Probabil că mulți dintre noi suntem familiarizați cu noțiunea de reconversie profesională. Pentru cei care nu au mai auzit de acest concept, l-am putea defini în termeni simpli, ca acel proces de reorientare în carieră, fondat pe motive obiective sau subiective. De pildă, atunci când din pricina crizei financiare, au loc restructurări și se desființează locuri de muncă, putem discuta despre niște criterii obiective. Pe de altă parte, dacă suntem stimulați de motive personale, în sensul modificării carierei noastre, avem de-a face cu criteriile subiective.
În ambele situații, reconversia profesională nu presupune doar schimbarea propriu-zisă a locului de muncă, ci îndrăznește să aducă modificări și în planuri mai aprofundate, cum ar fi ramura de activitate în care ne desfășurăm munca. În urma unei reconversii, susținută activ de cursuri de specializare și de cercetare a noului domeniu de activitate, putem lucra într-un sector cu totul și cu totul diferit de cel în care ne-am derulat proiectele de muncă, fie ele întinse și pe un număr considerabil de ani.
Poate am fi tentați să considerăm reconversia profesională ca fiind un moft, în contextul în care oricum locurile de muncă nu sunt atât de numeroase în România. Cu toate acestea, în anul 2009, a fost efectuat un sondaj[1] cu privire la persoanele care își caută un alt loc de muncă, eventual într-un alt domeniu decât cel pentru care s-au format. Rezultatele pot fi surprinzătoare, tinerii între 21-30 de ani fiind cei mai deschiși către reorientare, 53% dintre aceștia fiind dispuși să își schimbe cariera, orientându-se către domenii noi, precum cel al serviciilor sau turismului. Mai mult, 30% dintre cei între 30 și 45 de ani au afirmat că ar dori să se reorienteze profesional. Domeniile cele mai des invocate și căutate pentru o reconversie au fost: turismul, serviciul clienți, resursele umane, vânzările, marketingul, distribuția, domeniul IT, domeniul financiar-bancar, cel al telecomunicațiilor și în fine, al contabilității.
Odată luată decizia de a ne reconverti profesional, ar trebui să știm un lucru important. Conform studiilor, schimbarea domeniului de activitate este de aproximativ 500 de ori mai dificilă decât găsirea unui nou job, în domeniul în care deja activăm.[2] Vestea bună, totuși, este că nu e imposibilă o reconversie, câtă vreme ea se bazează pe un plan bine elaborat și pe o strategie de marketing personal pusă la punct.
Pașii care ghidează o reconversie profesională de succes
1. Persoana interesată de o reconversie ar trebui să se documenteze suficient de mult cu privire la abilitățile de care este nevoie în sectorul de activitate vizat, să se asigure că poate contribui în mod eficient la o muncă specifică din acel sector.
2. Este indicat să fie purtate discuții cu specialiști din respectivul domeniu, pentru a afla avantajele, dezavantajele, oportunitățile din acel sector de activitate. Odată informată, persoana poate lua o decizie argumentată rațional.
3. Angajatul care dorește să se reconvertească profesional, ar trebui, în mod ideal, să aibă deja o parte dintre cunoștințele necesare acelei profesii dorite, chiar dacă nu pe cele mai importante. A porni tabula rasa, de la nimic, înspre o nouă carieră, poate fi riscant și dăunător.
4. Persoana trebuie să caute legislația de bază care guvernează sectorul nou de activitate, să se intereseze care sunt cerințele legale pentru a accede într-o anumită profesie și care sunt obligațiile pe care le are, în cazul în care e necesară afilierea sa la o organizație profesională.
5. Un aspect la fel de important îl reprezintă susținerea de care persoana are parte. Cu alte cuvinte, sprijinul pe care familia și persoanele apropiate i-l oferă. Problematică poate fi situația în care singura sursă de venit o asigură persoana ce dorește reconversia, fiindcă întregul proces poate dura destul de mult, ducând la o situație financiară mai dezechilibrată decât cea obișnuită.
6. Extrem de utilă este consultarea opiniei celorlalți. De multe ori, persoana care vizează o reconversie profesională se consideră competentă să desfășoare o activitate nouă, deși nu are aptitudinile sau cunoștințele necesare. Consultându-se cu ceilalți, părerea despre sine i se poate consolida, ori dimpotrivă, modifica, regândindu-se procesul de modificare a locului de muncă.
7. Trebuie ca persoana să fie convinsă de perfecta suprapunere între propriile țeluri și satisfacția pe care i-o poate oferi un nou loc de muncă. Stilul de viață pe care un anumit job ți-l impune, avantajele și dezavantajele aferente, posibilitatea sau imposibilitatea de a promova, toate constituie criterii de evaluare a oportunității unei reconversii profesionale.
Concluzia este că o reconversie profesională nu este la îndemâna oricui. Ea este destinată acelor persoane dispuse să accepte consecințele unei asemenea schimbări, în integralitatea lor, exact așa cum se prezintă într-un caz concret.
În cazul în care vă regăsiți în fața unei nevoi de schimbare, puteți lua în calcul, așadar, și o reconversie profesională. Desigur, aceasta este însoțită atât de beneficii, cât și de o serie de dezavantaje. Pașii descriși mai sus vă pot fi de folos atunci când luați în considerare o schimbare fundamentală în activitatea dumneavoastră, fie ea o reconversie sau doar o modificare importantă în propria carieră.
[1]Sondaj realizat de Myjob.ro, în anul 2009, preluat de către Evenimentul Zilei în cadrul articolului din data de 30 martie 2009, ”Soluția de criză: reconversia profesională”, http://www.evz.ro/detalii/stiri/solutia-de-criza-reconversia-profesionala-845330.html
[2]Conform articolului ”Is changing fields right for you?” al Barbarei Reinhold, www.career-advice.monster.com, http://career-advice.monster.com/career-development/changing-careers/is-changing-fields-right-for-you/article.aspx
Comentarii