s
Ministerul Afacerilor Externe a atenționat, într-un comunicat de presă, cetăţenii români care intenţionează să lucreze în Grecia că este necesar să încheie contracte de muncă legale și să verifice în prealabil autenticitatea acestor contracte, precum şi bonitatea firmelor intermediare. În plus, muncitorii români ar trebui să deţină bilete de transport internaţional dus-întors, pentru a putea reveni în ţară în cazul imposibilităţii de a găsi un loc de muncă.
Într-o speță a Curții de Casație (franceze) din 7 februarie 2012 (nr. 10-27525), un avocat specializat în drept fiscal a fost angajat de un cabinet de avocatură, contractul său prevăzând o perioadă de probă de 3 luni, începând cu 19 aprilie 2004. La 18 iunie același an, angajatul și-a suspendat activitatea pe motivul neplății salariilor. Angajatorul și-a notificat salariatul printr-o scrisoare că astfel și-a încetat perioada de probă.
Într-o speță a Curții de Casație (franceze) din 18 ianuarie (nr. 10-17085) un salariat angajat în calitate de ospătar la un restaurant începând cu 1 noiembrie 1994 a fost concediat la 28 iulie 2006, după ce a refuzat o modificare a programului de lucru, care implica munca în timpul zilelor de duminică.
Unui salariat, angajat de o întreprindere franceză în baza unui contract de muncă pe perioadă determinată, la 21 martie 2006, i-a fost reînnoit contractul pe 21 aprilie pentru o perioadă de 74 de saptămâni, până la 21 septembrie 2007. Salariatul, care a părăsit întreprinderea la termenul prevăzut, s-a adresat instanței de judecată pentru a cere recalificarea contractului său de muncă într-unul pe perioadă nedeterminată.
În nr.1/2012 al Revistei de drept social-dreptul muncii și securității sociale, fondator av. Costel Gîlcă, editura Rosetti Internațional, a fost publicat articolul „Negocierea contractelor colective de muncă la nivel de sector de activitate” al avocatului Răzvan Vasiliu.
Obligația punctuală de lucra de la domiciliu a unei salariate reprezintă o modificare a contractului de muncă al acesteia ceea ce justifică decizia unilaterală de încetare a contractului de muncă luată de angajată, potrivit deciziei Curții de Casație (franceze) din 31 ianuarie 2012 (nr. 10-25.367).
În nr. 1/2012 al Revistei de Drept Social- dreptul muncii și securității sociale, fondator Costel Gîlcă, editura Rosetti International a fost publicată partea a doua a articolului „Noi teorii în dreptul muncii” al avocatului Costel Gîlcă.
În nr. 9/2011 a Revistei de Drept Social-dreptul muncii și securității sociale, fondator av. Costel Gîlcă, editura Rosetti Internațional a fost publicată partea a II-a a articolului „Codul civil nu a reglementat niciodată contractul de muncă (II)” a avocatului Costel Gîlcă.
Curtea Europeană de Justiție a subliniat în hotărârea dată în cauza C-586/10 că dreptul Uniunii, care pune în aplicare un acord-cadru încheiat de partenerii sociali europeni cu privire la munca pe durată determinată, consideră că contractele de muncă pe durată nedeterminată constituie forma generală a raporturilor de muncă. Prin urmare, statele membre sunt obligate să ia măsuri de prevenire a oricărei utilizări abuzive a contractelor de muncă pe durată determinată succesive. În cadrul acestor măsuri, ele pot stabili, între altele, „motive obiective”, care pot justifica reînnoirea unor asemenea contracte.
Într-o speță a Curții de Casație (franceze) din 11 ianuarie 2011 (nr. 10-17945), un salariat a fost angajat în calitate de manager al unui magazin în baza unui contract pe perioadă nedeterminată, care prevedea o perioadă de probă de 6 luni, cu posibilitatea de prelungire pentru încă șase luni. Perioada de probă a fost reînnoită, iar ulterior angajatorul a întrerupt raporturile de muncă.
De ce anume legiuitorul din 1912 a optat pentru utilizarea termenului „învoiala parţilor” sau „act scris de învoiala” în condiţiile în care trecuse jumătate de secol de la adoptarea în România a Codului civil în 1865? Ce anume a determinat legiuitorul să nu facă trimitere la nici o dispoziţie din Codul civil referitoare la contractul de locaţiunea muncii şi a serviciilor? Nu este oare anormal ca după 50 de ani de existenţa a Codului Civil, să regăsim utilizat un termen care nu se regăsește în Codul Civil?
Ministerul Public a înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție pe 26 ianuarie un punct de vedere cu privire la sesizarea Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Timişoara, în problema de drept vizând: „Interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.8 alin.2 şi art.11 din Legea nr.130/1996 privind contractul colectiv de muncă şi ale art. 238 alin. 1 şi art. 241 alin. 1 din Codul muncii, texte de lege în vigoare anterior adoptării Legii nr. 40/2011 şi Legii nr. 62/2011, cu privire la efectele clauzei din contractul colectiv de muncă la nivel de unitate şi care nu a fost anulată, prin care părţile convin să nu se acorde drepturile salariale prevăzute în contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unităţi, cât şi în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate ”.
În nr.8/2011 a Revistei de Drept Social –dreptul muncii și securității sociale, fondator Costel Gîlcă, editura Rosetti Internațional, avocatul Costel Gîlcă face o incursiune în istoricul contractului individual de muncă în prima parte a articolul „Originea contractului individual de muncă se regăseşte în regulamentele breslelor şi nu în Codul civil (I)”.
În nr.8/2011 al Revistei de Drept Social-dreptul muncii și securității sociale, fondator av. Costel Gîlcă, editura Rosetti Internațional a fost publicat articolul „Efectele contractului colectiv de muncă”al avocatului Gabriel Uluitu. Articolul are în vedere relevarea unor probleme de interpretare şi de aplicare a efectelor contractului colectiv de muncă în lumina noilor reglementări aduse de Codul muncii și Legea dialogului social.
În numărul 7/2011 al Revistei de Drept Social-dreptul muncii și securității sociale, fondator Costel Gîlcă, editura Rosetti Educațional, a fost publicată partea a doua a articolului „Contractul individual de muncă nu este un contract intuitu personae” aparținând avocatului Costel Gîlcă.
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a făcut o serie de precizări cu privire la oportunitățile oferite tinerilor de intrarea în vigoare a modifcărilor Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, aprobate prin HG nr. 234/2006. Noile reglementări urmăresc facilitarea obținerii unei calificări pentru tinerii cu vârsta între 16 şi 25 de ani, nevoiţi să se adapteze unui context economic din ce în ce mai dificil.
În luna august 2011 s-a înregistrat numărul maxim de locuri de muncă, peste 6,4 milioane, cu 0.4 milioane mai multe decât în decembrie 2010, trendul pozitiv datorându-se noii legislații a muncii, potrivit declarațiilor Ministrului Muncii, Sulfina Barbu.
Într-o speță a Curții de Casație (franceză) din 14 decembrie 2011 (nr. 10-14527), un salariat angajat în calitate de consilier comercial a refuzat să semneze un act adițional prin care se impunea o modificare a metodelor de calculare a remuneraţiei variabile. Ulterior, acesta a fost concediat pe motive economice, decizie contestată în instanță. La încetarea raporturilor de muncă, angajatul a fost scutit și de executarea clauzei de neconcurenţă inserată în contractul său.
Într-o speță a Curții de Casație (franceze) din 14 decembrie 2011(nr. 10-14251), un agent de securitate a fost în concediu medical, iar ulterior unei vizite medicale a fost declarat inapt pentru ocuparea postului. Angajatorul i-a făcut trei oferte de reclasificare.
Într-o speţă Curţii de Casaţie (franceze) din 1 decembrie 2011 (nr. 10-19234), un salariat angajat în calitate de regizor în cadrul Comediei Franceze a fost concediat pentru motive economice. Acesta s-a adresat instanţei de judecată pentru a contesta decizia de concediere.
În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 29 decembrie 2011 a fost publicată Hotărârea de guvern 1.260 din 21 decembrie 2011 privind sectoarele de activitate stabilite conform Legii 62/2011- Codul dialogului social.
În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 927 din 28 decembrie 2011 a fost publicată Hotărârea Guvernului pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 234/2006.
Într-o speţă a Curţii de Casaţie (franceze) din 29 noiembrie 2011 (nr. 10-19435), un salariat a fost declarat apt pentru reluarea activităţii, în urma unui concediu medical, pe un post diferit de cel ocupat inţial, fără atribuţii de relaţionare cu clienţii.
În condițiile în care tot mai mulți români, interesați să lucreze în afara țării, au fost înșelați de firmele de recrutare, Inspecția Muncii a dat publicității o serie de indicații pentru evitarea unor viitoare incidente. În primul rând, persoanele care doresc să lucreze în străinătate trebuie să știe că agenții de ocupare a forței de muncă au obligaţia de a asigura încheierea contractelor de muncă dintre cetăţenii români şi angajatorii străini şi în limba română.
Ministrul Sulfina Barbu a declarat că, în cadrul ședinței din 21 decembrie, Guvernul a aprobat o Hotărâre privind stabilirea sectoarelor de activitate din economia naţională pentru care se pot negocia şi încheia contracte colective de muncă. Aceasta completează prevederile Legii nr.62/2011- Legea dialogului social, prin precizarea celor 29 sectoarele de activitate din economia naţională, pe baza datelor din codul CAEN.