Supravegherea sănătății lucrătorilor reprezintă totalitatea serviciilor medicale care asigură prevenirea, depistarea, dispensarizarea bolilor profesionale și a bolilor legate de profesie, precum și menținerea sănătății și a capacității de muncă a lucrătorilor și este asigurată de către medicii specialiști de medicina muncii.
Angajatorul trebuie să se afle în posesia unei evaluări a riscului asupra sănătății lucrătorilor,evaluare ce se actualizează dacă s-au produs schimbări semnificative din cauza cărora evaluarea ar fi depășită sau atunci când rezultatele supravegherii sănătății o impun-art. 5 din HG 355/2007.
Angajatorii din orice domeniu de activitate, atât din sectorul public, cât și din sectorul privat, sunt obligați să respecte reglementările în vigoare privind supravegherea sănătății lucrătorilor și sunt obligați să asigure fondurile și condițiile efectuării tuturor serviciilor medicale profilactice necesare pentru supravegherea sănătății lucrătorilor, aceștia nefiind implicați în niciun fel în costurile aferente supravegherii medicale profilactice specifice riscurilor profesionale.
Art. 9 din HG 355/2007 stipulează că aptitudinea în muncă reprezintă capacitatea lucrătorului din punct de vedere medical de a desfășura activitatea la locul de muncă în profesia/funcția pentru care se solicită examenul medical.
În conformitate cu prevederile art. 13 din HG 355/2007, examenul medical al lucrătorilor la angajarea în muncă stabilește aptitudinea/aptitudinea condiționată/ inaptitudinea permanentă sau temporară în muncă pentru profesia/funcția și locul de muncă în care angajatorul îi va desemna să lucreze privind:
a) compatibilitatea/incompatibilitatea dintre eventualele afecțiuni prezente în momentul examinării și viitorul loc de muncă;
b) existența/inexistența unei afecțiuni ce pune în pericol sănătatea și securitatea celorlalți lucrători de la același loc de muncă;
c) existența/inexistența unei afecțiuni ce pune în pericol securitatea unității și/sau calitatea produselor realizate sau a serviciilor prestate;
d) existența/inexistența unui risc pentru sănătatea populației căreia îi asigură servicii.
În funcție de rezultatul examenului medical la angajarea în muncă, medicul de medicina muncii poate face propuneri pentru:
a) adaptarea postului de muncă la caracteristicile anatomice, fiziologice, psihologice și la starea de sănătate a lucrătorului, în situația prevăzută la art. 15 lit. b);
b) îndrumarea persoanei care urmează a fi angajată către alte locuri de muncă;
c) includerea în circuitul informațional și operațional din sistemul sanitar a acelor persoane care necesită o supraveghere medicală deosebită.
Examenul medical la angajarea în muncă se efectuează pentru:
a) lucrătorii care urmează a fi angajați cu contract individual de muncă pe perioadă determinată sau nedeterminată;
b) lucrătorii care își schimbă locul de muncă sau sunt detașați în alte locuri de muncă ori alte activități;
c) lucrătorii care își schimbă meseria sau profesia.
Fișa de aptitudine care finalizează examenul medical la angajarea în muncă se completează numai de către medicul de medicina muncii, în două exemplare, unul pentru angajator și celălalt pentru lucrător.
Examenul medical periodic se efectuează obligatoriu tuturor lucrătorilor (Art. 20).
Frecvența examenului medical periodic este stabilită prin fișele întocmite conform modelului prevăzut în anexa nr. 1 și poate fi modificată numai la propunerea medicului specialist de medicina muncii, cu informarea angajatorului(Art. 21).
Examenul medical la reluarea activității se efectuează după o întrerupere a activității de minimum 90 de zile, pentru motive medicale, sau de 6 luni, pentru orice alte motive, în termen de 7 zile de la reluarea activității, cu respectarea dispozițiilor art. 22.
Persoana examinată poate contesta rezultatul dat de către medicul specialist de medicina muncii privind aptitudinea în muncă, iar lucrătorii trebuie să fie informați în legătură cu rezultatele proprii ale supravegherii sănătății lor.
În conformitate cu prevederile art. 39, lucrătorul este obligat să se prezinte la examenele medicale de supraveghere a sănătății la locul de muncă, conform planificării efectuate de către medicul de medicina muncii cu acordul angajatorului.
Important: examenul medical periodic-anual, este intervalul dintre două verificări medicale periodice și acestea nu depășesc 12 luni.
Examenul medical periodic (clinic, de laborator sau paraclinic) se poate efectua și la intervale mai scurte decât cele prevăzute în fișe, dacă acest lucru este prevăzut în contractul colectiv de muncă sau în alte dispoziții în acest sens, cu acordul conducerii unității și al reprezentanților lucrătorilor.
Art. 13, lit. j din Legea nr. 316/2006 prevede că în vederea asigurării condițiilor de securitate și sănătate în muncă și pentru prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, angajatorii sunt obligați să angajeze numai persoane care, în urma examenului medical și, după caz, a testării psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de muncă pe care urmează să o execute și să asigure controlul medical periodic și, după caz, controlul pshihologic periodic, ulterior angajării.
Nerespectarea acestei obligații constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei, în conformitate cu prevederile ar. 39, alin. 4 din Legea nr. 316/2006.
Comentarii
Angajatorul poate refuza primirea la serviciu a unui salariat care refuza sa se prezinte la examenul medical periodic?
Cu stima,
Elena