Cabinetul de avocat Costel Gîlcă a formulat prima cerere de sesizare a Curţii de justiţie a Uniunii Europene, în faţa Tribunalului Dâmboviţa, cu privire la interpretarea noţiunii de timp de muncă. Urmare a acestei petiții, Tribunalul Dâmboviţa a hotârât suspendarea judecăţii cauzei şi trimiterea cererii de sesizare Curţii de la Luxembourg.
Părțile în litigiu sunt Nicușor Grigore, reclamant, și Regia Națională a Pădurilor Romsilva- Direcția Silvică București, în calitate de pârât.
Întrebările la care s-a solicitat un răspuns din partea instanței europene sunt următoarele:
-
Perioada de timp in care un pădurar, care are un program de 8 ore/zi conform contractului individual de muncă, are obligația de a asigura paza unui canton silvic, răspunzând disciplinar, patrimonial, contravenţional sau penal, după caz, pentru pagubele constatate in cantonul aflat în gestiunea sa, indiferent de momentul în care se săvârşesc pagubele, reprezintă “timp de munca” in sensul dispozițiilor art. 2 pct. (1) din Directiva nr. 2003/88/CE a Parlamentului European privind anumite aspecte ale organizării timpului de muncă?
-
Răspunsul la întrebarea I ar fi diferit în situaţia în care pădurarul locuieşte în locuinţa de serviciu aflată în incinta cantonului silvic, din gestiunea sa?
-
Sunt încălcate dispoziţiile art. 6, din Directiva 2003/88/CE, articol intitulat „Timpul de lucru maxim săptămânal” în situaţia în care deşi prin contractul individual de muncă se prevede un timp de muncă de maxim de 8 ore/zi, 40 de ore pe săptămână, dar în realitate, în temeiul obligaţiei legale, pădurarul asigură, în mod permanent, paza cantonului silvic aflat în gestiunea sa?
-
In situaţia unui răspuns afirmativ la prima întrebare angajatorul este obligat la plata drepturilor salariale sau care pot fi asimilate acestora, pe perioada in care pădurarul are obligația de a asigura paza pădurii?
-
In cazul in care răspunsul la întrebarea nr. I de mai sus este negativ, care este regimul juridic pentru timpul in care un pădurar este responsabil cu paza pădurii aflată in gestiunea sa?
(Sursa: eur-lex.europa.eu)
Alăturat găsiţi Cererea de Sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
Tribunalul Dâmbovița
Secția Civila
DOMNULE PREȘEDINTE,
Subsemnatul, Grigore Nicușor, in calitate de reclamant in Dosarul sus menționat aflat pe rolul Tribunalului Dâmbovița Secția civilă reprezentat in scopul îndeplinirii prezentului act de procedura prin Cabinet de Avocat “Costel Gîlcă”, in temeiul dispozițiilor art. 267 (ex. art. 234 TEC) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene si al art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituția României formulam prezenta
CERERE DE SESIZARE A CURŢII DE JUSTIŢIE A UNIUNII EUROPENE
CU O ÎNTREBARE PRELIMINARĂ
Privind asigurarea unei interpretări a dispozițiilor art. 2 din Directiva 2003/88/CE Parlamentului European privind anumite aspect ale organizării timpului de muncă.
Întrebări:
-
Perioada de timp in care un pădurar, care are un program de 8 ore/zi conform contractului individual de muncă, are obligația de a asigura paza unui canton silvic, răspunzând disciplinar, patrimonial, contravenţional sau penal, după caz, pentru pagubele constatate in cantonul aflat în gestiunea sa, indiferent de momentul în care se săvârşesc pagubele, reprezintă “timp de munca” in sensul dispozițiilor art. 2 pct. (1) din Directiva nr. 2003/88/CE a Parlamentului European privind anumite aspecte ale organizării timpului de muncă?
-
Răspunsul la întrebarea I ar fi diferit în situaţia în care pădurarul locuieşte în locuinţa de serviciu aflată în incinta cantonului silvic, din gestiunea sa?
-
Sunt încălcate dispoziţiile art. 6, din Directiva 2003/88/CE, articol intitulat „Timpul de lucru maxim săptămânal” în situaţia în care deşi prin contractul individual de muncă se prevede un timp de muncă de maxim de 8 ore/zi, 40 de ore pe săptămână, dar în realitate, în temeiul obligaţiei legale, pădurarul asigură, în mod permanent, paza cantonului silvic aflat în gestiunea sa?
-
In situaţia unui răspuns afirmativ la prima întrebare angajatorul este obligat la plata drepturilor salariale sau care pot fi asimilate acestora, pe perioada in care pădurarul are obligația de a asigura paza pădurii?
-
In cazul in care răspunsul la întrebarea nr. I de mai sus este negativ, care este regimul juridic pentru timpul in care un pădurar este responsabil cu paza pădurii aflată in gestiunea sa?
I. Situația de fapt
La data de 27.10.2008 domnul Grigore Nicușor (in continuare “reclamant”) a introdus acțiune împotriva Regiei Nationale a Pădurilor – ROMSILVA – Direcţia Silvică București, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța sa fie obligată pârâta la plata sporului pentru exercitarea unei funcţii suplimentare, în cuantum de 50% din salariul de bază al funcţiei îndeplinite.
La termenul din data de 11.03.2009 reclamantul a depus o cerere precizatoare prin care solicita obligarea pârâtei la plata către reclamant a sporului de risc în cuantum de 25% din salariul lunar de bază, începând cu data de 18 martie 2008; a sporului de condiţii grele de muncă în cuantum de 15% din salariul de bază pentru condiţii grele de muncă; plata orelor suplimentare, a orelor de sâmbătă şi duminică şi a orelor de noapte în perioada 01.03.2006-19.09.2009; plata indemnizaţiei echivalente cu chiria stabilită potrivit legii, pentru o cameră, pentru perioada 19.09.2005-19.09.2009; plata contravalorii a 50% din preţul unui abonament, pentru perioada 19.09.2005 - 19.09.2009.
În conformitate cu contractul individual de muncă reclamantul era angajat al Direcţiei Silvice Bucureşti, în funcţia de pădurar, fiind titular al Cantonului 12 Valea Mocanului. Menţionăm că un singur pădurar asigură paza unui canton, neexistând un alt pădurar care să asigure, în ture, sau în altă modalitate paza cantonului.
Programul de lucru era de la ora 07.00 până la ora 16.00, însă obligaţia de a asigura paza cantonului său silvic este de 24 de ore, deci are caracter permanent şi continuu.
Conform contractului individual de muncă reclamantul avea un program de 8 ore/zi 40 de ore pe săptămână.
În conformitate cu dispoziţiile art. 110 din Contractului colectiv de muncă la nivel de Regie Naţională a Pădurilor „pentru salariaţii cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 re pe zi şi de 40 de ore pe săptămână”
Conform art. 111 din CCM la nivelul Regiei „durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare”.
În conformitate cu dispoziţiile art. 8 Hotărâre nr. 997/1999 pentru aprobarea Regulamentului privind constituirea, organizarea şi funcţionarea structurilor silvice proprii, necesare pentru gospodărirea pădurilor proprietate publică aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale şi a celor proprietate privată:
„Art. 8. - (1) Pădurarii angajaţi pentru paza şi gospodărirea pădurilor, în condiţiile prevăzute la art. 3, sunt obligaţi să ia în primire cantonul silvic de la şeful de district/brigadierul silvic sau de la proprietarul ori administratorul pădurii, după caz. Predarea-preluarea patrimoniului forestier care constituie cantonul silvic se consemnează într-un proces-verbal încheiat între şeful de district/brigadierul silvic, proprietarul sau administratorul pădurii, după caz, în calitate de predător, şi pădurarul angajat, în calitate de primitor, şi se semnează de către aceştia şi de un martor.
(2) Procesul-verbal, încheiat în 3 exemplare (un exemplar pentru organul care predă, un exemplar pentru pădurarul angajat şi un exemplar pentru inspectoratul silvic teritorial), va cuprinde:
a) suprafaţa fondului forestier care constituie cantonul silvic şi parcelele sau subparcelele care fac parte din cantonul silvic care se predă; se anexează schiţa cantonului silvic, cu precizarea limitelor şi a vecinătăţilor;
b) inventarul mijloacelor fixe şi al altor bunuri aferente cantonului silvic respectiv, care pot fi clădiri, împrejmuiri, drumuri forestiere şi poduri, utilaje, cal de serviciu, armă de serviciu şi muniţie, uniformă, materiale neconsumabile şi consumabile, unelte şi altele asemenea, cu valoare de gestiune;
c) inventarul cioatelor existente la data controlului efectuat cu ocazia predării cantonului silvic, marcate cu ciocanul pentagonal, cu precizarea codului ciocanului;
d) inventarul bornelor parcelare şi de hotar existente şi care figurează pe schiţa anexată la procesul-verbal;
e) inventarul culturilor de arbori şi arbuşti fructiferi, de răchită, de furaje şi de alte plante agricole, de pepiniere şi solarii;
f) precizarea că pădurarul titular a luat cunoştinţă de obligaţiile şi atribuţiile de serviciu pe care le are şi că se angajează să le respecte.
(3) După semnarea procesului-verbal pădurarul poartă răspunderea pentru modul cum îşi desfăşoară activitatea de pază şi gospodărire a patrimoniului forestier din cantonul silvic pe care îl conduce”.
Întrucât, în temeiul contractului individual de munca al reclamantului („CIM”), pădurarul devine gestionar al cantonului silvic, în speţă îi sunt aplicabile prevederile Legii nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenţilor economici, autorităţilor sau instituţiilor publice:
„Art. 23. - Încălcarea dispoziţiilor legale cu privire la gestionarea bunurilor atrage răspunderea materială, disciplinară, administrativă, penală sau civilă, după caz.
Art. 24. - Angajaţii răspund material, potrivit codului muncii şi prevederilor prezentei legi, pentru pagubele cauzate în gestiuni prin fapte ce nu constituie infracţiuni.
Art. 25. - Gestionarul răspunde integral faţă de agenţii economici, autorităţile sau instituţiile publice pentru pagubele pe care le-a cauzat în gestiunea sa.
Primirea bunurilor în cantităţi inferioare celor înscrise în actele însoţitoare sau cu vicii aparente, fără a se fi întocmit acte legale de constatare, precum şi nesolicitarea asistenţei tehnice de specialitate la primirea bunurilor, deşi aceasta era necesară, atrag răspunderea gestionarului în condiţiile alineatului 1”.
În acelaşi sens, al răspunderii integrale şi permanente a pădurarului, pentru pagubele constatate în cantonul sau silvic, indiferent de data producerii acestor pagube, a fost întocmită şi fişa postului care prevede, printre alte obligaţii:
- „controlează permanent circulaţia materialului lemnos pe drumurile forestiere şi cele publice, pentru a verifica dacă lemnul este însoţit de acte de provenință şi transport legale, luând măsuri împotriva oricăror încălcări ale legii;
- răspunde de paza cantonului său;
- identifică pagubele produse în raza cantonului prin tăierea, scoaterea din rădăcini, distrugerea sau degradarea arborilor pe picior şi lăstarilor sau prin alte fapte ilicite şi stabileşte autorul acestor fapte;
- răspunde de pagubele nedescoperite sau nerecuperate la timp precum şi de neregulile constatate în cantonul său;
- răspunde material, în condiţiile prevăzute de codul muncii, pentru arborii tăiaţi ilegal, stabiliţi prin numerotarea cioatelor şi care nu se justifică prin procese verbale de constatare a contravențiilor, infracţiunilor, or a unor împrejurări de natură să excludă orice vinovăţie din partea pădurarului”.
În sprijinul celor de mai sus, menţionăm că Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva – Direcţia Silvică Bucureşti, în calitate de angajator, a introdus o acţiune în răspundere patrimonială care se află în prezent pe rolul Tribunalului Bucureşti – secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale (dosarul nr. 42529/3/2008), având ca obiect:
- „obligarea pârâtului Grigore Nicuşor la plata către Direcţia Silvică Bucureşti - Ocolul Silvic Bucureşti - a sumei de 39.204,97 lei, reprezentând contravaloare prejudiciu produs în patrimoniul Ocolului Silvic Bucureşti, din cadrul Direcţiei Bucureşti, ca urmare a lipsei în gestiunea pădurarului Grigore Nicuşor a unui volum de 57,656 m.c. material lemnos tăiat ilegal şi nejustificat”.
În prezent prin Hotărâre nr. 1076/2009 a fost aprobat Regulamentul de pază a fondului forestier, care va intrat în vigoare la data de 24.01.2010, prin care dispoziţii naţionale precum şi practica în care prevede:
Art. 1. - (1) Unitatea de bază pentru asigurarea pazei este cantonul silvic.
(2) La nivelul ocolului silvic se pot constitui districte silvice având în componenţă mai multe cantoane silvice.
Art. 2. - Paza fondului forestier dintr-un canton se execută şi se asigură de către pădurarul titular de canton printr-o supraveghere permanentă, luând măsuri speciale în locurile în care se înregistrează frecvent tăieri ilegale de arbori, păşunat neautorizat, incendii sau alte fapte ce contravin regimului silvic.
Art. 3. - Personalul silvic cu atribuţii de pază a fondului forestier are obligaţia să ia măsuri de prevenire a săvârşirii de fapte care, potrivit prevederilor legale, constituie contravenţii sau infracţiuni silvice, să identifice persoanele care le-au săvârşit şi să ia măsuri în vederea sancţionării acestora şi recuperării pagubelor, potrivit legii.
II. Necesitatea transmiterii prezentei cereri la instanţa europeană
Considerăm utilă şi oportună, la acest stadiu procesual, transmiterea cererii subsemnatului de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, cu întrebările prezentate la pct. A întrucât:
-
în vederea soluţionării capătului de cerere privind plata orelor suplimentare, a orelor de sâmbătă şi duminică şi a orelor de noapte în perioada 01.03.2006-19.09.2009, este absolut necesară obţinerea lămuririi termenului de „timp de muncă” prevăzut de Directiva 2003/88/CE, în situaţia de fapt prezentată;
-
în vederea efectuării în mod corect a expertizei contabile dispuse în speţă în vederea stabilirii cuantumului exact al drepturilor salariale solicitate de reclamant, având în vedere dispoziţiile relevante din Codul procedură civilă, conform cărora proba cu expertiza nu se poate efectua în calea de atac a recursului, ceea ce ar conduce fie la stabilirea incorectă a cuantumului drepturilor salariale solicitate, fie la o casare cu trimitere din partea instanţei de recurs pentru reefectuarea expertizei contabile.
III. Jurisprudența relevantă în domeniu a Curții de Justiție a Uniunii Europene
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene s-a pronunţat în cauza C-303/98 cu privire la interpretarea noţiunii de „timp de lucru” prevăzută în art. 2 pct. 1 din Directiva 93/104 privind anumite aspecte ale organizării timpului de muncă. Această directivă a fost abrogată expres prin articolul 27 alin. (1) din Directiva 2003/88/CE, definiţia noţiunii de timp de lucru rămânând neschimbată.
Astfel, prin hotărârea pronunţată în această cauză instanţa europeană a statuat (a se vedea pct. 3 din dispozitiv):
„Timpul de gardă pe care îl efectuează medicii din echipele de prim-ajutor conform regimului prezenţei fizice în cadrul unităţii de sănătate trebuie să fie considerat în totalitatea sa timp de muncă si, dacă este cazul, ca ore suplimentare în sensul Directivei 93/104. În ceea ce priveşte efectuarea gărzilor conform sistemului care stabileşte că medicii trebuie sa fie disponibili în permanenţă, doar timpul legat de prestarea efectivă a serviciilor de prim-ajutor trebuie să fie considerat ca timp de muncă ”
Situația care face obiectul prezentului dosar este similară celei din cauza C-303/98.
Diferenţa dintre cele două cauze, care ne determină să solicităm instanţei europene să se pronunţa asupra noţiunii de timp de muncă, astfel cum au fost formulate la pct. A din prezenta cerere, o constituie faptul că pădurarul are obligaţia legală de a-şi îndeplini sarcinile de serviciu 24 de ore din 24, 7 zile din 7, fiind remunerat numai pentru un program de 8 ore/zi.
În ceea ce ne priveşte apreciem că în noţiunea de timp de muncă se include, fără urmă de dubiu, şi perioada în care pădurarul are obligaţia legală şi contractuală să asigure în mod permanent paza cantonului silvic aflat în gestiunea sa, pentru următoarele considerente:
Definiţia timpului de lucru conţinută de art. 2 pct. 1 din Directiva 2003/88/CE este:
- „(1) prin timp de lucru” se înţelege orice perioadă în care lucrătorul se află la locul de muncă, la dispoziţia angajatorului şi îşi exercită activitatea sau funcţiile, în conformitate cu legislaţiile şi practicile naţionale”.
Prin urmare, elementele caracteristice noţiunii de „timp de lucru” sunt:
-
perioada în care lucrătorul se află la locul de muncă,
-
perioada în care lucrătorul se află la dispoziţia angajatorului;
-
perioada în care lucrătorul îşi exercită activitatea sau funcţiile.
Conform pct. 48 din hotărârea C-303/98 „chiar dacă activitatea efectiv desfăşurată variază conform circumstanţelor,obligaţia impusă acestor medici de a fi prezenţi şi disponibili la locul de muncă în vederea prestării activităţii lor profesionale trebuie considerată ca reprezentând exercitarea funcţiei lor.”
În ceea ce ne priveşte, apreciem că elemente esenţiale ale coninutului noţiunii de "timp de muncă" se întâlnesc în cauza pendinte, astfel încât apreciem că timpul în care un pădurar are obligaţia de a asigura paza cantonului silvic, fiind răspunzător civil, penal, administrativ şi disciplinar pentru neasigurarea pazei, şi după prestarea celor 8 ore de muncă conform contractului individual de muncă, reprezintă timp de muncă.
Doar chestiuni de administrare a pazei pădurilor de către Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva şi un deficit de personal a impus ca, în fapt, paza unui canton silvic să se realizeze doar de un singur pădurar, acesta fiind răspunzător pentru pagubele produse în cantonul său timp de 24 de ore din 24 timp de 7 zile din 7, în realitate fiind nevoie de personal pentru asigurarea continuă a pazei cantonului silvic.
Aceste deficienţe de organizare, nu trebuie însă să încalce noţiunea de timp de muncă prevăzut în normele europene, şi nici să transfere responsabilitatea păstrării integrităţii pădurilor de la Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, către pădurari.
Av. Costel Gîlcă
Comentarii