rânduiala Vătăjiei de Cărăuși și de Chiragii, după cum se arată cu deosebit rost

Alte rânduieli ale Dregătoriei ținutului să se urmeze întocmai, după cum se arată cu deosebit rost.

bez rânduita leafă

(L. P. G.)

 

SOROCA

 

Lei B

20

De tot carul sau căruța încărcată când va intra în țară, la margine de peste hotar; ori cu ce marfă a fi; sau de va descărca acolo la acel ținut, ori de va trece la alte ținuturi; și Ispravnicul dând cărțulie la Cărăuș, să fie nesupărat de Pârcălăbie în toată țara și pe la toate ținuturile

20

De tot carul sau căruța încărcată, ori cu ce fel de marfă a fi, când va ieși din țară peste hotar

 

Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie

 

Lei B

30

De la Căpt. de Coseuți

30

De la Căpt. de Vascăuți

30

De la Căpt. ot Solonceni

18

De la 9 Zapcii de la 3 stiaguri Căzaci, ot Coseuți, ot Vascăuți și ot Solonceni; câte 3 Zapcii la un stiag; adică 3 Sotnici[122], 3 Stegari, 3 Ciauși; câte 2 lei unul

198

De la 132 Căzaci de la 3 Stiaguri, ot Coseuți, ot Vascăuți și ot Solonceni; câte 44 la un stiag și câte 1 pol leu unul

20

De la Vătaful de Cărăuși și de Chiragii; urmând Vătaful după rânduiala Vătăjiei de Cărăuși și de Chiragii; după cum se arată cu deosebit rost

Alte rânduieli ale Dregătoriei ținutului să se urmeze întocmai, după cum se arată cu deosebit rost.

bez rânduita leafă      (L. P. G.)

 

CERNĂUȚI

 

Lei B

20

De tot carul sau căruța încărcată; când va intra în țară, la margine de peste hotar; ori cu ce marfă a fi; sau de va descărca acolo la acel ținut; ori de va trece la alte ținuturi; și Ispravnicul dând cărțulie la Cărăuș, să fie nesupărat de Pârcălăbie în toată țara și pe la toate ținuturile

20

De tot carul sau căruța încărcată, ori cu ce fel de marfă a fi, când va ieși din țară peste hotar

 

Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie

 

Lei B

6

De la 3 Zapcii de la un stiag de Panțiri, adică Chehaie, Stegar și Ciauș; câte 2 lei unul

22,60

De la 15 Panțiri câte 1 pol leu unul

20

De la Vătaful de Cărăuși și de Chiragii; urmând Vătaful după rânduiala Vătăjiei de Cărăuși și de Chiragii; după cum se arată cu deosebit rost

Alte rânduieli ale Dregătoriei ținutului să se urmeze întocmai, după cum se arată cu deosebit rost.

bez rânduita leafă

(L.P.G.)

 

DOROHOIUL

 

Lei B

20

De tot carul sau căruța încărcată când va intra în țară, la margine de peste hotar; ori cu ce fel de marfă a fi; sau de va descărca acolo la acel ținut, ori de va trece la alte ținuturi; și Ispravnicul dând cărțulie la Cărăuș, să fie nesupărat de Pârcălăbie în toată țara și pe la toate ținuturile

20

De tot carul sau căruța încărcată, ori cu ce fel de marfă a fi, când va ieși din țară peste hotar

 

Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie

 

Lei B

6

De la 3 Zapcii de la un stiag al Panțârilor, adică Chehaie, Stegar și Ciauș; câte 2 lei unul

75

De la 50 Panțâri câte 1 pol leu unul

20

De la Vătaful de Cărăuși și de Chiragii; urmând Vătaful după rânduiala Vătăjiei de Cărăuși și de Chiragii; după cum se arată cu deosebit rost

 

Alte rânduieli ale Dregătoriei ținutului să se urmeze întocmai, după cum se arată cu deosebit rost.

bez rânduita leafă

(L.P.G.)

 

BOTOȘANI

 

Lei B

20

De tot carul sau căruța încărcată când va intra în țară la margine, de peste hotar; ori cu ce marfă a fi; sau de va descărca acolo la acel ținut, ori de va trece la alte ținuturi; și Ispravnicul dând cărțulie la Cărăuș, să fie nesupărat de Pârcălăbie în toată țara și pe la toate ținuturile

20

De tot carul sau căruța încărcată, ori cu ce fel de marfă a fi, când va ieși din țară peste hotar

 

Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie

 

Lei B

6

De la 3 Zapcii de la un stiag de Panțâri, adică Chehaie, Stegar și Ciauș; câte 2 lei unul

75

De la 50 Panțâri câte 1 pol leu unul

20

De la Vătaful de Cărăuși și de Chiragii; urmând Vătaful după rânduiala Vătăjiei de Cărăuși și de Chiragii; după cum se arată cu deosebit rost

Alte rânduieli ale Dregătoriei ținutului să se urmeze întocmai, după cum se arată cu deosebit rost.

bez rânduita leafă

(L. P. G.)

HĂRLĂUL

Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie

 

Lei B

6

De la 3 Zapcii de la un stiag de Panțâri, adică Chehaie, Stegar și Ciauș; câte 2 lei unul

67,60

De la 45 Panțâri câte 1 pol leu unul

20

De la Vătaful de Cărăuși și de Chiragii; urmând Vătaful după rânduiala Vătăjiei de Cărăuși și de Chiragii; după cum se arată cu deosebit rost

Alte rânduieli ale Dregătoriei ținutului să se urmeze întocmai, după cum se arată cu deosebit rost.

bez rânduita leafă

(L.P.G.)

CĂRLIGĂTURA

 

Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie

 

Lei B

6

De la 3 Zapcii de la un stiag de Panțâri, adică Chehaie, Stegar și Ciauș; câte 2 lei unul

45

De la 30 Panțâri câte 1 pol leu unul

9

De la 6 Țimirași câte 1 pol leu unul

20

De la Vătaful de Cărăuși și de Chiragii; după cum se arată cu deosebit rost

Alte rânduieli ale Dregătoriei ținutului să se urmeze întocmai, după cum se arată cu deosebit rost.

bez rânduita leafă

(L.P.G.)

 

ȚINUTUL IAȘI

 

Lei B

20

De tot carul sau căruța încărcată când va intra în țară la margine, de peste hotar; ori cu ce marfă a fi; sau de va descărca acolo la acel ținut, ori de va trece la alte ținuturi; și Ispravnicul dând cărțulie la Cărăuș, să fie nesupărat de Pârcălăbie în toată țara și pe la toate ținuturile

20

De tot carul sau căruța încărcată ori cu ce fel de marfă a fi, când va ieși din țară peste hotar

 

Pocloanele pe fiește care an; însă pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie

Lei B

12

De la 6 Zapcii de la 2 stiaguri de Panțâri câte 3 Zapcii la un stiag, adică 2 Chihaie, 2 Stegari și 2 Ciauși; câte 2 lei unul

150

De la 100 Panțâri de la 2 Stiaguri, câte 50 la un stiag, și câte 1 pol leu unul

20

De la Vătaful de Cărăuși și de Chiragii, urmând Vătaful după rânduiala Vătăjiei de Cărăuși și de Chiragii, după cum se arată cu deosebit rost

Alte rânduieli ale Dregătoriei ținutului să se urmeze întocmai, după cum se arată cu deosebit rost.

bez rânduita leafă

(L.P.G.)

 

VENITUL MĂNĂSTIRII

SFÂNTULUI SPIRIDON DIN ORAȘUL IAȘI

 

Lei B

24

Mortasăpia din târgul Iași, după Condică; asemenea să ia și din Târgul Frumos

Venitul Cantariului, după Condică, din toate târgurile; afară de târgurile ce sunt date miluire la alte mănăstiri

3

De drobul de sare, de steție, de găliată și de sare de Coteț, ce se va vinde și se va ridica din mâglă[123] de către Cumpărător, cum și de către Cămăraș de Ocnă; de vor ridica sarea și o vor pogorî în vale, sau de vor trimite pe la târguri. Iar de s-a întâmpla ca să se strângă de către Domnie venitul Ocnei în credință, atunci rânduiții Cămărași de Ocnă să dea rânduitul venit din suma venitului Cămărei Gospd

1 și 1/2

De oca de ceară ce va trece peste hotar într-altă țară

2

De butea cu vin ce va trece peste hotar într-altă țară; iar de poloboc pe jumătate

60

De butea cu vin ce va intra în orașul Iași; iar de poloboc pe jumătate; însă de la Prea Sfinția Sa Mitropolitul și până la Vel Stolnic, atât, care s-or afla într-aceste boierii, cât și cei ce au fost mai înainte într-aceste boierii; așijderea și giupănesele văduve, de or fi fost boierii lor într-aceste boierii, să nu se supere pe vinațele[124] lor

Solăritul[125] Vrancei, după așezarea ce se va face cu Vrâncenii, pentru sarea măruntă din Vrancea

 

Lei B

1 și 1/2

De toată vadra de horilcă; însă numai pe horilca[126] ce va veni din țara leșască

1

De un pogon de titin (tutun) ce s-a afla semănat în țară

6

De tot râmătorul ce va trece peste hotar într-altă țară

15

De tot carul cu lipscănie[127] ce se va descărca; iar trecând peste hotar într-altă țară să dea pe jumătate

 

Bezmănul[128] și Dijma pe locul ce are miluire cu Hrisov Gospod în târgul Galaților

 

Lei B

30

De toată Salhanaua

3

De toată magazaoa mare ce va fi în față

2

De toată magazaoa mică ce va fi în față

2

De toată magazaoa mare ce va fi din dos

1

De toată magazaoa mică ce va fi din dos

2

De toată șaica[129] mare ce se pogoară pe Siret încărcată

1

De toată șaica mică tij

1

De toată casa ce va fi pe locul mănăstirii

3

De toată dughiana ce va fi pe locul mănăstirii

30

De tot catargul ce se pogoară pe Siret

30

De toată cârma

15

De tot trinketul

9

De tot sirinul[130] mare

3

De tot sirinul mic

4

De tot tahtalăcul ce se pogoară pe Siret

Lei B

1

De tot dulapul ce vine pe Siret

2

De tot cifte dulap tij

1

De 2 grinzi sau de 2 ușori ce vin pe apă

1

De 2 scânduri de brad ce vin pe apă

1

De 2 scânduri mari de tei ce vin pe apă

Dijma din vii după obicei

 

VENITUL MĂNĂSTIRII PROROCULUI SAMOIL OT FOCȘANI CARE ESTE MITOH[131] LA SFETI SPIRIDON

Lei B

24

Mortasăpia din târgul Tecuciului după Condică

 

(L.P.G.)

VENITUL MĂNĂSTIRII GALAȚI

Lei B

24

Mortasăpia, după Condică, de la iarmaroacele ce se fac la Târgușor ot ținutul Iași

6

Măzărie[132] ot Galați de pe peștele proaspăt ce vine pe apă la Schelea Galaților, adică: 2 parale la un leu din vânzarea peștelui, numai de pe peștele proaspăt ce va veni din țara turcească

 

(L.P.G.)

VENITUL MĂNĂSTIRII FRUMOASEI

Lei B

40

Bezmănul de dugheană de frunte ce s-a afla la iarmaroacele ot Târgușor otținutul Iași

30

Bezmănul de dugheana al doilea și din toată cârciuma cu vin

20

De tarabă

10

De vatra de foc care face bucate de vândut

 

(L. P. G.).

VENITUL MĂNĂSTIRII CETĂȚUIEI

Lei B

24

Mortasăpia, după Condică, numai în ziua de Sf. Petru, de la iarmaroacele ce se fac la Târgușor ot ținutul Iași

 

(L.P.G.)

VENITUL MĂNĂSTIRII PRECISTEI OT ROMAN

Lei B

24

Mortasăpia din târgul Romanului, după Condică

 

(L.P.G.)

VENITUL MĂNĂSTIRII BISTRIȚEI

Lei B

24

Mortasăpia din târgul Bacăului, după Condică

 

(L.P.G.)

BRUDINA[133] DUNĂRII

Lei B

20

De cal, bou, la car și căruța încărcată; iar de vor trece caii sau boii înot să dea pe jumătate pentru povoară

15

De cal, bou, la car și căruța deșartă; iar de vor trece caii sau boii înot să dea pe jumătate

15

De omul călare ce va trece în pod; iar de omul pedestru 6 bani

10

De ori ce vită slobodă ce va trece în pod

3,80

Pe 1 000 oi ce vor trece în pod din oile mumbaelii împărătești

5

Pe 1 000 oi ce vor trece în pod, oi neguțătorești

 

(L. P. G.)

BRUDINA NISTRULUI

Lei B

15

De cal, bou, la car și căruța încărcată; iar de vor trece caii sau boii înot, să dea pe jumătate pentru povoară

10

De cal, bou, la car și căruța deșartă; iar de vor trece caii sau boii înot să dea pe jumătate

12

De omul călare ce va trece în pod; iar de omul pedestru 3 bani

6

De ori ce vită slobodă, ce va trece în pod

400

Pe 1 000 oi ce vor trece în pod; adică 4 bani pe zece oi

 

(L. P. G)

 

BRUDINA PRUTULUI ȘI A SIRETULUI ȘI A MOLDOVEI, BISTRIȚA ȘI TROTUȘUL

Lei B

6

De cal, bou, la car și căruța încărcată; iar de vor trece caii sau boii înot, să dea pe jumătate

3

De cal, bou, la car și căruța deșartă; iar de vor trece caii sau boii înot să dea pe jumătate

3

De omul călare ce va trece în pod; iar de omul pedestru pe jumătate

3

De ori ce vită slobodă ce va trece în pod

200

Pe 1 000 oi ce vor trece în pod; adică pe zece oi doi bani

 

(L. P. G.)

LEFILE VELIȚILOR BOIERI ȘI ALE CELORLALȚI BOIERI ȘI BOIERNAȘI, ȘI ALE ZAPCIILOR, ȘI ALE SLUJITORILOR CURȚII GOSPOD.

 

Pe an

 

Pe lună

Lei B

 

Lei B

3 000

Vel Logofăt

250

1 200

B Logofăt

100

1 200

T Logofăt

100

720

6 Vornici de poartă câte 10 lei unul

60

480

2 Logofeți de taină câte 20 lei unul

40

180

Izbașa

15

2 400

20 Logofeți de divan câte 10 lei unul

200

360

Cămărașul de izvoade

30

480

2 Condicari ai divanului câte 20 lei unul

40

60

Vătaful de vartă

5

240

Protopsalt[134]

20

120

Al doilea psalt

10

130

Al treilea psalt de la Harem

10

1 200

4 Preoți, 2 Diaconi de la biserica gspd; 3 preoți, un diacon de la biserica gospjdii câte 10 lei unul

100

240

4 Țârcovnici la 2 biserici gospd; câte 5 lei unul

20

960

lumini de ceară, unt de lemn, tămâie la 2 biserici gspd.

80

5 000

Vel Vornic

416,80

5 000

Vel Vornic

416,80

5 000

Vel Vornic

416,80

5 000

Vel Vornic

416,80

4 200

Vel Hatman

350

600

Vel Căpit. de Lefecii

50

360

Vel Căpit. Hătm.

30

240

Porocinecu

20

180

Bașbulucbașa Hăt.

15

360

3 Bulucbași Hăt. câte 10 lei unul

30

36

Stegarul Hatm.

3

216

2 trâmbaci; 2 doboșeri; 1 surmaciu; 1 flueraș al Hătmăniei câte 3 lei unul

18

360

Bașbulucbaș din Curte gspd.

30

240

Bulucbaș al doilea din Curte gspd.

20

240

Căpt. de Drăgani din Curte gspd.

20

240

Sotnicu de Curte gspd.

20

720

12 Zapcii de la 4 stiaguri Seimeni din Curte gspd; câte 3 Zapcii la un stiag; adică: Stegar, Odabaș și Ciauș; câte 5 lei unul

60

6 768

188 de Seimeni de la 4 stiaguri a Curții gspd. câte 3 lei unul

564

960

4 Căpt. de Levenți[135] de la 4 stiaguri câte 20 lei unul

80

480

4 Odabași de la 4 stiaguri de Levenți câte 10 lei unul

40

480

4 Ciauși de la 4 stiaguri de Levenți câte 10 lei unul

40

360

4 Bairactari de la 4 stiaguri de Levenți câte 7 pol lei unul

30

5 280

88 Levenți de la 4 stiaguri câte 22 la un stiag câte 5 lei unul

440

360

Vel Căpt.de Ciuhur

30

240

Vel Căpt. de Dorohoi

20

240

Vel Căpt. de Tecuci

20

240

Vel Căpt. de Covurlui

20

3 600

Vel Visternic

300

1 800

B Vist

150

1 200

T Vist

100

1 200

Logof. de Visterie

100

600

Vătaful de Visterie

50

480

Sameșul[136] de Visterie

40

480

Condicarul Visteriei

40

1 440

4 Logofeți de Visterie câte 30 lei unul

120

3 840

16 Logofeți tij a Visteriei câte 20 lei unul

320

360

Să mai ia Visteria ca să fie pentru cei ce vor strânge ciferturile și cheltuiala țării

30

480

Cheltuiala Visteriei: hârtie, cerneală, ceară tare

40

6 000

Vel Postelnic

500

2 400

Vel Paharnic

200

2 400

Vel Camanar

200

2 400

Vel Gramatic

200

720

B Post.

60

600

T Post.

50

360

B Spătar

30

960

4 T Spt. câte 20 lei unul

80

600

B Gramatic câte 50 lei

50

360

T Gramatic

30

360

B Paharn.

30

240

Vătaful de Păhărnicei

20

480

4 Păhărnicei câte 10 lei unul

40

1 440

12 Postelnicei câte 10 lei unul

120

600

Polcolvnicul Postelniciei

50

120

Vătaf de Călărași

10

60

Vătaful de Lipcani

5

240

10 Beșlii creștini câte 2 lei unul

20

1 200

Vel Cupar

100

1 200

Muhurdariul[137]

100

1 200

Mehtupciul[138]

100

600

Vătaful de Copii

50

600

Ici Ciohodar[139]

50

360

Divictarul

30

240

2 Ispravnici de Aprozi câte 10 lei unul

20

240

2 Ispravnici de Copii din Casă câte 10 lei unul

20

60

Stegariul de Copii

5

1 200

Pisarul[140] sau Vechilul sau Sărdari Saule

100

360

Vel Caftangiu

30

3 000

Vel Spătar

250

2 400

Vel Ban

200

2 400

Vel Comis

200

600

B Comis

50

600

Răhtivanul[141]

50

720

3T Comiși câte 20 lei unul

60

480

2 Salahori câte 20 lei unul

40

60

Iruc Bairactar

5

120

Săizbaș

10

60

Al doilea Săiz

5

120

Nălban[142] bașa

10

120

2 Sacale[143] câte 5 lei una

10

240

2 carătași câte 10 lei

20

120

2 carătași tij câte 5 lei

10

108

3 Vătaji adică Vătaf de comișei, Vătaful de vezetei, Vătaful de dărvari, câte 3 lei unul

9

480

20 vezetei câte 2 lei unul

40

480

20 comișei câte 2 lei unul

40

120

2 ogiaguri de țigani cu foi câte 5 lei unul

10

 

La D-lui Vel Cămăraș

 

960

B Camăraș

80

360

Vătaf de Cămară

30

360

Pivniceriul

30

600

Gerahul[144] gspd. să deie la doftorul Fotachi

50

240

Vel Cibucciu

20

240

Vel Cahfegiu

20

240

Vel Sofragiu[145]

20

240

Vel Șerbecciu[146]

20

240

Vel Ibrictar

20

240

Vel Peșchergiu[147]

20

240

Vel Șamdagiu[148]

20

240

Bărbierul

20

240

Vel Credincer[149]

20

864

12 Copii din Casă din 2 Spătării leafă și emeclicul[150] câte 6 lei unul

72

360

Baș Ciohodar

30

120

Chehaiaua de Ciohodari

10

864

12 Ciohodari leafă și emeclic câte 6 lei unul

72

240

Baș alaiu Ciauș

20

120

Al doilea alaiu Ciauș

10

120

Iciolan Ciauș

10

120

Mataragi bașa

10

180

Șatăr bașa

15

90

Chihaie de Șatări

7,60

288

4 Șatări, leafă și emeclic câte 6 lei unul

24

120

Saraci bașa

10

90

Saraci Iamac

7,60

480

Tufecci[151] bașa

40

360

3 Zapcii de la stiagul Tufecciilor, adică Odabașa, Bairactar, Ciauș, câte 10 lei unul

30

1 500

25 Tufeccii câte 5 lei unul

125

1 800

Vel Agă

150

600

Vel Căpt. de Dărăbani

50

360

Polcovnicul Agiesc

30

120

Baș Ciauș Agiesc

10

120

Baș Bulucbaș Agiesc

10

300

5 Bulucbași Agiești câte 5 lei unul

25

36

Bucinașul Agiesc

3

216

2 trâmbaci, 2 doboșeri, 1 surmaciu și un flueraș agiești câte 3 lei unul

18

1 800

Vel Stolnic

150

1 200

Vel Medelnicer

100

1 200

Vel Armaș

100

360

B Armaș

30

240

T Armaș

20

120

Condicariul de temniță

10

120

Ispravnicul de Armășei

10

60

Vătaful de temniță

5

72

2 Topcii câte 3 lei unul

6

1 428

La toți Mehterii cu emeclicul lor după cum se arată anume cu deosebit izvod

119

300

4 trâmbaci și 1 surmaciu al Curții gspd. câte 5 lei unul

25

72

2 doboșari ai Curții gspd. câte 3 lei unul

6

480

Cheltuiala la 4 masalale[152] pe toată sara

40

144

12 Masalagii câte 1 leu unul

12

60

Gelatul[153]

5

1 800

Vel Portar

150

600

B Portar

50

240

T Portar

20

720

12 Portărei cu un odagiu și cu un bucătar, câte 5 lei unul

60

960

Vel Clucer

80

600

Vel Sulger[154]

50

600

Vel Jicnicer[155]

50

600

Vel Pitar

50

600

Vel Șatrar

50

1 200

Vel Ispravnic de Curte

100

96

4 Șătrărei câte 2 lei unul

8

144

6 teslari ai Curții gspd. câte 2 lei unul

12

96

4 petrari ai Curții gspd. câte 2 lei unul

8

72

jămlari ai Curții gspd. câte 3 lei unul

6

144

4 pitari ai Curții gspd. câte 3 lei unul

12

144

6 apari ai Curții gspd. câte 2 lei unul

12

48

2 olari ai Curții gspd. câte 2 lei unul

4

24

Un chilhangiu

2

192

8 tăietori de lemne ai Curții gspd. câte 2 lei unul

16

192

8 joldunari[156] ai Curții gspd. câte 2 lei unul

16

96

4 măturătoare câte 2 lei una

8

480

Beceriul

40

600

Stolnicul Curții gspd.

50

12 000

Cheltuiala Cuhnii Curții gspd. la trei mese: la Gspd. la Harem și la Cămara gspd.

1 000

1 200

Vornic ot Gspjda

100

600

Vorniciasa ot Gspjda

50

240

Cahvegidina[157] Gspjdei

20

1 200

10 Fete din casă ot Gspjda câte 10 lei una

100

4 800

2 Ispravnici ot Sociava

400

4 800

2 Ispravnici ot Niamț

400

4 800

2 Ispravnici ot Roman

400

4 800

2 Ispravnici ot Bacău

400

4 800

2 Starosti ot Putna

400

216

2 trâmbaci, 2 doboșeri, 1 surmaciu, 1 flueraș al Stărostiei Putnei câte 3 lei unul

18

4 800

2 Ispravnici ot Tecuci

400

4 800

2 Pârcălabi ot Covurlui

400

4 800

2 Ispravnici ot Tutova

400

4 800

2 Ispravnici ot Vaslui

400

4 800

2 Ispravnici ot Fălciu

400

1 200

1 Ispravnic ot Greceni

100

270

1 Ispravnic ot Codru

60

4 800

Sărdăria ot Lăpușna Orhei

400

360

Polcovnicul Sărdăriei

30

216

2 trâmbaci, 2 doboșeri, 1 surmaciu, 1 flueraș al Sărdăriei câte 3 leï unul

18

4 800

2 Ispravnici ot Soroca

400

1 800

1 Ispravnic ot Cernăuți

150

4 800

2 Ispravnici ot Dorohoi

400

4 800

2 Vornici ot Botoșeni

400

4 800

2 Ispravnici ot Hărlău

400

2 400

1 Ispravnic ot Cărligătura

200

4 800

2 Ispravnici ot ținutul Iașului

400

360

Vornic de Vrance

30

144

12 Fustași de divan câte 1 leu unul

12

24 2936

 

20 244,80

 

 

 

[1] IPOCHIMEN, ipochimeni, s. m. (Înv. și fam.; azi ir.) Persoană, individ, ins. [Acc. și: ipochimen] – Din ngr. ipokímenon.

[2] OSÂRDIE s. f. (Înv.) Stăruință în executarea unui lucru; ardoare, zel, râvnă, sârguință, străduință. – Din sl. usrŭdije.

[3] ALIȘVERIȘ, alișverișuri, s. n. (Fam.) Vânzare, negoț, afaceri (reușite). – Din tc. alıșveriș.

[4] zăticnea s.f. (înv., reg.) Împiedicare, stînjenire. Ce fel de zăticneală ai putea să întîmpini? (CR.). • pl. -eli. /zăticni + -eală.

[5] asuprelnic, asuprelnică, asuprelnici, asuprelnice adj. (înv.) apăsător, asupritor

[6] METAHIRISI, metahirisesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) 1. A folosi, a utiliza. ♦ A obișnui, a practica (un obicei). ♦ A dori, a pofti. 2. A exercita, a practica (o meserie, un negoț etc.); a face ceva, a se îndeletnici cu... – Din ngr. métahirísomai (viit. lui metahirízo).

[7] TROPOS, troposuri, s. n. (Învechit) Manieră, chip, mod de purtare. Baronul, rușinat se vede de acest tropos, s-a coborît la cea întăi stație și o dispărut. ALEXANDRI, T. 72.

[8] STEPENĂ, stepene, s. f. (Înv.) Treaptă, rang. – Din sl. stepenĭ.

[9] RĂSURĂ3, răsuri, s. f. Cotă adițională la dări, în Țările Române, în sec. XVIII-XIX, din care se făcea plata dregătorilor. – Cf.

[10] VELIT, veliți, adj. (în Evul Mediu, în Țara Românească și în Moldova) Care ocupa primul loc în ierarhia boierilor; de rangul întâi; mare. – Vel + suf. -it.

[11] Sferturilor, dare plătită la început trimestrial și ajunsă apoi nelimitată, până la 12 sferturi pe an

[12] Dare directă

[13] DAJDIE, dăjdii, s. f. (Înv.) Impozit, dare, bir. [Pl. și: dajdii] – Din sl. dažda.

[14] MAZIL, mazili, s. m. 1. Domn sau înalt demnitar scos din funcție. 2. Mic boier sau descendent de mic boier (fără funcție publică). 3. Membru al unui corp de cavalerie format din boierii scoși din funcție. 4. Persoană însărcinată cu strângerea birurilor; vătășel în slujba boierilor, plătit din banii birului. – Din tc. mazul.

[15] RUPTAȘ, ruptași, s. m. Contribuabil care, plătind darea numită ruptă, era scutit de orice bir. – Ruptă + suf. -aș.

[16] LOGOFĂT, logofeți, s. m. 1. (În Evul Mediu, în Țara Românească și în Moldova) Titlu de mare dregător în ierarhia boierilor români, membru al Sfatului domnesc; persoană care deținea acest titlu. ◊ Mare logofăt = (în Moldova) întâiul boier de divan, care conducea Cancelaria domnească și, în lipsa domnului sau a mitropolitului, prezida Divanul; (în Muntenia) unul dintre cei mai de seamă boieri de divan, urmând după ban. Logofăt al doilea = locțiitorul marelui logofăt. Logofăt al treilea = secretarul marelui logofăt. Logofăt de obiceiuri = dregător având atribuții de maestru de ceremonii. Logofăt de taină (sau domnesc) = secretar particular al domnului. Logofăt de vistierie = secretar al vistieriei domnești. ♦ Șeful Cancelariei domnești. 2. (Înv.) Secretar, scriitor într-o cancelarie; grămătic, diac, pisar, copist. 3. Vătaf (la o moșie boierească). – Din ngr. logothétis.

[17] VORNIC, vornici, s. m. 1. (În Evul Mediu, în Țările Române) Mare dregător din Sfatul domnesc, însărcinat cu supravegherea Curții, conducerea treburilor interne ale țării, având și atribuții judecătorești. ◊ Mare vornic (sau vornic mare) = cel dintâi boier din Divan, având sarcina de cârmuitor și de înalt judecător al Curții domnești și al întregii țări. Vornic de Țara de Jos (sau de Sus) = dregător cu rang de vornic (1) a cărui autoritate se exercita asupra unei jumătăți din țara Moldovei. ♦ Reprezentant al domniei în orașe, cu atribuții judecătorești. 2. (Înv.) Primar al unui sat sau al unui târg. ♦ Funcționar în administrația comunelor rurale, însărcinat cu distribuirea corespondenței, convocarea sătenilor la adunări, anunțarea știrilor etc.; crainic, pristav, vornicel (2). 3. Vornicel (3). – Din sl. dvorĭnikŭ.

[18] SPĂTAR2, spătari, s. m. (în Evul Mediu, în Țara Românească și în Moldova) Dregător la Curtea domnească care purta la ceremonii sabia și buzduganul domnului, iar mai târziu avea comanda cavaleriei. ◊ Mare spătar = comandant suprem al armatei țării în lipsa domnului. – Din ngr. spathários.

[19] BAN2, bani, s. m. 1. (În Evul Mediu, în Țara Românească) Titlu purtat de dregătorul delegat de domn la guvernarea Olteniei; (și în forma mare ban) primul demnitar în ierarhia dregătorilor. ♦ (În Moldova) Dregător domnesc. 2. Persoană care deținea acest titlu. 3. Guvernator al unei regiuni de graniță în regatul Ungariei. – Cf. magh. ban, sb. ban.

[20] SAMEȘ, sameși, s. m. 1. (În Evul Mediu, în Țara Românească) Dregător însărcinat cu strângerea samei (2). 2. (Reg.) Administrator sau logofăt de moșie. – Samă + suf. -eș.

[21] EPITROP, epitropi, s. m. 1. Tutore. 2. (Reg.) Administrator al unui bun, în special al averii unei biserici; efor. [Acc. și: epitrop] – Din ngr. epítropos.

[22] CIOHODAR, ciohodari, s. m. Slujbaș la curtea domnească din Țara Românească și Moldova având obligația să îngrijească de încălțămintea domnului sau îndeplinind funcția de lacheu al acestuia. – Din tc. çuhadar.

[23] TUFECCIU, tufeccii, s. m. Soldat mercenar din garda domnească, în timpul domniilor fanariote. [Var.: tufecci s. m.] – Din tc. tüfekçi.

[24] LEVENT, -Ă, levenți, -te, s. m., adj. 1. S. m. Marinar turc din flota de război a Imperiului Otoman, originar din Levant. 2. S. m. Mercenar moldovean din oastea Țării Românești. 3. Adj. (Înv.) Darnic, generos. 4. Adj. (Înv.) Voinic, viteaz. [Var.: levint, -ă adj.] – Din tc. levent.

[25] MEHTER, mehteri, s. m. (Înv.) Muzicant într-o fanfară (turcească). – Din tc. mehter.

[26] CEAUȘ, ceauși, s. m. 1. Funcționar inferior la turci, care îndeplinea funcția de ușier, de curier sau de aprod (1) al curții. 2. Nume dat, în Evul Mediu, în Țara Românească și în Moldova, unor funcționari publici: a) șef al unei cete de slujitori; b) căpetenie de surugii; c) căpetenia vânătorilor domnești; d) aprod (3). 3. (Înv.) Om de serviciu la sinagogă. – Din tc. çavuș.

[27] BECER, beceri, s. m. Vechi dregător domnesc însărcinat cu supravegherea bucătăriei domnești; p. ext. bucătar domnesc. – Beci + suf. -ar.

[28] CUHNIE, cuhnii, s. f. (Reg.) 1. Bucătărie. ♦ Bucătăria principală a mănăstirilor și cea de vară a gospodăriilor țărănești. 2. Clădire modestă; cameră sărăcăcioasă. [Var.: cuhne, cuină, cuine, cuinie s. f.] – Din ucr. kuhnja.

[29] DESETINĂ, desetine, s. f. 1. (În sec. XV-XVIII, în Moldova) Impozit de zece la sută din produse, mai ales din recolta de la stupii de albine; zeciuială, dijmă. 2. Măsură agrară rusească, folosită în trecut și la noi, egală cu 1,09 ha. [Acc. și: desetină. – Var.: (2deseatină s. f.] – Din bg., sb. desetina.

[30] VĂDRĂRIT s. n. (în sec. XVIII, în Moldova) Dare care se plătea pentru fiecare vadră de vin. – Vadră + suf. -ărit.

[31] GOȘTINĂ, goștini, s. f. (În Evul Mediu în Țara Românească și în Moldova) Dare care se percepea în oi, porci sau vaci. – Et. nec.

[32] Articol, paragraf dintr-o lege, dintr-un statut, dintr-o convenție; p. ext. legea, statutul etc. respectiv. ♦ Condiție de învoială agricolă impusă țăranilor în trecut. 

[33] PROTOCOLI, protocolesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A încheia un proces-verbal de constatare; p. ext. a colaționa. – Germ. protokollieren.

[34] BEZ adv., prep. (Înv.; astăzi glumeț) Afară de..., lăsând la o parte...; fără. – Din sl. bezŭ.

[35] bulucbașă sm [At: M. COSTIN, ap. ȘIO / V: biulucbaș, biu~, ~leb~, ~lib~, ~liucbaș, ~liucb~, ~lubaș, ~lub~, ~aș, ~lugbaș, ~lugb~ / E: tc buluk-bašy1 Comandant al unui buluc (1) format din o sută de arnăuți sau de seimeni. 2 Rangul militar de bulucbașă (1). 3 (Îf ~lib~, ~leb~, ~lub~) Șef al unei comunități de țigani Si: bulibașă (1). 4 Rangul de bulucbașă (3) Si: bulibașă (2), bulibășie

[36] seimen [At: M. COSTIN, O. 99 / V: (înv) ~eansebgansegbansăimansăi~sigmeansigm~siimansiimeansimen,  (îvr) săm~, (reg) ~man / Pl: ~i / E: tc seğmen[1]seyman1 sm (În vechea organizare militară a Imperiului Otoman, mpl) Soldat dintr-un corp special al ienicerilor. 2 sm (În vechea organizare militară a țărilor române în sec. XVII și XVIII; mpl) Persoană care făcea parte dintr-un corp de ostași mercenari pedeștri (înarmați cu sânețe), care aveau ca principală atribuție paza curții domnești. 3 am (Reg; îf seiman) Viteaz.

[37] călăraș sm [At: COD. VOR. 53/12 / Pl: ~și / E: călare + -aș1 Călăreț (1). 2 (Lpl; în Evul Mediu în Țările Române) Corp militar de slujitori auxiliari ai domniei Si: călăreț (3). 3 (Lsg; în Evul Mediu în Țările Române) Membru al corpului de călărași (1). 4 (Înv) Ostaș de cavalerie Si: (înv) călariu Vz dorobanț. 5 Coardă de rod la vița de vie, scurtată la 4-6 muguri și plasată călare pe coarda de doi ani.

[38] ZAPCII, zapciesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A încasa cu forța dările sau datoriile de la cineva; a executa. – Din zapciu.

[39] porușnic sm [At: SIMION DASC., ap. LET. 188 / V: ~ucin~, roș~ / Pl: ~ici / E: pol porucznik1 (Îrg) Locotenent. 2-3 (Îrg; pgn) Ofițer (rus). 4 (Reg) Tânăr care îndeplinea unele sarcini în ceremonialul nunții țărănești.

[40] DESETINĂ, desetine, s. f. 1. (În sec. XV-XVIII, în Moldova) Impozit de zece la sută din produse, mai ales din recolta de la stupii de albine; zeciuială, dijmă. 2. Măsură agrară rusească, folosită în trecut și la noi, egală cu 1,09 ha. [Acc. și: desetină. – Var.: (2deseatină s. f.] – Din bg., sb. desetina

[41] VĂDRĂRIT s. n. (în sec. XVIII, în Moldova) Dare care se plătea pentru fiecare vadră de vin. – Vadră + suf. -ărit.

[42] GOȘTINĂ, goștini, s. f. (În Evul Mediu în Țara Românească și în Moldova) Dare care se percepea în oi, porci sau vaci. – Et. nec.

[43] BEȘLIU, beșlii, s. m. (Înv.) Soldat (turc) de cavalerie, care făcea serviciul de curier domnesc sau de jandarm. ♦ (La pl.) Corp de cavalerie alcătuit din astfel de soldați. – Din tc. beșli.

[44] AVAET1, avaeturi, s. n. Impozit încasat în Țara Românească (în sec. XVIII-XIX) la numirea în funcții, pentru obținerea unor drepturi, a unor beneficii etc. – Din tc. havaet „venituri”.[1]

 

[45] POSTELNIC, postelnici, s. m. 1. (În Evul Mediu, în Țara Românească și în Moldova) Titlu dat unui mare boier, membru al Sfatului domnesc, care avea în grijă camera de dormit a domnului și care, mai târziu, organiza audiențele la domn; boier care avea acest titlu. ◊ Postelnicul al doilea (sau al treilea etc.) = subordonat (de grade diferite) al postelnicului (1). ♦ (În timpul Regulamentului Organic) Ministru al Afacerilor Externe. 2. Titlu onorific dat unui boier de țară (cu atribuții administrative); boier care avea acest titlu. – Din sl. postelĭnikŭ.

[46] SPĂTAR2, spătari, s. m. (în Evul Mediu, în Țara Românească și în Moldova) Dregător la Curtea domnească care purta la ceremonii sabia și buzduganul domnului, iar mai târziu avea comanda cavaleriei. ◊ Mare spătar = comandant suprem al armatei țării în lipsa domnului. – Din ngr. spathários.

[47] STOLNIC, stolnici, s. m. 1. (În Evul Mediu, în Țara Românească și în Moldova) Dregător care purta grija mesei domnești, fiind șeful bucătarilor, al pescarilor și al grădinarilor. ♦ Șef bucătar boieresc. 2. (Pop.) Persoană care conduce nunta și servește nuntașii la masă. – Din sl. stolĭnikŭ.

[48] MEDELNICER, medelniceri, s. m. Titlu dat în Evul Mediu, în Țara Românească și în Moldova, boierului care turna domnului apă ca să se spele pe mâini și servea bucatele; boier care avea acest titlu. – Medelniță + suf. -ar.

[49] ȘĂTRAR, șătrari, s. m. 1. Țigan nomad. 2. (Reg.) Negustor ambulant care vinde în bâlciuri, la șatră (3). 3. Titlu dat boierului care avea în pază corturile unei tabere în timp de război; persoană care avea acest titlu. – Șatră + suf. -ar.

[50] SĂHĂIDĂCAR, săhăidăcari, s. m. (Înv.) Persoană care făcea sau vindea arcuri, săgeți, șei, hamuri etc. [Var.: săidăcar, sahaidacar s. m.] – Săhăidac + suf. -ar.

[51] târsânar sm [At: (a. 1776) URICARIUL XIX, 324/5 / V: (reg) tărsăn~, ~sân~ / Pl: ~i / E: târsănă1 + -ar] (Reg) 1 Persoană care poartă opinci cu târsâne1 (2-3). 2 (Pex) Țăran.

[52] PODVODAR, podvodari, s. m. Persoană care organiza sau supraveghea o podvadă; persoană care îndeplinea o podvadă (cu căruța). – Podvadă + suf. -ar.

[53] hahambașa m. od. marele rabin al Evreilor pământeni. [Turc. HAHAM BAȘY].

[54] halep sn [At: (a. 1855) URICARIUL XIX, 325 / Pl: ~uri / E: tc haleb] (Mol) Măsură de lungime de 0,69 m Cf arșin, cot.

[55] ARȘIN, arșini, s. m. Veche unitate de măsură pentru lungime, egală cu 0,711 m. – Din rus. arșin.

[56] doboșer m. Mold. toboșar.

[57] BĂCAN1Mold. BĂCAL, BACAL sm. ⚚ Cel ce vinde cu mărunțișul diferite produse alimentare străine sau indigene, precum zahăr, cafea, orez, mezeluri, etc. [tc. bakal].

[58] meserciu sm [At: (a. 1614) GCR I, 45/14 / V: ~săr~ / A și: (nrc) meserciu / Pl: ~ii / E: bg месарче, cf srb mesarče] (Înv) Măcelar (1).

[59] CHIRIGIU, chirigii, s. m. 1. (Înv.) Persoană care transporta cu căruța, în schimbul unei plăți, oameni sau mărfuri; cărăuș. 2. (Reg.) Chiriaș. – Din tc. kiracı.

[60] TELETIN, teletinuri, s. n. (Reg.) Piele (de bou sau de cal) tăbăcită cu materii vegetale. – Din sb. teletin.

[61] mahal m. Mold. hamal, în special butar, care bagă și scoate butoaiele din pivniți, [Metateză din hamal].

[62] BUTNAR, butnari, s. m. (Reg.) Dogar. – Din germ. Büttner.

[63] ZLĂTAR, zlătari, s. m. 1. (Înv.) Meșter (țigan) care se ocupa cu prelucrarea aurului. 2. Țigan (nomad). – Din bg., sb. zlatar.

[64] SUMĂNAR, sumănari, s. m. Persoană care face sau vinde sumane. – Suman + suf. -ar.

[65] VUTCAR, vutcari, s. m. (Pop.) Fabricant de votcă. – Votcă + suf. -ar.

[66] băibărăcărie sf [At: CONDICA (1776), ap. ȘIO / Pl: ~ii / E: băibărăcar + -ie] (Înv) 1 Fabrică de confecționat baibarace (1). 2 Prăvălie unde se comercializau baibarace (1).

[67] MATRAPAZLÂC, matrapazlâcuri, s. n. (Fam.) Șarlatanie, escrocherie, fraudă. – Din tc. matrabazlık.

[68] TOPCIU, topcii, s. m. (Înv.) Tunar, artilerist. – Din tc. topçu.

[69] MASALAGIU, masalagii, s. m. (Înv.) Persoană care purta sau aprindea masalale (pe străzi). – Masala + suf. -giu.

[70] odagiu sm [At: (a. 1776) URICARIUL XIX, 331 / V: (îrg) odăg~ / Pl: ~ii / E: tc odaci1 (Înv) Odăiaș (2). 2 (Înv) Slugă la ciobani. 3 (Înv) Păstor. 4 (Reg, îf odăgiu) Îngrijitor de vii.

[71] ISPRAVNIC, ispravnici, s. m. Dregător care aducea la îndeplinire o poruncă domnească sau (mai târziu) care conducea, ca reprezentant al domnului, un județ sau un ținut. – Din bg. izpravnik, rus. ispravnik.

[72] APROD, aprozi, s. m. 1. Dregător al curții domnești în Moldova și Țara Românească, cu atribuții (administrative, fiscale, juridice) variate. 2. Fecior de boier care slujea la curtea domnească. 3. Slujbaș care păzea sălile și introducea publicul în unele instituții. – Din magh. apród „paj, ucenic”.

[73] FUȘTAȘ, fuștași, s. m. (În Țara Românească și în Moldova) Soldat înarmat cu o fuște, care făcea parte din garda personală a domnilor până în sec. XIX; lăncier. – Fuște + suf. -aș.

[74] vartă1 sf [At: VARLAAM, C. 77 / V: (reg) ~rdă / Pl: vărțiverți / E: ger Warte, ucr варта, pol warta cf mg várda1 (Înv) Clădire în care își avea sediul un corp de gardă, servind și ca loc de detenție. 2 (Înv) Strajă. 3 (Înv) Gardă (2). 4 (Înv) Escortă (2). 5 (Buc; Trs; înv) Santinelă. 6 (Reg) Lucrător forestier care supraveghează deplasarea buștenilor pe uluc Si: (reg) vărdaș.

[75] HRISOV, hrisoave, s. n. (În Evul Mediu, în Țara Românească și în Moldova) Act domnesc care servea, ca titlu de proprietate, de privilegiu etc.; ispisoc. – Din ngr. hrisóvuilon „bulă de aur”.

[76] protocoli [At: (a. 1784) URICARIUL V, 430/14 / V: (înv) ~căli, (css) ~călui, (cscj) ~la / Pzi: ~lesc / E: lat protocollare, ger protokollieren] (Înv) 1-2 vtrp (C. i. acte, documente etc.) A autentifica (1). 3 vt A înregistra în protocol. 4 vt (Spc; c. i. procese-verbale de constatare) A redacta. 5-6 vtrp A colaționa.

[77] divictar sm [At: GHEORGACHI, LET. III, 293/18 / V: (înv) ~iu, devi~ / E: tc divitdar] (Tcî) 1 Titlu dat boierului care se îngrijea de obiectele necesare domnitorului pentru scris. 2 Purtătorul călimării domnești. 3 Persoană care avea titlu de divictar (2).

[78] ANAFORA, anaforale, s. f. (În Moldova și în Țara Românească, în sec. XVIII-XIX) 1. Raport scris adresat domnitorului (de către un mare dregător). 2. Proclamație a domnitorului. – Din ngr. anaforá.

[79] ĭuzbașá m. fix, gen. al luĭ, saŭ f., pl. ále (turc. ĭüz-bašy, d. ĭüz, o sută, și bašy, șef). Vechĭ. Sutaș, căpitan (peste o sută de fustașĭ, care păzeaŭ la poarta curțiĭ domneștĭ armațĭ cu fuștĭ). Sec. 18 (izbașá). Un fel de funcționar al divanuluĭ.

[80] CAFEGIU, cafegii, s. m. 1. (Înv.) Proprietar al unei cafenele sau al unui magazin de cafea; cel care prepara sau vindea cafele. 2. (Înv.) Slujitor la curtea domnească însărcinat cu prepararea și servirea cafelelor. 3. (Fam.) Bărbat care consumă multă cafea (2). – Din tc. kahveci.

[81] tahmis sn [At: (a. 1776) ap. N. A. BOGDAN, C. M. 65 / Pl: ~uri / E: tc tahmis] (Înv) 1 Operația de prăjire și de pisare a cafelei. 2 Loc unde se prăjea și se pisa cafeaua.

[82] caftangiu1 sm [At: (a. 1776) URICARIUL XIX, 339 / V: ~ngi / Pl: ~ii / E: tc kaftancî] (Înv) 1 Rang al persoanei care păstrează caftanele (1). 2 Persoană cu rangul de caftangiu (1). 3 (Îc) Caftangi-bașa Rang al boierului mai mare peste garderoba domnească, care punea caftanul (1) pe spatele noilor boieriți. 4 (Îae) Boier cu rang de caftangi (3)-bașa.

[83] IZVOD, izvoade, s. n. (Înv.) 1. Însemnare; listă; registru (de cheltuieli), foaie (de zestre); catalog. 2. Manuscris; text. ♦ Document. 3. Concept, plan; model. – Din sl. izvodŭ.

[84] ĭuzbașá m. fix, gen. al luĭ, saŭ f., pl. ále (turc. ĭüz-bašy, d. ĭüz, o sută, și bašy, șef). Vechĭ. Sutaș, căpitan (peste o sută de fustașĭ, care păzeaŭ la poarta curțiĭ domneștĭ armațĭ cu fuștĭ). Sec. 18 (izbașá). Un fel de funcționar al divanuluĭ.

[85] VELIT, veliți, adj. (în Evul Mediu, în Țara Românească și în Moldova) Care ocupa primul loc în ierarhia boierilor; de rangul întâi; mare. – Vel + suf. -it.

[86] TESLAR, teslari, s. m. 1. (Reg.) Dulgher. 2. (La pl.) Subalterni ai căpitanului de poduri care, în Evul Mediu, în Țările Române, aveau obligația de a le repara. – Teslă + suf. -ar.

[87] șătrărel sm [At: (a. 1598) D. BOGDAN, GL. 107 / Pl: ~ei / E: șătrar + -el] (Înv) Subaltern al șătrarului (2).

[88] JIMBLAR, jimblari, s. m. (Înv.) Brutar. – Jimblă + suf. -ar.

[89] joldunar sm [At: (a. 1776) URICARIUL XIX, 341/10, ap. DA / Pl: ~i / E: ger Söldner] (Înv) Mercenar.

[90] chiulhangiu sm [At: GORJAN, ap. ȘIO / V: chiolhaniu, chiolhanagiu, chiol~, chil~, chilhanagiu, ~nagiu / Pl: ~ii / E: tc külhanği] (Tcm; iuz) Persoană care încălzește baia.

[91] rufet [At: NECULCE, L. 167 / V: răf~, ref~, rusf~ / Pl: ~uri / E: tc rufet] (Tcî) 1 sn Breaslă (1). 2 s Membru al unei corporații meșteșugărești Si: (înv) rufetaș, isnaf3 sn Corp de ostași sau de slujitori înarmați, recrutat dintre rufetași și din burghezie Si: (înv) breaslă (4).

[92] toporaș [At: ST. LEX. / Pl: ~i sm, ~e sn / E: topor + -aș1-2 sn (Pop; șhp) Topor (1) (mic) Si: (reg) toporel (1-2), toporișcă (5-6), toporiște (5-6), toporiță (1-2), toporuș (1-2). 3 sn (Reg; art.; șîcs de-a ~u) Joc de copii nedefinit mai îndeaproape. 4 sm (Înv) Călău1 (1). 5 sm (Înv) Muncitor care lucra cu toporul (1). 6 sm (Înv) Țăran care muncea cu brațele. 7 sm (Înv) Clăcaș la mai multe pogoane Si: (înv) pălmaș. 8 sm (Înv) Muncitor care lucra cu brațele la întreținerea drumurilor. 

[93] SALAHOR, salahori, s. m. Muncitor necalificat, plătit cu ziua, care lucrează mai ales la construcții de case, de șosele etc.; (în Evul Mediu, în Țările Române) țăran scutit de dări, pus de domnie la dispoziția Porții Otomane pentru repararea cetăților turcești, întreținerea drumurilor și pentru alte munci grele. [Var.: (pop.) salaor s. m.] – Din tc. salahor.

[94] MEREMET, meremeturi, s. n. (Înv. și reg.) Lucrare de reparație sau de întreținere. ♦ (Fam.) Aranjare, dichisire. – Din tc. meremet, ngr. mereméti.

[95] TI s. f. (Reg.) Noroi. ♦ Pământ, lut. – Din sl. tina.

[96] ARMĂȘEL, armășei, s. m. Slujbaș al armașului. – Armaș + suf. -el.

[97] VOLNICIE, volnicii, s. f. (Înv.) 1. Libertate, neatârnare, independență, autonomie. 2. Autorizație; încuviințare; (concr.) act scris prin care se acordă un drept, o autorizație. – Volnic + suf. -ie.

[98] ZAPIS, zapise, s. n. (Înv.) Document, dovadă scrisă, act. – Din sl. zapisŭ.

[99] HATMAN, hatmani, s. m. (În Evul Mediu) 1. Boier de divan în Moldova, care era însărcinat de domn cu comanda întregii oștiri, având în același timp și funcția de pârcălab și portar al Sucevei; mare spătar; titlu purtat de acest boier. 2. Titlu purtat de marii comandanți ai oștilor polone și ai celor căzăcești; persoană având acest titlu. [Acc. și: hatman] – Din pol. hetman.

[100] JACAȘ, jacași, s. m. (Reg.) Om jefuitor, hrăpăreț. [Var.: jăcaș s. m.] – Jac2 + suf. -aș.

[101] TEȘCHEREA, teșcherele, s. f. 1. (Înv. și fam.) Pungă cu bani; bani. 2. (Înv.) Adeverință, certificat, chitanță. 3. (Înv.) Permis de călătorie; pașaport. – Din tc. tezkere.

[102] mortasipie sf [At: N. COSTIN, ap. LET. II, 21/17 / V: (înv) ~săpie, ~tăsăpie, ~tăsăție / Pl: ~ii / E: mortasip + -ie1 Taxă care se încasa, în epoca fanariotă, la vânzarea mărfurilor și care se calcula după greutatea acestora sau la bucată. 2 (Pex) Instituție care se ocupa cu aceste taxe. 3-4 (Venit sau) slujbă a încasatorului acestei taxe.

[103] cantariatica sfi [At: RĂȘCANU, L. 39 / E: ngr *ϰανταρια1 Taxa cântăririi vamale. 2 Venitul cântarului.

[104] cantar1 sn [At: DN3 / Pl: nct / E: fr canthare1 Vas de băut la greci și la romani, cu picior și toarte. 2 Fântână de forma unui vas, din care țâșnea apa.

[105] fier

[106] aiar sn [At: DA ms / Pl: ? / E: nct] (Îvp; rar) Verificare oficială a greutăților, măsurilor și cântarului.

[107] zapt sn [At: (a. 1760) URICARIUL, XX, 95 / Pl: ~uri / E: tc zapt] (Tcî) 1-2 Autoritate (4-5). 3 Posesie. 4 (Îe; d. averi, proprietăți etc.) A face ~ A-și însuși cu forța Si: a acapara, a confisca, a sechestra. 5 (Îae; d. averi, proprietăți etc.) A opri (1). 6 (Îae; d. averi, proprietăți etc.) A disciplina (1). 7 (Îae; d. averi, proprietăți etc.) A jefui.

[108] băcanii

[109] ALIȘVERIȘ, alișverișuri, s. n. (Fam.) Vânzare, negoț, afaceri (reușite). – Din tc. alıșveriș.

[110] MIERȚĂ, mierțe, s. f. (Reg.) Unitate de capacitate pentru cereale folosită în trecut în Moldova și în Transilvania, care a variat în timp și după regiuni. – Din magh. mérce.

[111] DIMERLIE, dimerlii, s. f. (Reg.) Baniță (pentru cereale). [Var.: dimirlie s. f.] – Cf. tc. demirli „de fier”.

[112] tenchi, tenchiurisubstantiv neutru

[113] JITAR, jitari, s. m. (Reg.) Persoană angajată să păzească semănăturile. – Din bg., sb. žitar.

[114] HAC1, (2hacuri, s. n. 1. (În expr.) A-i veni (cuiva sau la ceva) de hac = a găsi modalitatea, sistemul de a învinge, de a face inofensiv pe cineva sau ceva care supără ori provoacă nemulțumiri. 2. (Înv.) Salariu, leafă. – Din tc. hak.

[115] CISLĂ, cisle, s. f. (În Evul Mediu) 1. Cotă-parte de bir care revenea unei persoane sau unei comunități dintr-o sumă plătită în comun; repartizare a dărilor fixată de obștea satului, proporțional cu averea fiecăruia. 2. Întrunire, sfat (sătesc), adunat de obicei pentru stabilirea cislei (1). – Din sl. čislo „număr”.

[116] veleat sn [At: URECHE, L. 67 / V: (înv) ~letvăl~vălet / Pl: ~uri / E: slv вълѣто„în anul”] 1 (Înv) An (considerat ca unitate cronologică).

[117] PRIPAS, pripasuri, s. n. 1. (Înv. și pop.) Pui de animal domestic. 2. (Pop.; în loc. adj.) De pripas = a) (despre animale domestice) care rătăcește de colo până colo, fără stăpân; p. ext. luat drept zălog, drept garanție (până la recuperarea pagubei produse în semănături străine); b) (despre copii) părăsit, abandonat; p. ext. nelegitim; c) (despre oameni) venit din altă parte; străin, venetic. 3. (Reg.) Despăgubire plătită pentru o vită care a produs stricăciuni în semănături străine. – Din sl. pripasŭ.

[118] BRUDINĂ, brudine, s. f. (Reg.) Bac1 (1). ♦ Taxă pentru trecerea apei pe un bac1. – Din sb. brodina.

[119] naméstnic și -snic m. (vsl. na-mĭestĭnikŭ, rus. namĭestnik, d. mĭesto, loc. V. namestie). L.V. Locotenent, vicar, reprezentant. – Și nă- și ne-.

[120] PANȚIR, panțiri, s. m. (în sec. XVIII-XIX, în Moldova, la pl.) Corp de oaste (călare) alcătuit din lefegii, însărcinat cu paza granițelor, cu transmiterea știrilor și cu îndeplinirea unor porunci, hotărâri ale autorităților; p. gener. (pop.) ostaș. [Var.: panțâr s. m.] – Din pol. pancerz, sb. pancir.

[121] țimiraș sm [At: (a. 1760) IORGA, S. D. XXII, 113 / V: țăm~ / Pl: ~i / E: țimir + -aș] (Înv; Mol; Mun) 1 Persoană în serviciul administrației publice, având însărcinarea să ducă ordine și mesaje sau să însoțească pe călătorii străini Si: (îrg) țimir (6). 2 Curier poștal care purta ca semn distinctiv un coif cu țimir (1).

[122] SOTNIC, sotnici, s. m. Comandant al unei sotnii. – Din rus. sotnik.

[123] MÂGLĂ, mâgle, s. f. (Reg.) Stivă. – Din magh. mágla (var. a lui máglya).

[124] vinaț sn [At: (a. 1756) URICARIUL II, 31/10 / V: (îrg)  (Pl: ~țesf / Pl: ~uri~e / E: mlp vinaceus1-2 (Mpl) (Varietate de) vin (1). 3 (Trs; îf vinață) Tescovină. 4 (Înv) Plantație de vie1 (1). 5 (Înv) Podgorie.

[125] solărít n., pl. urĭ (d. solar 1). Vechĭ. Bir pe sarea transportată.

[126] HOLERCĂ, holerci, s. f. (Reg.) 1. Rachiu de proastă calitate. 2. Pahar care conține o anumită cantitate de holercă (1). [Var.: horilcă, horincă s. f.] – Din ucr. horilka (după holeră).

[127] LIPSCĂNIE, lipscănii, s. f. (Înv.) 1. Prăvălie de lipscan. 2. Marfă vândută de lipscani. – Lipscan + suf. -ie.

[128] bezmăn s.n. (înv.) 1 Impozit pentru cîrciumă. 2 Închiriere a unui teren pe o perioadă îndelungată sau fără termen. • și bezmen, băzmăn s.n. /безмун.

[129] ȘAICĂ, șeici, s. f. (Înv. și pop.) Ambarcațiune fluvială mică, cu pânze, cu fundul plat, servind la transportul mărfurilor și al persoanelor. ♦ Luntre făcută dintr-un trunchi de copac scobit, cu o singură vâslă, servind la pescuit. – Din bg., sb. šajka, tc. sayka.

[130] șirin sn [At: (a. 1776) ȘIO II2, 110 / V: (înv) sirean (Pl: ~ene), si~, (reg) sur~ / Pl: ~uri / E: tc seren „antenă”] (Îrg) Trunchi (de brad) lung și subțire (din care se făceau antene sau vergi pentru navele cu vele).

[131] METOC, metocuri, s. n. Mănăstire mică, subordonată administrativ unei mănăstiri mai mari; proprietate imobiliară a unei mănăstiri; spec. clădire (sau grup de clădiri) care aparține unei mănăstiri și care servește ca loc de găzduire. [Var.: metoh, (reg.) mitoc s. n.] – Din sl. metohŭ.

[132] măjăríe f. (d. măjar). Mold. Vechĭ. Negustorie de pește. Măjărit.

[133] BRUDINĂ, brudine, s. f. (Reg.) Bac1 (1). ♦ Taxă pentru trecerea apei pe un bac1. – Din sb. brodina.

[134] PROTOPSALT, protopsalți, s. m. (Înv.) Prim cântăreț la o biserică. – Din ngr. protopsáltis.

[135] LEVENT subst. „lefegiu călăreț” < tc. levend „marinar voluntar”, < it. Levante = Anatolia, acest soi de ostași fiind recrutați din Asia Mică. 1. Levăntul, Macarie (Sur VIII). 2. Din plur. levinți: Levință, Pavel (Sur XI); Levintul, Nacul 1669 (Sur IV); Livănțul (ib).

[136] SAMEȘ, sameși, s. m. 1. (În Evul Mediu, în Țara Românească) Dregător însărcinat cu strângerea samei (2). 2. (Reg.) Administrator sau logofăt de moșie. – Samă + suf. -eș.

[137] MUHURDAR, muhurdari, s. m. (Înv.) Dregător însărcinat cu păstrarea sigiliului domnesc. – Din tc. mühürdar.

[138] MEHTUPCIU, mehtupcii, s. m. (În Evul Mediu; în Țara Românească și în Moldova) Funcționar într-o cancelarie domnească. – Din tc. mektupçu.

[139] CIOHODAR, ciohodari, s. m. Slujbaș la curtea domnească din Țara Românească și Moldova având obligația să îngrijească de încălțămintea domnului sau îndeplinind funcția de lacheu al acestuia. – Din tc. çuhadar.

[140] PISAR, pisari, s. m. (în Evul Mediu, în Țările Române) Secretar (domnesc); grămătic, diac. [Var.: piser s. m.] – Din sl. pisarĭ, pol. pisarz.

[141] rahtivan sm [At: FILIMON, O. I, 303 / Pl: ~i / E: tc rahtvan] (Înv) Slujbaș însărcinat cu ținerea rafturilor2 la caii domnești.

[142] nălban sm [At: DLR / Pl: ~i / E: ns cf nalbant] (Înv) Veterinar.

[143] SACA, sacale, s. f. Butoi așezat pe un suport cu două sau cu patru roți, cu care în trecut se transporta apa de la fântână sau de la râu. – Din tc. saka „sacagiu”.

[144] GERAH, gerahi, s. m. (Înv.) Chirurg. – Din tc. cerrāh.

[145] sofragiu sm [At: AR (1830), 1772/22 / V: suf~ / Pl: ~ii / E: tc sofraci1 Slujbaș în timpul epocii fanariote la curtea domnească sau în casele boierești, care avea grijă de masă și de tacâmuri. 2 (Îs) Vel ~ Șeful sofragiilor (1) Si: (tcî) sofragi-bașa.

[146] șerbegiu sm [At: ȘIO II,, 336 / V: (reg) ~becciu, ~beciu, ~betciu / Pl: ~ii / E: tc șerbetçi] (Înv) 1 Slujbaș la curtea domnitorilor fanarioți care se îngrijea de șerbet (1) și de dulcețuri. 

[147] peșchirgiu sm [At: (a. 1763) ȘIO II1, 294 / V: (înv) ~șchergi, ~her~, peșchirgi / Pl: ~gii / E: tc peșkirği1 (Șîc peșchirgi-bașa) Slujbaș al sultanului sau al vizirului care era însărcinat cu păstrarea prosoapelor și a șervetelor. 2 (În țările române) Boier de rang inferior care servea domnului prosopul și șervetul. 3 (Îc) Vel-~ Șef al peșchirgiilor.

[148] șamdangiu sm [At: (a. 1776) URICARIUL XIX, 390 / V: (îrg) sa~, ~agiu / Pl: ~ii / E: tc șamdanci] (Tcî) 1 Slujitor care avea grijă de lumânările curții domnești. 2 (Îs) Vel ~ Șef2 (1) al șamdangiilor (1).

[149] CREDINCER, credinceri, s. m. (Înv.) Om de încredere (la Curtea domnească); slujbaș cu rang de boiernaș. – Credință + suf. -ar.

[150] EMICLIC, emiclicuri, s. n. (Înv.) Tain, mîncare. – Tc. yemeklik.

[151] TUFECCIU, tufeccii, s. m. Soldat mercenar din garda domnească, în timpul domniilor fanariote. [Var.: tufecci s. m.] – Din tc. tüfekçi.

[152] MASALA, masalale, s. f. (Înv.) Torță, faclă. – Din ngr. masalas.

[153] GEALAT, gealați, s. m. 1. (Înv.) Călău, gâde. 2. (De obicei peior. sau fam.) O voinic, zdravăn (și violent). – Din tc. cellât.

[154] SLUGER, slugeri, s. m. Dregător în Țările Române însărcinat cu aprovizionarea Curții domnești și a armatei (rangul și atribuțiile variind de la o epocă la alta și de la un principat la altul); rang, titlu purtat de acest dregător. [Var.: sulger s. m.] – Cf. sb. služar.

[156] joldunar sm [At: (a. 1776) URICARIUL XIX, 341/10, ap. DA / Pl: ~i / E: ger Söldner] (Înv) Mercenar.

[157] cahvegidi sf [At: (a. 1776) URICARIUL XIX, 393 / Pl: ~ne / E: nct] (Înv) Slujnică de la curtea Doamnei, care servea cafeaua.

Contor: 357 afișări

Costel Gîlcă, 9 martie 2024 19:56

Calificativ

Comentarii

Comentarii
 
banner
banner

Abonare newsletter

Promoții

banner