Clubul de Drept Social - Costel Gîlcă a organizat marți, 3 aprilie 2012, la Biblioteca Curții de Apel Bucureşti, o întâlnire între judecătorii secțiilor de litigii de muncă de la Tribunalul Bucureşti şi Curtea de Apel Bucureşti şi avocații specializați în dreptul muncii. Întâlnirea s-a desfăşurat sub egida "Dialoguri. Probleme comune judecători-avocați" şi a vizat abordarea problemelor apărute în administrarea actului de justiţie, în scopul îmbunătăţirii acestuia, atât din perspectiva utilizatorului final, justiţiabilul, dar şi din perspectiva participanţilor la acest proces.La întâlnire au participat alături de judecători de secțiile specializate ale Tribunalului şi Curţii de Apel Bucureşti, avocaţi de la marile societăţi de avocatură (Popovici şi asociaţii, Salans, Grosu şi asociaţii şi alții) , dar şi avocaţi din cabinete individuale.
Întâlnirea s-a bucurat de prezenţa extraordinară a domnului Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
Scopul întâlnirii a fost acela de a identifica și supune discuției principalele probleme de ordin administrativ cu care se confruntă în prezent atât judecătorii cât şi avocații. Concluziile întâlnirii au fost că, în esență, activitatea instanțelor este îngreunată foarte mult de: lipsa sălilor de judecată, a resurselor umane, ca sistem, nu ca personal, respectiv lipsa logisticii.
Au fost abordate mai multe aspecte care vizează buna cooperare între avocaţi şi judecător. S-a concluzionat astfel că o acţiune care depăşeşte cu mult 10 pagini nu face altceva decât să îngreuneze activitatea judecătorilor, mai ales în situaţia în care aceeaşi problemă de drept este preluată în mai multe modalităţi. Trebuie ţinut cont şi de faptul că un judecător are pe masa 50-60 de dosare. Au fost momente în care în şedinţă s-a intrat şi cu 170 de dosare.
În spiritul colaborării celor două părţi, ar fi util ca în procesele cu mulți reclamanţi, să fie depusă alături de acțiunea în format hârtie şi în format electronic.
S-a adus în discuții posibilitatea copierii în format electronic a dosarului din arhiva. Din păcate actualele reglementări nu cuprind şi această posibilitate, însă ar fi de dorit acest lucru pentru a uşura activitatea avocaților.
S-a adus în discuţie posibilitatea vizionării, în cadrul probelor, a unor înregistrări video, prin care să se probeze încălcarea normelor interne de către salariat. S-a concluzionat că din păcate nu există o logistică necesară, iar codul de procedură civilă nu permite administrarea unei astfel de probe spre deosebire de cel de procedură penală.
Judecătorii au fost întrebaţi dacă sunt supărătoare pentru ei cererile de preschimbare a termenelor de judecată și de urgentare a redactării hotărârilor. Răspunsul a fost în sensul că astfel de cereri nu deranjează dacă sunt făcute după termenul de 30 zile în care judecătorii au obligația de a redacta o hotărâre, iar în ceea ce privește cererile de preschimbare, dacă sunt motivate, în fapt, sunt acceptate. Problema care apare în ambele cazuri se referă la supraglomerarea instanțelor atât cu multe dosare ieșite în pronunțare, cât și cu multe de dosare nou înregistrate pe Secțiile de litigii de muncă.
O altă problemă abordată a fost cea a pregătirii profesionale continue a judecătorilor. Astfel, s-a pus în discuţie numărul de seminarii de pregătire profesională pentru judecătorii din Secțiile de litigii de muncă au fost organizate. De asemenea dacă au fost organizate şi seminarii pe drept european?
Din pacate anul trecut, deşi au fost propuse aproximativ 6 seminarii, INM nu a aprobat decât un singur seminar, deoarece s-a considerat că au prioritate seminariile pe noul cod Civil, deşi anul trecut au intrat în vigoare atât noul Cod al muncii cât şi Legea dialogului Social. Curtea de Apel București a organizat mai multe seminarii, inclusiv unul pe drept european.
S-a arătat că în prezent CSM lucrează din nou la modificarea Regulamentelor interne ale instanțelor, în special în ceea ce privește circuitul documentelor în instanță, în sensul reducerii birocratiei, precum și la adaptarea noului Cod de procedură civilă, care urmează să intre in vigoare, la Regulamentele interne.
Judecătorii Tribunalului București au arătat că nu există bazele materiale pentru intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă la 1 iunie, deoarece nu există numărul de săli necesare, nu există infrastructura necesară. De asemenea, noile dosare înregistrate primesc termen chiar și în octombrie 2013, iar noul Cod ar îngreuna foarte mult judecarea dosarelor înregistrate sub influența actualului Cod de procedură civilă și care ar fi judecate după Codul care urmează să intre în vigoare.
Aceștia au atras atenția și asupra supraaglomerării celor 23 de complete pe litigii de muncă, în sensul insuficienței numărului de judecători, asistenți judiciari, grefieri și săli de judecată, ceea ce duce la acordarea de termene în in septembrie/octombrie 2013 pentru acţiunile introduse acum.
Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au arătat că pentru degrevarea judecătoriilor din secțiile de litigii de muncă au existat propuneri pentru transformarea asistenților judiciari în judecători în condițiile lipsei de personal. De asemenea, util ar fi să nu se mai facă acțiuni în loturi (cu foarte multe părți, 1000-2000), iar în cazul în care sunt făcute acțiuni prin sindicat să se depună de la început lista cu toți membrii de sindicat în numele cărora se formulează acțiunea, pentru celeritatea procesului.
Din partea avocaţilor s-a propus înființarea unei proceduri pre-judiciare care să degreveze judecătorii de anumite sarcini ale judecării unui dosar, în sensul ca unele proceduri administrative (verificarea unui termen, verificarea existenței delegațiilor etc.) să fie rezolvate de asistenții judiciari, nu de către judecători. Aceștia din urmă ar trebuie să se concentreze la problemele de fond ridicate în dosar, la activitatea propriu zisă de judecare.
De asemenea, a a fost adusă în discuţie formarea profesională a judecatorilor strict pe dreptul muncii înainte de a fi promovați în Secțiile de litigii de muncă ale instanțelor.
Pentru a se crea o practică unitară poate ar fi utilă crearea la nivel de secție din cadrul unei instanțe a unui complet de divergență prin care toți judecătorii să ajungă la o soluție unitară cu privire la o anumită problemă juridică întâlnită în dosarele existente pe rol. Ca un contraargument la această idee s-a arătat că un astfel de „complet” ar aduce atingere independenţei judecătorilor.
O altă propunere venită din partea avocaților se referă la luarea în considerare de către judecători a diferențelor existente între practica din Tribunalul București și practica și hotărârile tribunalelor din provincie (diferențe privind durata termenelor de judecată acordate, cenzurarea onorariilor de avocat etc.).
Alte propuneri au vizat judecarea litigiilor de muncă la judecătorii a acelor cauze cu un nivel scăzut de importanţă, acele „procese de orgolii” cum ar fi sancţionarea/contestarea avertismentul scris, iar în recurs acestea să fie judecate la Tribunal.
Totodată, dosarele de același tip, cu același obiect, ar trebui să fie trimise la doi-trei judecători din cadul aceleași secții, cu scopul de a nu mai exista practică neunitară.
În speranța diminuării proceselor pe dreptul muncii, s-ar putea introduce taxa de timbru și în Secțiile de litgii de muncă, având în vedere că în prezent nu există o astfel de taxă. Ca un contraargument la această idee a fost invocat dreptul fundamental al salariatului de a avea acces al justiţie, salariile mici pe care aceştia le au.
De asemenea, s-a luat în discuţie posibilitatea respingerii, ca nesusţinută, a acelor acţiuni, în situaţia în care reclamantul nu se prezintă, deoarece având în vedere lipsa timbrării prezenţa ar constitui o minimă diligenţă din partea reclamantului.
În concluzie, dificultăţile cu care se confruntă în prezent sistemul sunt:
- lipsa resurselor umane;
- lipsa infrastructurii;
- lipsa spaţiului şi a dotărilor (nu toţi judecătorii au calculatoare);
- intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă va crea şi mai multe dificultăţi.
Clubul de Drept Social - Costel Gîlcă, mulţumeşte tuturor participanţilor şi îi aşteaptă şi la următoarea întâlnire.
Comentarii