Blocul Național Sindical organizează vineri, 9 mai 2014, o conferință de presă în cadrul va face publice rezultatele unui studiu ce prezintă situația exactă a pieței forței de muncă, cu detalii legate de ocupare pe categorii de vârstă, cu informații legate de riscul de sărăcie, de influența noului Cod al Muncii asupra ocupării și nivelului de trai precum și cu informații despre îndeplinirea indicatorilor asumați de România în raport cu Uniunea Europeană, potrivit unui comunicat de presă al instituției.
Prinicipalele concluzii ale studiului sunt că, în ciuda unei rate a șomajului de doar 7%, tinerii nu lucrează, adulții trec masiv în inactivitate după ce termină șomajul, aproximativ 30% din populație se confruntă cu lipsuri majore și aproape 42% dintre români se află în risc de sărăcie sau excluziune.
Potrivit BNS, sărăcia afectează toate categoriile sociale și este strâns legată de nivelul de ocupare, de calitatea locurilor de muncă și de nivelul salarial. Analiza BNS indică faptul că din anul 1996 încoace populația aptă de muncă migrează din sfera ocupării cu statut de salariat către inactivitate sau ocupare neremunerată, ceea ce se traduce prin precaritate la nivelul veniturilor și prin risc de sărăcie.
Una dintre cele mai afectate categorii este cea a tinerilor cu vârste cuprinse între 15-24 ani unde ocuparea a scăzut de la 37% în anul 1996 la 33% în anul 2000 și la 24% în anul 2012. Mulți dintre tineri au preferat să prelungească pe cât posibil intrarea în piața muncii și au rămas în sistemul de educație (49% în anul 2012 față de 41% în anul 2000), mulți dintre cei ocupați au trecut de la categoria de salariat la cea de lucrător familial neremunerat (circa 37% dintre tinerii ocupați erau în anul 2012 lucrători neremunerați și erau socotiți ”ocupați” deși nu aveau venituri) iar procentul salariaților a scăzut de la 60% în 1996 la 53% în 2012 pentru această grupă de vârstă.
Circa 20% dintre tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani se află în situație de inactivitate, adică nu figurează ca șomeri, nu primesc nici un fel de asistență pentru integrare în muncă și nu sunt vizați de politicile active. Mai grav decât atât este faptul că 94,3% dintre tinerii aflați în inactivitate nu caută un loc de muncă și nu ar fi dispuși să înceapă lucrul dacă li s-ar oferi un loc de muncă.
(Sursa: BNS)
Comentarii