s Sindromul de “burn-out” la locul de muncă
7 Aprilie 2012

Sindromul de “burn-out” la locul de muncă

 

Larisa Ștefana Mihalache

Oboseala cronică acumulată la locul de muncă se numește, în limbaj medical, sindrom de burn-out, manifestându-se în felurite maniere, în funcție de ceea ce o declanșează. Sindromul reprezintă, de fapt, o formă de stres, specifică locului de muncă. Altfel spus, un cumul de simptome ce se manifestă la nivel fizic, psihic și emoțional, alături de un set de îndoieli legate de propria competență și de valoarea propriei munci prestate. Acest sindrom e încadrat în categoria acelor tulburări care contribuie la scăderea calității vieții, cuprinzând mai multe subcategorii, dintre care amintim: dezgustul manifestat față de locul de muncă, lipsa de odihnă, conflictele sociale, și mai ales conflictele de la locul de muncă.

 

Principalele cauze ale oboselii cronice

Oboseala cronică poate fi fondată pe mai mulți factori, incluzând lipsa de control resimțită la locul de muncă, manifestată prin neputința influențării unor decizii importante, precum stabilirea programului de lucru, selectarea proiectelor în care angajatul dorește să se implice, și prin alte asemenea chestiuni de interes. Apoi, lipsa de claritate în formularea expectanțelor legate de propriul job poate conduce la o astfel de stare nedorită, ducând către o irascibilitate crescută ce poate fi dăunătoare pentru salariat.

Dinamica lipsită de coerențăde la locul de muncă poate fi și ea un motiv pertinent, câtă vreme angajatului nu-i sunt oferite suficiente repere pentru evoluția sa personală, iar acesta nu întrevede posibilitatea de a progresa. În fine, oscilațiile extreme în activitate sunt și ele neplăcute, între monotonie și haos cauzat de muncă excesivă nefiind o distanță atât de mare. Modificarea condițiilor sau sarcinilor de la locul de muncă relativ des poate conduce la o lipsă de concentrare și la o activitate disfuncțională.

 

Factorii care stimulează apariția burn-out-ului

În cazul în care vă regăsiți în următoarele afirmații, riscul de a dezvolta o oboseală cronică la locul de muncă este unul sporit. Așadar, ar trebui evitate unele aspecte:

  •  supraaglomerarea cu sarcini ce depășesc atribuțiile prevăzute în fișa postului;
  • implicarea exagerată în activitățile de consiliere a persoanelor, în special în cazul unor profesii ce presupun asta, prin natura lor (de exemplu, avocatura, medicina, activitățile de predare sau consilierea psihologică);
  •  acceptarea monotoniei la locul de muncă.

 

Principalele simptome ale ”burn-out” – ului

            Oboseala cronică se instalează în mod gradual, astfel încât simptomele pot fi reperate în timp util, câtă vreme se poate interveni pentru înlăturarea acestora. Printre cele mai importante semne care indică prezența stresului excesiv se regăsesc:

  • criticismul accentuat, cu privire la atribuțiile proprii, specifice locului de muncă;
  • tendința de a fi nemulțumit de rezultatele obținute, indiferent de acestea;
  • lipsa de răbdare, orientată mai ales înspre neglijarea clienților sau colaboratorilor;
  • lipsă exagerată de energie;
  • schimbările de apetit sau modificări ale ritmului circadian (ale programului de odihnă, de pildă);
  • productivitatea scăzută la locul de muncă, față de cea obișnuită.

 

Remediile sindromului de oboseală cronică

Odată depistate simptomele specifice burn-out-ului, se poate interveni în vederea eliminării acestora, pentru ca oboseala cronică să nu se instaleze și să nu conducă la o degradare a calității muncii prestate de salariatul vizat.

În primul rând, e necesară o ierarhizare a factorilor stresori care contribuie la burn-out, căci odată identificați aceștia, se poate elabora o strategie de înlăturare a lor. Apoi, o evaluare a opțiunilor proprii reprezintă o necesitate, în sensul în care angajatul trebuie să depună toate eforturile care l-ar putea conduce spre descoperirea unor aspecte agreabile de la locul de muncă, alteori evitate sau doar uitate. Pauzele scurte și dese, la fel ca implicarea doar în proiectele destinate expres angajatului, pot fi cheia succesului.

Ajustarea atitudiniiși conștientizarea propriilor interese, aptitudini și pasiuni reprezintă și ele soluții, nu doar deziderate, contribuind la o percepție onestă a propriei personalități, astfel încât se poate ajunge la concluzia, oarecum surprinzătoare, că e nevoie, uneori, chiar de schimbarea locului sau mediului de lucru, nu doar de schimbarea propriilor viziuni.

Contor: 3351 afișări

Larisa Ștefana Mihalache, 7 aprilie 2012 00:02

Calificativ

Comentarii

Comentarii
 
banner
banner

Abonare newsletter

Promoții

banner