s Contestaţia deciziei de sancţionare disciplinară - jurisprudenţă
14 Septembrie 2010

Contestaţia deciziei de sancţionare disciplinară - jurisprudenţă

Curtea de Apel Braşov, Secţia Civilă şi pentru Cauze cu Minori şi de Familie, de Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale prin Decizia Civilă nr. 792/M din 3 septembrie 2008 a reţinut că niciuna din aceste fapte considerate abateri disciplinare nu se regăseşte în starea de fapt dedusă judecăţii. Aşadar, invitaţiile emise de contestator nu au atras nicio finalitate juridică şi nu pot fi reţinute ca acte juridice generatoare de obligaţii pentru intimat, obligaţii pe care acest intimat şi le asumă doar prin manifestarea de voinţă a echipei manageriale care-i reprezintă interesele în raporturile cu terţii. Prin urmare răspunderea disciplinară a contestatorului nu este antrenată şi sancţiunea aplicată este neîntemeiată.

Nu din vina instanţei nu au fost acordate cheltuieli de judecată iar cererea depusă de petent în 5.09.2008 prin care solicită acordarea cheltuielilor de judecată nu poate fi admisă nici pe calea prevăzută de art. 281 C. proc. civ. deoarece justificarea onorariului avocaţial s-a făcut după rămânerea în pronunţare, nefiind omisiunea instanţei neacordarea acestora.

Prin sentinţa civilă 648/2008, Tribunalul Covasna a admis contestaţia formulată de contestatorul E.N. în contradictoriu cu intimatul Spitalul Judeţean de Urgenţă „Dr. G.L.”, şi ,pe cale de consecinţă, a anulat decizia nr. 128/05.03.2008 de sancţionare disciplinară emisă de intimat. A repus contestatorul în toate drepturile salariale cuvenite în temeiul contractului individual de muncă, anterior aplicării sancţiunii disciplinare. A obligat intimatul la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 lei, reprezentând onorariu de avocat.

Împotriva sentinţei a formulat recurs intimata Spitalul Judeţean de Urgenţă Dr. G.L. Sf. G în termen, motivat. În motivele de recurs sentinţa este criticată pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Nu au fost interpretate şi apreciate corect probele administrate care dovedesc că sunt îndeplinite elementele constitutive ale abaterii disciplinare astfel:

  • contestatorul este titularul unui contract individual de muncă încheiat cu Spitalul;
  • contestatorul prin fapta lui a încălcat obligaţiile prevăzute în S. şi CCM la nivel de unitate;
  • rezultatul dăunător al faptei săvârşite de contestator a constat prin prelungirea inutilă a perioadei în care s-ar fi putut finaliza procedura pentru achiziţionarea medicamentelor necesare pentru pacienţi, pentru ca datorită anulării primei proceduri a fost necesar demararea unei noi proceduri, în loc de rezolvarea promptă a situaţiei ivite în prima procedură;
  • legătura cauzală între fapta contestatorului şi rezultatul dăunător, adică anularea procedurii iniţiate şi necesitatea demarării unei noi proceduri cauzând prelungirea inutilă a duratei de achiziţionarea unor medicamente foarte importante pentru pacienţi, a fost demonstrată prin cele mai sus arătate.
  • vinovăţia salariatului reiese clar din situaţia de fapt prezentată şi dovedită prin înscrisurile administrate, contestatorul sărind cu bună ştiinţă peste etapele necesare parcurgerii procedurii acţionând pe cont propriu dar pe seama Spitalului, respectiv din rea credinţă sau din orgoliu propriu contestatorul nu s-a conforma şi nu a îndeplinit solicitarea unui şef ierarhic superior.

Intimatul a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului.Analizând recursul formulat, instanţa constată că nu este întemeiat.

Raportat la starea de fapt reţinută în decizia de sancţionare şi la faptele considerate abateri disciplinare pentru care recurenta a apreciat a-i atrage vinovăţia contestatorului faţă de dispoziţiile art. 20 alin. (2) lit. g) şi h) din CCM 27/2006 şi art. 26 lit. c) din S. al Spitalului, instanţa reţine că niciuna din aceste fapte considerate abateri disciplinare nu se regăseşte în starea de fapt dedusă judecăţii.

Pentru comportamentul efectiv al contestatorului care în modul în care a acţionat, în scopul pregătirii licitaţiei pentru obţinerea medicamentelor prin subprogramul „supravegherea şi controlul infecţiei I./T.” – a intenţionat doar să aplice procedura de achiziţie a acestor medicamente de urgenţă, nu se poate reţine o îndeplinire culpabilă a unor sarcini de serviciu.
Prin transmiterea prin email a invitaţiilor de participare a furnizorilor de produse medicamentoase fără ca aceste invitaţii să fie semnate şi de managerul spitalului, ci doar de şeful Biroului B. Publice – Şeful direct al contestatorului nu se poate reţine că acesta a „încheiat acte juridice în numele şi pe seama Spitalului” deoarece este evidentă distincţia între „lansarea ofertei” ca act unilateral de voinţă ce reprezintă un fapt juridic şi nu un act juridic şi „contractul” înţeles ca act juridic ce presupune acordul de voinţă al părţilor contractante ce naşte drepturi şi obligaţii între părţi.

Aşadar, invitaţiile emise de contestator nu au atras nicio finalitate juridică şi nu pot fi reţinute ca acte juridice generatoare de obligaţii pentru intimat, obligaţii pe care acest intimat şi le asumă doar prin manifestarea de voinţă a echipei manageriale care-i reprezintă interesele în raporturile cu terţii. Prin urmare răspunderea disciplinară a contestatorului nu este antrenată şi sancţiunea aplicată este neîntemeiată.

Soluţia instanţei de fond nu poate fi modificată pentru dispoziţiile art. 304 şi 3041 C. proc. civ. invocate. Astfel, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ. instanţa va respinge recursul formulat.

(Sursa: www.costelgilca.ro)

Contor: 5409 afișări

Cabinet avocat Costel Gîlcă, 14 septembrie 2010 10:07

Calificativ

Comentarii

Comentarii
 
banner
banner

Abonare newsletter

Promoții

banner